Anulare incident plată. Decizia 102/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 102
Ședința publică de la 16 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Camelia Gheorghiu
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe apelant - GENERALE-SUCURSALA I, apelant - SRL, apelant - SRL PUNCT DE LUCRU I și pe intimat - SRL, intimat - GENERALE, intimat BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, având ca obiect anulare incident plată, apel formulat împotriva sentinței nr. 1125/COM din 16.04.2009 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 09.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi 16.11.2009, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr. 1125/COM din 16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iașis -a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Banca Națională a României cu sediul în B,-, sector 3 și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanta - SRL cu sediul în I,-, cu sediul ales în I,-, - 37,. 2, parter în contradictoriu cu această pârâtă.
S-a respins ca nedovedită cererea Băncii Naționale a României privind acordarea cheltuielilor de judecată.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele - Generale cu sediul în B, bd. - - nr. 1-7 sector 1 și - Sucursala I cu sediul în I, str. - nr. 1 B-2A.
Au fost obligate pârâtele să anuleze informațiile privind incidentul de plată produs cu cecul barat seria - 303 nr. - emis de reclamantă, înscris în Fișierul Național de Cecuri și Fișierul Național al Persoanelor cu Risc prin cererea de înscriere a refuzului bancar nr. 52/2009, precum și interdicția bancară impusă reclamantei pentru perioada 6.01.2009 - 6.01.2010.
Au fost obligate pârâtele - Generale și - Sucursala să plătească reclamantei suma de 910 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prezenta sentință este opozabilă - SRL cu sediul în Bârlad, bd. - nr. 50, jud. V.
S-a respins cererea formulată de - SRL privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la instanță la nr- reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor - Generale, - Sucursala I și Banca Națională a României în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. 2 din Regulamentul nr. 1/2001 să anuleze informațiile privind incidentul de plată produs cu CEC-ul seria - 303 nr. - înscris în Fișierul Național de Cecuri și Fișierul Național al Persoanelor cu Risc prin cererea de înscriere a refuzului bancar nr. 52/06.01.2009 și implicit interdicția bancară impusă pentru perioada 06.01.2009 - 06.01.2010.
Reclamanta a arătat că, la data de 06.01.2009, prin cererea de înscriere a refuzului bancar în FNC nr. 52/06.01.2009 persoana declarantă I, prin nod de acces -, a solicitat înscrierea incidentului de plată produs cu un cec pe numele reclamantei, pe motiv că fila CEC seria - 303 nr. - emisă la data de 05.01.2009 pentru suma de 140.094.00 lei nu a putut fi acceptată la plată din lipsă de disponibil.
În mod cert pârâta - persoana declarantă este în culpă, semnătura de pe fila CEC nefiind conformă cu specimenul de la bancă, astfel încât fila cec nu trebuia să fie primită pentru decontare.
Obligația oricărui funcționat bancar, anterior efectuării unei operațiuni într-un cont, este de a verifica dacă persoana semnatară a documentului de plată este autorizată să facă plăți din contul respectiv, comparându-se specimenul de semnătură depus în bancă cu semnătura executată pe instrumentul de plată ce se prezintă.
Nu doar semnătura nu aparține persoanei autorizate, dar nici amprenta ștampilei nu corespunde, numele societății de pe fila cec fiind înscris cu alte caractere decât cele ale amprentei imprimate pe fișa cu specimenele de semnături depusă la bancă de către la data de 20.11.2008.
Semnătura persoanei autorizate a trăgătorului reprezintă o condiție de valabilitate a CEC-ului conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 59/1934.
Ca atare, pârâta nu trebuia să primească la plată un cec nesemnat de către persoana autorizată și cu atât mai puțin să sesizeze CIP în temeiul acestuia.
S-a mai arătat că persoana declarantă a încălcat Circulara nr. 39/28.11.2008 prin care a fost interzisă emiterea de instrumente de plată de tipul cecului în format vechi și primirea spre decontare a acestora.
CEC-ul în cauză a fost emis în formatul vechi reglementat de Normele nr. 9/1994 privind cecul.
Aceste instrumente de plată de debit după data de 08.12.2008 puteau fi admise spre decontare doar în situația în care beneficiarul a făcut dovada că ele au fost emise în baza unor tranzacții încheiate anterior datei de 08.12.2008, prin anexarea contractelor, convențiilor sau a altor documente similare.
Pârâta ar fi trebuit să solicite beneficiarului să facă dovada, anterior primirii la plată, a îndeplinirii condițiilor stipulate mai sus.
Reclamanta menționează că nu a existat o astfel de cerere adresată beneficiarului, iar acesta nu poate face dovada că între societatea trăgătorului și cea a beneficiarului a existat o relație contractuală anterioară datei de 8.12.2008.
Cec-ul a fost emis cu mai mult timp în urmă, în alb, ca instrument de garanție în scopul încheierii unor tranzacții viitoare. între părți însă nu s-au finalizat prin perfectarea unui contract comercial, astfel că beneficiarul nu avea nici un temei juridic să-l completeze și să-l depună la bancă, reclamanta nedatorându-i nici o sumă de bani (motiv pentru care nici nu a fost alimentat contul cu sume de bani).
În susținerea acțiunii reclamanta a depus copii după file CEC, fișa cu specimenele de semnături, cererea de înscriere a refuzului bancar în FNC.
Pârâta Banca Națională a României a formulat întâmpinare prin care a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că incidentul de plată a fost stabilit și notificat de - în calitate de persoană declarantă și nu de Banca Națională a României, așa cum este prevăzut la art. 27 din Regulamentul nr. 1/2001 al cu privire la organizarea și funcționarea la. a acestei entități care nu are personalitate juridică.
În acest context, potrivit art. 1 din Regulamentul nr. 1/2001 al, Centrala Incidentelor de Plăți este doar un centru de intermediere care gestionează informația specifică incidentelor de plăți, decizia de constatare și notificare a incidentului de plată revenindu-i persoanei declarante, în speță - și nu Băncii Naționale a României - Centralei Incidentelor de Plăți.
Deci, acțiunea reclamantei trebuie să fie îndreptată împotriva persoanei declarante care are calitate procesuală, întrucât, potrivit art. 36 din Regulamentul nr. 1/2001, Centrala Incidentelor de Plăți nu poate anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de plăți, odată primite de la persoane declarante - bănci.
Pârâta - Sucursala Iad epus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
S-a arătat că - - Sucursala I s-a conformat întocmai prevederilor Regulamentului nr. 1/2001 coroborat cu Regulamentul nr. 4/2004 ale care obligă banca, să raporteze în cursul aceleiași zile incidentul la CIP de pe lângă.
- - Sucursala Iar espectat întocmai normele legale în vigoare, iar ștergerea din CIP, la cerere, se poate face numai în ipoteza unei erori de raportare din partea băncii conf. Regulamentului nr. 4/2004 - ceea ce nu era cazul în speță.
Potrivit art. 70 și urm. din Legea nr. 31/1990, administratorul unei societăți cu răspundere limitată, cum este și, face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.
Prin urmare, era în competența administratorului să emită și file cec, așa cum este cazul în speță, administratorul a emis și ștampilat în numele societății fila de cec cu pricina.
Fila cec îndeplinește condițiile de formă și de fond stipulate de lege, actele normative invocate și de reclamantă prin cererea sa de chemare în judecată, art. 1 și urm. din Legea nr. 59/1934 coroborate cu Normele Cadru nr. 7/1994 ale.
Sunt incidente dispozițiile art. 16,19 din Regulamentul nr. 1/2001, întrucât, deși nu corespundea specimenul de semnătură de la bancă cu semnătura de pe fila cec, emitenta filei nu a declarat nulă fila și nici nu a notificat banca că nu ar recunoaște semnătura pe instrumentul de plată, fila cec fiind emisă și semnată de administratorul societății emitente ceea ce creează prezumția legalității filei, acesta angajând patrimonial persoana juridică la a cărei conducere este.
În cauză, la solicitarea reclamantei, a fost citată, pentru opozabilitate, aceasta fiind beneficiara cecului.
a solicitat respingerea acțiunii, arătând că cecul a fost semnat de o persoană autorizată, respectiv de administratorul societății, nefiind aplicabile dispozițiile art. 16 din Regulamentul 1/2001.
S-a mai arătat că circulara nr. 39/2008 nu poate modifica Legea nr. 59/34, iar pentru a face o plată valabilă trasul este obligat să verifice îndeplinirea condițiilor de formă ale cecului.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin cererea nr. 52/6.01.2009 pârâta - Generale - Sucursala I, prin nod de acces - Generale, a solicitat înscrierea incidentului de plată produs cu cecul barat seria - 303 nr. - emis de reclamanta la data de 5.01.2009 pentru suma de 140.094 lei, beneficiarul fiind, având în vedere că acest cec a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil, declarând reclamanta emitentă în interdicție bancară pentru perioada 6.01.2009 - 6.01.2010.
Instanța mai reține că anularea incidentului de plată se poate face conform art. 36, 38 din Regulamentul 1/2001 numai la solicitarea persoanei declarante, atunci când aceasta constată că transmiterea la CIP a refuzului de plată s-a făcut dintr-o eroare sau omisiune a sa, ori, după cum este cazul de față, prin intervenția instanței judecătorești, respectiv a tribunalului (după cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 85/2007 dată în recurs în interesul legii).
Obligația furnizării CIP a informațiilor aferente incidentelor de plăți revine persoanelor declarante, acestea fiind băncile, persoane juridice române, inclusiv unitățile teritoriale ale băncilor, sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, conform art. 3 alin. 1, art. 2 lit. h din Regulamentul nr. 1/2001.
Față de cele expuse se constată că CIP este o bază de date ce gestionează informațiile specifice incidentelor de plăți și funcționează la, însă potrivit art. 36 alin. 1 din Regulamentul nr. 1/2001 CIP nu poate modifica sau anula din proprie inițiativă informațiile privind incidentele de părți, odată primite de la persoanele declarante - bănci.
De asemenea, după cum s-a arătat, anularea acestor informații revine exclusiv persoanelor declarante, din proprie inițiativă sau prin constrângere prin intermediul instanței, nu și Băncii Naționale a României care nu se află în raporturi juridice directe cu reclamanta și între atribuțiile căreia, conform Legii 312/2004, nu intră anularea informațiilor privind incidentele de plăți.
Urmează a fi admisă, pentru considerentele expuse, excepția lipsei calității procesuale pasive a cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantă în contradictoriu cu această pârâtă.
Pe fond, instanța reține că în cauză cecul barat a fost emis la data de 5.01.2009 în formatul reglementat de normele tehnice ale nr. 9/94 și 10/1994, deși, începând cu data de 8.12.2008 prin art. 1 alin. 1 din Circulara nr. 39/28.11.2008 s-a interzis emiterea instrumentelor de plată de debit de tipul cecului în formatul respectiv.
În art. 1 alin. 2 din circulara menționată se arată că începând cu data de 8.12.2008 instituțiile de credit nu vor mai accepta spre decontare instrumentele emise în format vechi, cu excepția cazurilor în care beneficiarul sau plătitorul poate face dovada că aceste instrumente au fost emise în baza unor tranzacții încheiate înainte de data de 8.12.2008.
Potrivit art. 48 din Legea 312/2004 este împuternicită să emită reglementările necesare pentru a pune în aplicare și a impune respectarea prevederilor legale, reglementări ce pot lua forma regulamentelor, ordinelor, normelor și circularelor, acestea având caracter obligatoriu pentru persoanele juridice publice și private, precum și pentru persoanele fizice.
Prin urmare, pârâta - Sucursala I, la momentul prezentării cecului barat, ar fi trebuit să dea eficiență Circularei nr. 39/2008 și, constatând că cecul era în format vechi, să nu-l primească spre decontare sau să solicite să facă dovada unei tranzacții cu reclamanta emitentă a cecului anterior datei de 8.12.2008.
Instanța mai constată că în privința instituțiilor de credit există nu doar obligația verificării elementelor formale prevăzute de art. 1 din Legea 59/34, dar, în virtutea art. 48, 22 alin. 1, 2 din Legea 312/2004 cu referire la art. 1 din Norma nr. 4/2008, și obligația verificării condițiilor tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cecul ca instrument de plată, condiții pe care, raportat la formatul tehnic, pârâta - Sucursala I nu le-a respectat.
Rezultă că prin această omisiune, pârâta menționată este în culpă, primind în mod greșit cecul respectiv, după care, constatând lipsa disponibilului în contul reclamantei, a raportat incidentul la CIP.
De asemenea, raportat la prevederile art. 1 pct. 6 și art. 2 alin. 1 din legea 59/34, titlul nu va fi socotit cec dacă lipsește semnătura celui care emite cecul.
Din examinarea semnăturilor de pe fila cec și de pe fișa băncii cu specimenele de semnătură se observă că acestea nu sunt identice, motiv pentru care banca ar mai fi avut un motiv pentru a nu lua în considerare cecul respectiv.
În consecință, având în vedere că s-a procedat în mod greșit la considerarea cecului ca valabil, cu consecințele ce decurg în cazul lipsei de disponibil în cont, instanța a constatat că incidentul de plată astfel ivit are ca premisă neobservarea de către bancă a unor impedimente stabilite prin dispoziții obligatorii, impedimente ce vizează însăși primirea cecului spre decontare, fiind întemeiată acțiunea de față.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele - Sucursala I și Generale, aceasta din urmă având calitate procesuală pasivă față de prevederile art. 2 lit. f, h și 10 din Regulamentul nr. 1/2001, fiind nod de acces, în sensul că le va obliga să anuleze informațiile privind incidentul de plată produs cu cecul barat seria - 303 nr. - emis de reclamantă înscris în Fișierul Național de Cecuri și Fișierul Național al Persoanelor cu Risc prin cererea de înscriere a refuzului bancar nr. 52/2009, precum și interdicția bancară impusă reclamantei pentru perioada 6.01.2009 - 6.01.2010.
Pârâtele menționate au fost obligate și la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar și onorariul de avocat.
Au fost respinse cererile formulate de Banca Națională a României și privind acordarea cheltuielilor de judecată, în primul caz fiind nedovedite, iar în cel de-al doilea având în vedere că citarea L în cauză s-a făcut pentru opozabilitate, precum și faptul că reclamanta nu a căzut în pretenții în sensul art. 274 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta - Generale, Sucursala I, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivare:
Apelanta arată că argumentele instanței de fond i se par discutabile, nu numai sub aspectul administrării corecte a înscrisurilor depuse de părți la dosarul cauzei,dar și sub raport moral, potrivit legii - art. 723 cod procedură civilă - drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună credință.
Fila de cec menționată, prezentată la încasare de beneficiara I, fusese emisă de reclamanta intimată iar aceasta nu poate pretinde neonorarea la plată pe motiv că nu ar corespunde cu noul formular intrat în circulație pe data de 8.12.2008, deoarece în acest caz există prezumția că acea filă a fost eliberată în mod intenționat tocmai pentru a nu fi onorată la plată.
Si aceasta cu atât mai mult cu cât emitenta cecului - I cunoștea foarte bine că nu avea la acea dată disponibil în cont.
Dacă într-adevăr intimata și-ar fi asumat o asemenea culpă, de a fi continuat să elibereze file de cec în format vechi - era obligată să retragă din circulație asemenea instrumente de plată, pe care acum le consideră neconforme, cu atât mai mult cu cât asemenea file fuseseră eliberate după intrarea în vigoare a circularei nr. 39/28.11.2008 și a celorlalte acte normative conexe.
Or intimata nu a declarat nulă ace filă de cec și nici nu a notificat BRD - despre acest fapt.
Instanța de fond era obligată să țină cont de excepția de la regulă, enunțată de dispozițiile art. 1 alin. 2 din Circulara BNR nr. 39/28.11.2008, prin care beneficiarul filei de CEC - I - face dovada că instrumentul de plată în format vechi (fila de cec în cauză) a fost emisă în baza unor tranzacții încheiate înainte de data de 8.12.2008, factura nr. 63745/11.11.2008.
Potrivit acestui text de lege, instrumentele emise în format vechi sunt valabile dacă plătitorul sau beneficiarul face dovada că instrumentul de plată a fost emis în baza unei tranzacții încheiate înainte de data de 8.12.2008.
Or fila cec în format vechi deși este datată la 5.01.2009, a fost emisă în baza unei tranzacții încheiate înainte de data de 8.12.2008, mai concret în baza unei facturi din 11.11.2008.
Instanța de fond a făcut abstracție de unele înscrisuri de la dosar, depuse chiar de intimată iar ulterior și de - Generale
Se referă apelanta în principal la factura nr. 63745 din 11.11.2008 emisă de Imnpex I pentru I, în calitate de cumpărătoare, urmare căreia intimata a emis fila seria - 303 nr. -/5.01.2009, drept instrument de plată a acelei tranzacții.
Analizând motivele de apel formulate și raportându-le la actele dosarului și la dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea constată că apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Nu poate fi reținută reaua - credință a intimatei - reclamante în emiterea CEC-ului ca un argument legal și temeinic în ceea ce privește îndreptățirea I de încasa un CEC care nu întrunea elementele formale prevăzute de art. 1 din Legea nr. 57/34. Astfel, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, apelanta - Generale, ca instituție de credit, are obligația de a verifica dacă cecul prezentat ca instrument de plată este valabil emis. Ori, din examinarea semnăturii de pe fila CEC (fila 7 dosar fond) și cea de pe specimenul de semnătură aflat la apelanta (fila 9 dosar fond) se observă cu ușurință că cele două semnături nu sunt identice, aspect care ar fi trebuit să conducă prin el însuși la refuzul plății cecului prezentat băncii de către
Totodată, având în vedere că cecul prezentat la plată era în format vechi, apelanta ar fi trebuit să facă aplicarea prevederilor art. 1 alin. 2 din Circulara nr. 39/28.11.2008 emisă de, respectiv că acel cec a fost emis în baza unei tranzacții încheiate înainte de data de 8 decembrie 2008. Or factura la care face referire apelanta, respectiv nr. 63745 din 11.11.2008 emisă de I și aflată la fila 9 al acestui dosar nu îndeplinește condițiile de formă pentru putea fi acceptată la plată, deoarece, dacă în privința datei emiterii, aceasta este anterioară zilei de 8 decembrie 2008, în ceea ce privește marfa presupus livrată conform facturii, nu se face dovada primirii, recepției acesteia de către cumpărător.
Așa fiind, se reține că I nu a făcut dovada tranzacției încheiate cu
În consecință, reținând toate motivele de apel ca nefondate, în temeiul dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul comercial d e față și va menține ca legală și temeinică sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta - Generale, Sucursala I împotriva sentinței comerciale nr. 1125/com/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - secția comercială și de contencios administrativ, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 16 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
21.12.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Camelia Gheorghiu
