Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 11/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 101/2010)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
SENTINȚA COMERCIALĂ Nr. 11
Ședința din Camera de Consiliu de la 28 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
GREFIER - -
******************
Pe rol soluționarea conflictului negativ de competență constatat de Judecătoria Sectorului 1 B în dosarul nr-, privind acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele CFR SA, CFR SA SUCURSALA G, CFR MARFĂ B, CFR MARFĂ SUCURSALA G și - 2000 SPPI.
Cauza se judecă în Camera de Consiliu, fără citare părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență.
Prin sentința comercială nr. 9672 din 18 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 B competența de soluționare a cauzei privind-o pe reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele CFR SA, CFR SA SUCURSALA G, CFR MARFĂ B, CFR MARFĂ SUCURSALA G și - 2000 SPPI.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că prin cererea înregistrată la 30 noiembrie 2007, completată la 24 ianuarie 2008, reclamanta a solicitat obligarea pârâtelor la plata de despăgubiri în valoare de 36.750.000 lei, din care 100.000 lei daune morale, respectiv de 300.000 lei, întemeindu-se pe dispozițiile privind îmbogățirea fără justă cauză și pe dispozițiile articolului 998 Cod civil.
Tribunalul a reținut că din cauza atitudinii procesuale a reclamantei, taxa de timbru calculată pentru soluționarea cererii nu a fost achitată, neputându-se pune în discuție nici excepția netimbrării invocată în cuprinsul întâmpinării.
A reținut că la 19 mai 2009, în urma restituirii dosarului de Curtea de APEL BUCUREȘTI, reclamanta și-a micșorat pretențiile la 100.00 lei pentru care a achitat taxă de timbru în valoare de 3.248 lei.
Tribunalul a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale în raport de valoarea precizată a acțiunii, de dispozițiile articolului 1 punctul 1 coroborate cu dispozițiile articolului 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă. A apreciat întemeiată această excepție, întrucât instanța nu a fost niciodată legal învestită cu cererea introductivă de instanță, câtă vreme reclamanta nu a înțeles să timbreze corespunzător acestor sume, astfel că dispozițiile articolului 181 Cod procedură civilă nu sunt incidente.
În consecință, a apreciat că se impune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 B, competentă teritorial potrivit dispozițiilor articolelor 5, 7 alineat 1 și 9 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 12713 din 3 noiembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Sectorului 1 Bad eclinat în favoarea Tribunalului București - Secția Comercială competența materială de soluționare a cererii, în temeiul articolului 20 punctul 2 Cod procedură civilă s constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Comercială, în vederea soluționării acestui conflict de competență.
Cauza a fost înregistrată sub nr- la 18 ianuarie 2010 pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială.
Curtea apreciază că este legal sesizată cu soluționarea conflictului negativ de competență în condițiile articolului 20 punctul 2 Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile articolului 22 alineat 2 Cod procedură civilă.
Curtea apreciază că în cauză competența materială de soluționare a cauzei revine Tribunalului București - Secția a VI a Comercială, pentru următoarele considerente:
Argumentul adus de tribunal în legătură cu inexistența unei legale sesizări cu pretențiile inițiale din cererea introductivă de instanță prin raportare la lipsa timbrajului corespunzător este fără temei legal, având în vedere că în această situație chiar și în cazul în care survenea o reducere a pretențiilor pe parcursul procesului, competența tribunalului era angajată în raport de pretențiile inițiale, instanța inițial sesizată fiind cea în drept să aprecieze măsura care se impune în condițiile articolului 20 alineat 2 teza finală din legea nr.146/1997, dispozițiile legale precitate neprevăzând posibilitatea ca această instanță să-și decline în aceste condiții competența în fața unei alte instanțe.
În același sens, Curtea evocă și dispozițiile articolului 181Cod procedură civilă, care fac referire la instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii, nu la instanța legal învestită.
În atare situație, văzând câtimea inițială a obiectului pretențiilor, faptul că aceasta se situează peste suma de 100.000 lei prevăzută de articolul 2 punctul 1 litera a Cod procedură civilă, Curtea apreciază că tribunalului îi revine competența materială în soluționarea cauzei, urmând a stabili competența în sarcina acestuia în baza dispozițiilor articolului 22 alineat 5 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta - SRL, cu sediul în G,-, -. 4,. 41, Județ G, în contradictoriu cu pârâtele CFR SA, cu sediul în B,- sector 1, CFR SA SUCURSALA G, cu sediul în G,-, Județ G, CFR MARFĂ B, cu sediul în B,- sector 1, CFR MARFĂ SUCURSALA G, cu sediul în G,-, Județ G și - 2000 SPPI, cu sediul în G,-, Județ G, în favoarea Tribunalului București Secția a VI-a Comercială.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile libere de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE
- -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
8 ex.
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci