Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 135/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 135/2009

Ședința camerei de consiliu din 15 Octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Liviu Ungur

GREFIER: - -

S-a luat în examinare conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj -N, în soluționarea contestației la executare formulate de către contestatorul în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C prin Comisia de atribuire a locuințelor și a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul.

Examinarea cauzei s-a făcut în camera de consiliu, fără citarea părților.

CURTEA

asupra conflictului negativ de față,

1. Reține că prin contestația la executare, înregistrată la data de 3 aprilie 2007 pe rolul Judecătoriei Cluj -N sub nr-, formulată de contestatorul s-a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului C prin Comisia de atribuire a locuințelor să se dispună anularea procesului verbal nr. 247.712 din data de 16.03.2007 emis de această din urmă autoritate și suspendarea punerii în executare a procesului verbal mai sus menționat cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acestui demers judiciar, contestatorul arată, în esență, că procesul verbal atacat este criticabil prin aceea că nu pot fi puse în executare decizia civilă nr. 286/CA/2006 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dos. nr. - și sentința civilă nr. 138/CA/2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dos. nr. 5561/CA/2005 deoarece încă nu este soluționată definitiv și irevocabil contestația în anulare formulată de contestator, că există o strânsă legătură între punerea în executare a deciziei Curții de Apel Oradea nr. 286/CA/2006 și rezultatul litigiului ce are ca obiect contestația în anulare a acestei decizii, că în mod greșit instanța de recurs, recte Curtea de apel Oradea, a dispus obligarea pârâților IPJ și Comisia de repartizare a locuințelor de serviciu să aprobe cererea de schimbare a locuinței formulată de reclamantul cu privire la locuința de serviciu situată în C-N, P-ța -, -. 9, jud. C în condițiile în care reclamantul se contrazice în însuși cuprinsul cererii de recurs unde a solicitat obligarea IPJ la aprobarea schimbului de locuințe de serviciu, că în speță este vorba de o greșeală materială, deoarece schimbul de locuințe nu poate fi realizat, că deși în fața instanței de recurs s-a pus în discuția părților atât excepțiile cât și fondul cauzei, prin dispozitivul deciziei instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate, că instanța nu se poate substitui comisiei de repartizare a locuințelor și că astfel instanța nu poate obliga o instituție să aprobe o cerere, fără să aibă dovezile necesare aprobării respectivei cereri.

În final, contestatorul a cerut instanței să calculeze cuantumul privind cauțiunea pentru suspendarea executării silite.

La dosar s-a depus la data de 18 mai 2007 o cerere de intervenție în interes propriu formulată de terțul prin care s-a solicitat ca după pronunțarea unei încheieri de admitere în principiu să se respingă contestația la executare ca fiind inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinare, intimatul IPJ Cai nvocat pe cale de excepție: necompetența materială instanței de judecată învestită cu soluționarea acestei cauze raportat la dispozițiile art. 8 alin. 1 și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, inadmisibilitatea acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile prev. la art. 7 alin 1 din Legea nr. 554/2004 și inadmisibilitatea cererii de suspendare a punerii în executare a procesului verbal nr. -/16.03.2007. Pe fond, s-a solicitat respingerea contestației la executare așa cum a fost formulată.

La rândul său, contestatorul a formulat întâmpinare la cererea de intervenție în interes propriu, iar instanța sesizată a procedat conform prevederilor art. 52.pr.civ. încuviințând-o în principiu prin încheierea din 26 iunie 2007.

2. Prin sentința civilă nr. 5386 din 30 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dos. nr- s-a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe și, ca op consecință, s-a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Cluj, ca instanță de contencios administrativ.

Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria a reținut, în esență, că revine competența de soluționare a cauzei jurisdicției de contencios administrativ raportat la dispozițiile prevăzute de art. 8 și 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

3. Tribunalul Cluj, Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a statuat prin sentința civilă nr. 1316 din 15 mai 2009 pronunțată în dos. nr- că revine acest litigiu revine spre competentă soluționare judecătoriei deoarece obiectul acțiunii judiciare formulate de reclamant este contestația la executare, urmărindu-se anularea actelor de executare și suspendarea executării potrivit dispozițiilor art. 399 și 403.pr.civ.

Cum instanța de executare conform art. 373 alin. 2 este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel și raportat la împrejurarea că obiectul acestei cauze nu este o acțiune în anularea actului administrativ întemeiată pe dispozițiile art. 8 și 18 din Legea nr. 554/2004, ci o contestație la executare a unui act administrativ, tribunalul a decis că litigiul este suspus judecății de către judecătorie, deoarece tribunalul este instanță de executare în condițiile în care a judecat fondul litigiului de contencios administrativ.

4. Constatând ivit conflictul negativ de competență între o judecătorie și un tribunal din raza sa de competență, Curtea reține că este legal sesizată și conform procedurii prev. la art. 22 corelate cu art. 331 și urm. pr.civ. urmează a decide în consecință, conform motivelor de fapt și de drept ce vor fi expuse în continuare:

Din cuprinsul acțiunii judiciare intentată de reclamantul rezultă că acesta se plânge pe calea contestației la executare de legalitatea actului de executare emis de intimat cu prilejul executării dispozitivului unei decizii pronunțate de Curtea de Apel Oradea.

Curtea reține că prin decizia civilă nr. 286/CA/2006 pronunțată de Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal la data de 30 noiembrie 2006, între altele, s-a admis ca fondat recursul declarat de în contradictoriu cu pârâții IPJ C, Comisia de repartizare a locuințelor de serviciu din cadrul IPJ C și și, ca o consecință, au fost obligate pârâtele IPJ C, Comisia de repartizare a locuințelor de serviciu din cadrul IPJ C să aprobe cererea de schimbare a locuinței, cerere formulată de reclamantul cu privire la locuința de serviciu situată administrativ în C-N, P-ța -, -. 9, jud.

În executarea acestei decizii pârâtele au adoptat procesul verbal nr. - din 16.03.2007 prin care s-a hotărât aprobarea cererii de schimbare a locuinței formulate de reclamantul cu consecința că. 42 situat în P-ța -, - C-N se atribuie lui urmând ca în termen de 30 de zile dela comunicarea Hotărârii Comisie de atribuire a locuințelor de serviciu, și să se prezinte la serviciu logistic al IPJ C pentru întocmirea actelor privind schimbul de locuințe.

Deși în prezenta cauză contestatorul invocă în drept în sprijinul demersului său judiciar dispozițiile de drept comun în materia contestației la executare, respectiv dispozițiile art. 399 și urm. pr.civ., instanțele nu s-au preocupat să deslușească cu adevărat care este în realitate obiectul acțiunii judiciare prin prisma decelării scopului și finalității urmărite de contestator.

În realitate, demersul judiciar urmărește maniera în care a fost pusă în executare un titlu executoriu constând dintr-o decizie adoptată de Curtea de Apel Oradea ca instanță de contencios administrativ în faza recursului.

Or, conform dispozițiilor art. 400 alin. 1.pr.civ. competența de a statua asupra contestației la executare aparține instanței de executare.

Prin noțiunea de instanță de executare, legea procesual civilă se înțelege conform art. 373 alin. 2 judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel.

În aplicarea acestei din urmă excepții, Legea contenciosului administrativ explică în art. 2 alin. 1 lit. ț) că prin instanță de executare se înțelege instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ.

Trebuie însă remarcat că nu intră în competența instanței de executare astfel cum este definită de Legea contenciosului administrativ toate tipurile de contestație la executare, ci doar acelea care privesc procedura de executare ce se derulează conform normelor procesuale speciale de executare prevăzute de această lege (art. 24 și urm. din Legea nr. 554/2004).

Prin urmare titlurile executorii reglementate de art. 22 din Legea nr. 554/2004 și cele care privesc executarea unor obligații patrimoniale cu titlu de despăgubiri nu intră în sfera procedurii de executare prevăzute de Legea contenciosului administrativ și, prin urmare, nici contestația la executare privitoare la astfel de proceduri de executare nu este în competența instanței de executare prevăzute la art. 2 alin. 1 lit. ț) din Legea nr. 554/2004 ci în competența instanței de executare de drept comun prevăzută expres de art. 373 alin. 2 teza I pr.civ.

Din această perspectivă, contestația la executare ce privește executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în materia contenciosului administrativ se judecă în primă instanță de instanța de executare în sensul definiției date de legea contenciosului administrativ, respectiv de instanța care a soluționat fondul litigiului. În cuprinsul sferei instanțelor posibil a fi competente în materie văzute și prin prisma dispozițiilor art. 10 și art. 30 din Legea nr. 554/2004 pot fi secțiile de contencios administrativ ale tribunalelor, secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel și Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Așa fiind, raportat la limitele învestirii Curții cu prezentul conflict negativ de competență, ce presupune cu necesitate a stabili competența exclusiv în favoarea uneia dintre instanțele în conflict, raportat la statuările de mai sus, se va reține că litigiul de față urmează să fie deferit spre competență Tribunalului Cluj -secția de contencios administrativ, această instanță urmând a analiza dacă prin prisma dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. ț) din Legea nr. 554/2004 și raportat la elementele speței nu este necesar să stabilească competența în fața Curții de Apel Oradea, aceasta din urmă fiind instanța de contencios administrativ care a soluționat în fond litigiul și care a emis și titlul executoriu ce se pune în discuție pe calea contestației la executare.

Nu a fost admisă teza judecătoriei conform căreia acest litigiu ar fi pur și simplu un litigiu de contencios administrativ de drept comun (contencios de anulare) deoarece așa cum s-a arătat litigiul de față prin care se solicită anularea unui act administrativ și suspendarea acestuia nu are o existență de sine stătătoare ci este nemijlocit legat de maniera în care la emiterea actului administrativ autoritatea emitentă a pus în executare decizia instanței de recurs, ceea ce face ca actul de administrativ supus judecății să fie de fapt calificat ca fiind un act de executare al unei hotărâri pronunțate de instanța de contencios administrativ și, drept urmare, legalitatea acestuia să poată fi supusă exclusiv pe calea contestației la executare cu tot cortegiul de consecințe, inclusiv sub aspectul competenței materiale a instanței judecătorești.

Curtea observă că din aceleași rațiuni litigiul de față nu poate fi deferit spre competență judecătoriei, deși tribunalul a calificat corect natura cauzei. Eroarea tribunalului s-a localizat în identificare normei aplicabile și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 400 alin. 1.pr.civ corelate cu art. 373 alin. 2 parte finală din același cod și cu raportare la dispozițiile art. 2 lit. ț) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, deși contestatorul a invocat în drept dispozițiile de drept comun referitoare la materia contestației la executare, pentru calificarea acțiunii introduse, instanța era obligată ca în aplicarea dispozițiilor art. 84.pr.civ. să se orienteze nu după sensul literal sau juridic al termenilor folosiți de parte, ci după cel pe care reclamantul a înțeles să-l atribuie acelor termeni, după natura dreptului și a scopului urmărit prin demersul judiciar.

Pe cale de consecință, în conformitate cu prevederile art. 22 corelate cu prevederile art. 400 alin. 1 și art. 373 alin. 2 parte finală, respectiv art. 17 și 52.pr.civ. rap. la art. 2 alin. 1 lit. ț) din Legea nr. 554/2004 Curtea va stabili competența de judecată a litigiului ce are ca obiect contestația la executare și cererea de intervenție în interes propriu în favoarea Secției de contencios administrativ a Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Stabilește competența de soluționare a contestației la executare formulate de către contestatorul în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C prin Comisia de atribuire a locuințelor și a cererii de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul, în favoarea Tribunalului Cluj - Secția de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red./dact/LU/16.10.2009/5ex

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

Către

TRIBUNALUL CLUJ

Secția de contencios administrativ și fiscal,

conflicte de muncă și asigurări sociale

Vă înaintăm alăturat spre competentă soluționare contestația la executare formulată de către contestatorul în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C prin Comisia de atribuire a locuințelor și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul, având în vedere că prin sentința civilă nr. 135/15 octombrie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Clujs -a stabilit competența de soluționare în favoarea Tribunalului Cluj - Secția de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Dosarul nr- al Curții de Apel Cluj are un număr de 8 file, cusute și numerotate și are atașate dosarele nr- al Tribunalului Cluj -10 file și nr- al Judecătoriei Cluj -N - 53 file.

C-N, 20 octombrie 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Președinte:Liviu Ungur
Judecători:Liviu Ungur

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 135/2009. Curtea de Apel Cluj