Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 18/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 18
Ședința camerei de consiliu din 18 februarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare sesizarea Secției civile a Tribunalului Sălaj, de existență a conflictului negativ de competență dintre Judecătoria Zalău și Tribunalul Sălaj, privind cererea în anulare formulată de debitoarea SC S SA, în contradictoriu cu creditoarea PRIN DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI ȘI PODURI
Soluționarea sesizării s-a realizat în camera de consiliu, fără citarea părților, potrivit dispozițiilor art. 22 alin. 5.pr.civ.
Față de actele existente la dosar, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin cererea în anulare înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău, sub nr-, la data de 1 iulie 2008, debitoarea Sac hemat în judecată creditoarea prin DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI ȘI PODURI C, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea ordonanței civile nr. 1.987 din 10 iunie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Zalău, în temeiul prev. art. 8 din nr.OG 5/2001.
În motivarea cererii s-a relevat că prin ordonanța atacată, debitoarea a fost somată să plătească creditoarei suma de 145,18 EURO, reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale, precum și suma de 145,18 EURO, cu titlu de penalități de întârziere, calculate asupra debitului principal, în baza prev. art. 4 alin. 3 din Legea nr. 469/2002, în condițiile în care această creanță nu avea un caracter cert, motiv pentru care debitoarea consideră că se impune anularea hotărârii și respingerea cererii de pronunțare a unei ordonanțe conținând somația de plată.
Judecătoria Zalăua admis excepția necompetenței sale materiale în soluționarea cererii și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Sălaj, prin sentința civilă nr. 3.467 din 4 noiembrie 2008, reținând, în esență, că plata taxei de utilizare a rețelei naționale de drumuri are un caracter obligatoriu, iar contractul încheiat de către debitoare este unul de aderare, în cadrul căruia creditoarea și-a exprimat acordul de voință în calitate de autoritate publică.
Ca atare, fiind vorba despre un litigiu ce intră sub incidența Legii nr. 554/2004, în temeiul art. 8 alin. 2 din nr.OG 5/2001, s-a considerat că Tribunalul Sălaj, ca instanță competentă în materia contenciosului-administrativ, este ținut să soluționeze cererea în anulare.
Dosarul s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr-, iar prin sentința civilă nr. 3.007 din 19 decembrie 2008, tribunalul a admis excepția necompetenței sale materiale, dispunând trimiterea cauzei Judecătoriei Zalău.
De asemenea, s-a constatat conflictul negativ de competență astfel ivit, fiind sesizată Curtea de Apel Cluj cu soluționarea lui.
În motivarea acestei soluții se arată, în esență, că, în condițiile în care ordonanța a fost pronunțată de către Judecătoria Zalău, aceasta este instanța competentă să analizeze și cererea în anulare, în temeiul art. 8 alin. 2 din nr.OG 5/2001.
Totodată, au fost invocate prev. art. 33 din Statutul, parte integrantă din nr.OUG 84/2003, conform cărora litigiile de orice fel apărute între această entitate și persoane fizice sau juridice sunt de competența instanței de drept comun.
Pe rolul Curții de Apel Cluj, sesizarea Tribunalului Sălaja fost înregistrată la data de 30 ianuarie 2009, sub nr-.
Analizând conflictul negativ de competență ivit ca urmare a pronunțării celor două hotărâri mai sus amintite, Curtea reține următoarele:
Judecătoria Zalăua fost sesizată de către debitoarea S A cu o cerere în anulare a ordonanței nr. 1.987/2008, din dosarul nr- al aceleiași instanțe, hotărâre prin care a fost somată să achite creditoarei prin DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI ȘI PODURI C, suma de 145,18 EURO, reprezentând rate eșalonate ale tarifelor de utilizare a rețelei de drumuri naționale, precum și suma de 145,18 EURO, cu titlu de penalități de întârziere, calculate asupra debitului principal în baza prev. art. 4 alin. 3 din Legea nr. 469/2002.
Judecătoria a considerat că nu este competentă să analizeze cererea astfel formulată, întrucât a calificat natura litigiului care a dus la pronunțarea ordonanței conținând somația de plată, ca ținând de sfera contenciosului-administrativ, motiv pentru care au fost invocate prev. art. 8 alin. 2 din nr.OG 5/2001, fiind declinată competența în favoarea Tribunalului Sălaj.
Această din urmă instanță, la rândul său, a invocat aceleași prevederi legale, apreciind că, atâta vreme cât ordonanța a fost pronunțată de către Judecătoria Zalău, aceasta este competentă să analizeze și cererea în anulare. În subsidiar, au fost invocate și prv. art. 33 din Statutul
Conform art. 2 alin. 1 din OG nr. 5/2001, în forma sa inițială, cererile de emitere a unor ordonanțe de somație de plată, indiferent de valoarea obiectului acestora, se depun la judecătorie, în cazul celor formulate în materie civilă și la tribunal în cazul celor formulate în materie comercială.
Acest text a fost modificat de pct. 1 al pct. 12 al <LLNK 12004 195 10 202 0 40>art. I din Legea nr. 195 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 26 mai 2004, la momentul introducerii acțiunii, el având următorul conținut: "(1) Cererile privind somația de plată se depun la instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță."
La rândul său, art. 8 din același act normativ a prevăzut, în forma anterioară intrării în vigoare la Legii nr. 195/2004, următoarele: " Împotriva ordonanței prev. la art. 6 alin. 2, debitorul poate formula acțiune în anulare care se soluționează de instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instanță. Acțiunea în anulare se depune la instanța la care funcționează judecătorul care a dat ordonanța. Aceasta, dacă nu constată propria competență, va trimite dosarul instanței competente potrivit alin. 2."
La momentul actual, art. 8 conține următoarele reglementări:
"(1) Impotriva ordonanței prevăzute la art. 6 alin. (2) debitorul poate formula cererea în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării acesteia.
(2) Cererea în anulare se soluționează de către instanța competentă pentru judecarea fondului cauzei în primă instantă", alin. 3 fiind abrogat în totalitate.
Din analiza textelor mai sus redate și a succesiunii lor în timp, rezultă, în opinia Curții, împrejurarea că, la momentul la care a fost formulată atât cererea pentru emiterea somației de plată cât și cererea în anulare, competența de soluționare a unei acțiuni întemeiate pe prev. art. 1 alin. 1 din nr.OG 5/2001 nu mai este partajată într-o manieră care să deroge de la prev. art. 1 pct. 1 și art. 2 pct. 1 lit. a pr.civ. fiind aplicabile, și în această materie, normele dreptului comun referitoare la stabilirea competenței materiale de soluționare a cererilor, în funcție de natura litigiului și de suma ce se pretinde.
În mod corelativ, a suferit modificări și textul art. 8 din nr.OG 5/2001, astfel încât, la momentul actual, dată fiind corelarea existentă între formularea cuprinsă în textul art. 2 alin. 1 și art. 8 alin. 2 din acest act normativ, se apreciază că instanța care a pronunțat ordonanța conținând somația de plată, este competentă să soluționeze și cererea în anulare a acesteia.
Cu alte cuvinte, competența în analiza cererii în anulare este atribuită în funcție de instanța care a emis somația de plată, independent dacă a fost sau nu competentă la momentul la care s-a pronunțat.
Astfel, în opinia Curții, Judecătoria Zalău este competentă material să soluționeze cererea în anulare îndreptată împotriva unei ordonanțe de plată emise de către aceeași instanță, iar în ipoteza în care constată că la pronunțarea acestei hotărâri au fost încălcate norme de competență materială, soluția dată va fi în consecință.
Pentru a dispune astfel, s-a luat în considerare și împrejurarea că achiesarea la soluția propusă de către Judecătoria Zalău ar echivala cu o antepronunțare implicită asupra soluției ce va fi adoptată după analiza cererii în anulare, în condițiile în care îndreptarea eventualei neregularități procedurale sesizate de către această instanță, poate fi realizată, fără un astfel de risc, în situația în care textele de mai sus sunt interpretate în sensul în care competența este stabilită prin corelarea textelor art. 2 alin. 1 și art. 8 alin. 2 din nr.OG 5/2001, în modalitatea redată anterior.
Pentru toate aceste considerente și văzând și prev. art. 22 alin. 2 și 5.pr.civ. se va stabili competența de soluționare a cererii în anulare în favoarea Judecătoriei Zalău.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂR ĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a cererii în anulare formulate de debitoarea S. cu sediul în Z,-, jud. S în contradictoriu cu creditoarea prin DIRECȚIA REGIONALĂ DRUMURI ȘI PODURI C, cu sediul în C-N,-, jud. C, în favoarea Judecătoriei Zalău.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 februarie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - ---
Red.
Dact./4 ex./27.02.2009.
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu
