Conflict de competenta Instante comerciale. Sentința 3/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3/2010
Ședința camerei de consiliu din 18 ianuarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare conflictul de competență ivit între Tribunalul Cluj și Judecătoria Cluj N, în vederea soluționării plângerii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN
Examinarea cauzei s-a făcut în camera de consiliu, fără citarea părților.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.6303 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosarul nr-, a fost dmisă exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Cluj -N, invocată din oficiu și s-a dec1inat competenta de solutionare a plangerii fonnulate de către petentul in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI C, împotriva procesului-verbal de ridicare a autovehiculului seria - nr. -/30.01.2009, in favoarea Tribunalului Cluj - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că rin p. procesul-verbal seria - nr.-/30.01.2009 a fost ridicat, în prezența unui reprezentant al intimatului, autoturismul cu nr. de înmatriculare - aflat in proprietatea petentului, ce se afla pe Calea nr.8 din C-
Potrivit prevederilor art. 15 al. 1 și 16 al. 1 din 00 2/2001, contravenția se constata printr-un proces-verbal încheiat de persoanele anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori, iar procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a Jd in minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac și organul la care se depune plângerea...
Față de prevederile legale susmenționate, instanta a constatat ca prin plangerea formulata petentul contesta legalitatea si temeinicia unui proces-verbal de ridicare a autovehiculului, prin care nu se constata o contraventie, ci prin care se dispune si se aduce la îndeplinire o măsura cu caracter administrativ..
Cum actul contestat este un act administrativ, întocmit de catre o autoritate publica, iar petentul sustine ca a fost vatamat prin acest act, in speta sunt incidente dispozitiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, respectivorice persoana care se considera vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de către o autoritate publica, printr-un act administrativ. se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cat si public.
Intrucat prin raportare la obiectul prezentei cereri, competenta instantei revine, in confonnitate cu dispozitiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 si art. 2 pct. 1 lit. d din Codul d e procedura civila, Tribunalului, iar nu Judecatoriei, instanta, vazand si dispozitiile art. 159 pct. 2 și act. 158 din Codul d e procedura civila, a admis exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Cluj -N, invocată din oficiu si a dec1inat competenta de solutionare a plangerii formulate de către petentul in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI C, impotriva procesului-verbal de ridicare a autovehiculului seria - nr. -/30.01.2009, in favoarea Tribunalului Cluj - Secția Litigii de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ.
Prin sentința civilă nr.2995/30.10.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- a fost dmisă excepția necompetenței materiale a Tribunalului Cluj și declinată competența materiala de soluționare a plangerii formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliție al jud. C plangere formulata impotriva procesului verbal de ridicare auto in favoarea Judecătoriei Cluj -
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că biectul juridic al acțiunii formulate de reclamant este anularea procesului verbal de ridicare a autoturismului.
Prevederilor art.8 din Legea nr.554/2004 arată care este obiectul acțiunii judiciare intr-un litigiu de contencios administrativ, respectiv anularea unui act administrativ sau asimilat actului administrativ și obligarea autorității competente la luarea măsurilor ce se impun în sensul soluționării cererilor persoanelor interesate și reparării daunelor cauzate.
Procesul verbal de ridicare a autoturismelor nu reprezintă un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, în condițiile în care acesta doar constată o operațiune tehnico-administrativă iar art. 97 lit. d din OUG 195/2002 prevede in mod expres ca ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar este o masura tehnico-administrativa. În aceste conditii legalitatea operațiunii tehnico-administrative nu poate fi analizată decât potrivit dispozițiilor OG nr. 2/2001 care reglementeaza calea de drept comun pentru contestarea oricarei masuri din materia contraventionala.
Toate aceste aspecte atrag competența judecătoriei in prima instanta conform art.1 pr. civ.
În consecință, tribunalul a admis excepția necompetenței materiale a tribunalului, a declinat in conformitate cu art.158,159 pct. 2 pr.civ. competența materiala de soluționare în favoarea Judecătoriei Cluj -N și existând conflictul negativ de competență, a înaintat potrivit art.21 și 22.pr.civ. la ramanerea irevocabila a dosarul instanței superioare comune, respectiv Curții de Apel Cluj pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Curtea de Apel constată că este legal sesizată și drept urmare în considerarea dispozițiilor art. 22.pr.civ. urmează a constata următoarele:
Conflictul negativ de competență urmează a fi soluționat în sensul stabilirii competenței materiale de judecată în primă instanță a plângerii intentate de petent în favoarea Judecătoriei Cluj -
Pentru a statua astfel, Curtea are în vedere în primul rând regimul juridic al actului supus cenzurii de către petent.
Așa cum au menționat și instanțele în conflict actul atacat reprezintă un proces-verbal întocmit de către Serviciul Poliției Rutiere al IPJ C în comun cu Regia Autonomă a Domeniului Public C-N și consemnează constatarea că autovehiculul proprietatea petentului a staționat neregulamentar pe domeniul public al municipiului C-N sens în care s-a dispus ridicarea și depozitarea acestuia în spațiul anume destinat stabilindu-se în același timp și costurile aferente acestor operațiuni.
Curtea constată că măsura dispusă prin actul sus menționat nu are regimul juridic al unei sancțiuni de sine stătătoare, independente de regimul contravențional incident în materia circulației publice pentru ca apoi să se poată statua că actul ce conține stabilirea și executarea unei astfel de măsuri să aibă regim distinct de actele încheiate în mod obișnuit în cadrul tratamentului contravențional.
De altfel regimul juridic al acestei măsuri este circumscris dispozițiilor art. 97 alin. 1 lit. d) din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, conform căruia n cazurile prevăzute de ordonanța de urgență, polițistul rutier dispune, între altele, ca măsură tehnico-administrativă ridicarea vehiculelor staționate neregulamentar.
Fapta constând în staționarea neregulamentară este calificată de lege ca și contravenție și este sancționabilă ca atare conform prevederilor art. 108 alin. 1 lit. b) pct. 7 din OUG nr. 195/2002 iar regimul juridic al ridicării autovehiculelor staționate neregulamentar pe partea carosabilă este stabilit la art. 64 din același act normativ. Se poate constata că anterior acestor modificări regimul măsurii de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar era circumscris ca o sancțiune complementară așa cum dispunea art. 96 alin. 2 lit. f) din OUG nr. 195/2002 în prezent abrogată prin OUG nr. 69/2007.
Chiar dacă acest regim juridic a fost radical schimbat nu înseamnă neapărat că măsura de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar al cărei regim juridic este privit astăzi ca o măsură tehnico-administrativă se detașează de raportul juridic contravențional.
Și este așa, deoarece măsura de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar este legal stabilită tot în urma săvârșirii unei contravenții. Fapta de a staționa neregulamentar este calificat ca faptă ilicită de natură contravențională iar măsura tehnico-administrativă de ridicare și transport a autovehiculului staționat neregulamentar este stabilită ca urmare a săvârșirii unei astfel de contravenții, nefiind altceva decât o măsură de restabilire a situație anterioare încălcării ordinii de drept prin contravenție.
În alte cuvinte, Curtea constată că scopul și menirea instituirii măsurii tehnico-administrative a ridicării autovehiculului constata a fi staționat neregulamentar așa cum rezultă din dispozițiile legale mai sus analizate este acela de a repune în situația anterioară, de a restabili ordinea de drept și de a înlătura consecințele negative a faptei contravenționale constând în acțiunea de staționare neregulamentară.
Așa fiind, această măsură este asociată constatării faptei de natură contravențională încât face parte din tratamentul contravențional privit în ansamblu, respectiv stabilirea și luarea tuturor măsurilor legale privind înlăturarea consecințelor săvârșirii unei astfel de fapte (aplicarea sancțiunilor contravenționale și a altor măsuri legale).
Prin urmare, se poate afirma fără teama de a greși că procesul-verbal de ridicare al autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public al municipalității având ca premisă săvârșirea unei fapte de natură contravențională nu poate fi detașat de regimul de ansamblu al raportului juridic contravențional așa încât poate fi calificată ca o măsură dispusă de organul constatator asociată celorlalte măsuri legale și necesare care configurează regimul juridic al răspunderii contravenționale.
Or, dispozițiile legale pertinente incidente în materie care reglementează controlul judecătoresc și ulterior al celui judiciar în materie contravențională sunt prevăzute în OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor norme care statuează că jurisdicția de primă instanță chemată să se pronunțe asupra legalități actelor încheiate în cadrul operațiunilor privind tratamentul contravențional este judecătoria, instanță cu plenitudine de jurisdicție inclusiv în materia contenciosului contravențional.
În această ambianță se poate reține fără echivoc că doar procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă și are toate trăsăturile unui act administrativ tipic susceptibil de control direct și nemijlocit pe calea contenciosului administrativ paralel, conform prevederilor de ansamblu ale OG nr. 2/2001, celelalte operațiuni tehnico administrative care au stat la baza emiterii acestui act cât și acelea care se încheie în vederea configurării depline a tratamentului contravențional se supun acelorași reguli ca și cele aplicabile actului administrativ tipic.
Măsura de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar pe domeniul public fiind calificată de lege ca măsură tehnico administrativă nu este susceptibilă de control judecătoresc direct pe calea contenciosului administrativ de drept comun întrucât actul respectiv prin sine însuși nu întrunește trăsăturile unui act administrativ tipic în sensul definiției date dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c) și nici al celui atipic conform prevederilor art. 2 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 5654/2004 care astfel să poată intra în sfera obiectului acțiunii în contencios administrativ așa cum este configurată de dispozițiile pertinente prevăzute la art. 8 din aceeași lege.
Că este așa rezultă cu pregnanță și din dispozițiile art. 1 alin. 6 corelat cu art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 ce consacră regimul de sancționare al operațiunilor tehnico-administrative care au stat la baza emiterii actelor administrative și a acelora care au fost încheiat pentru executarea unor astfel de acte.
Nu în ultimul rând, dacă s-ar admite că procesul-verbal de ridicare al autovehiculului din litigiu încheiat în aplicare HCL nr. 670/2006 modificată prin HCL nr. 22/2007 și HCL nr. 752/2007 ar avea o configurație diferită de regimul juridic al actului încheiat în vederea aplicării dispozițiilor art. 97 lit. d) din OUG nr. 195/2002, detașându-se astfel de regimul contravențional de ansamblu, s-ar putea reține că actul contestat încalcă regimul prevăzut de HG nr. 147/1992 privind blocarea, ridicarea, transportul, depozitarea și eliberarea autovehiculelor sau remorcilor staționate neregulamentar pe drumurile publice. Și este așa, deoarece acest din urmă act normativ este menționat în formula introductivă a Hotărârilor adoptate de Consiliul Local al municipiului C-N având regimul prevăzut la art. 75 corelat cu prevederile art. 40 alin. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Or, conform dispozițiilor art. 5 din HG nr. 147/1992,eblocarea ori restituirea autovehiculelor sau remorcilor se efectuează de unitățile autorizate, după ce se face dovada achitării amenzii contravenționale și a taxei speciale stabilite de consiliul local, potrivit legii, precum și a cheltuielilor reprezentând contravaloarea operațiunilor efectuate.
Astfel, și din această perspectivă se poate statua că stabilirea măsurii de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar are ca premisă constatarea mai întâi a faptei contravenționale ceea ce presupune că și această măsură face parte din câmpul măsurilor de natură contravențională specifice tratamentului contravenienților încât sub aspectul controlului actelor încheiate judecătoriei îi revine competența de soluționare conform celor mai sus statuate.
Față de cele ce preced, Curtea urmează ca, în armonie cu prevederile art. 22.pr.civ. să stabilească competența de soluționare a plângerii intentate de petent împotriva procesului-verbal de ridicare al autovehiculului, în favoarea Judecătoriei Cluj -
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a plângerii formulată de reclamantul cu domiciliul în S str. - -.15,.4, jud. A în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C cu sediul în C-N-, jud. C în favoarea Judecătoriei Cluj -
Cu recurs în 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red./
4 ex./20.01.2010.
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan
