Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 161/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA NR.161/
Ședința publică 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Buta
JUDECĂTOR 2: Florin Moțiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta SC petrol SRL Pitești, împotriva sentinței civile nr. 392/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta SRL A, având ca obiect constatare nulitate act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă av. în reprezentarea pârâtei apelante și av. pentru reclamanta intimată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, reprezentantul reclamantei intimate depune la dosar concluzii scrise și dovada achitării onorariului avocațial.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra dezbaterilor,
Reprezentantul pârâtei apelante solicită admiterea apelului iar pe fond, în principal casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre competentă judecare Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie A, iar în subsidiar, respingerea acțiunii promovate de reclamantă, fără cheltuieli de judecată în ambele instanțe.
Reprezentantul reclamantei intimate solicită respingerea apelului, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 392/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, a fost admisă acțiunea reclamantei SRL A, împotriva pârâtei SC Petrol SRL Pitești, a fost constatată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 135/01.06.2006 și obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 3.103,45 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între părți s-au derulat relații comerciale având ca obiect vânzarea-cumpărarea reciprocă de produse petroliere, că pe parcursul derulării acestor relații comerciale între părți au apărut neînțelegeri determinare de împrejurarea că, reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale privind plata la termen a contravalorii produselor livrate de către pârâtă, sens în care între părți s-a purtat un litigiu arbitral soluționat prin hotărârea arbitrală nr.7 din 16.nov.2007 a Curții de Arbitraj Comercial din cadrul Camerei de Comerț și Industrie A în dosar nr. 7/A/2007, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția nulității contractului de vânzare cumpărare nr. 135/1.06.2006 și admisă în parte acțiunea SC Petrol SRL Pitești împotriva SRL, aceasta din urmă fiind obligată la plata sumei de 428.319 lei cu titlu de penalități de întârziere la plata prețului către pârâtă.
Pentru considerente ce nu au putut fi avute în vedere de instanța de fond, în cauză neoperând excepția puterii lucrului judecat, instanța arbitrală a respins cererea privind efectuarea unei expertize grafologice asupra semnăturii reprezentantului legal al reclamantei.
Admițând la instanța de fond această cerere de probațiune, s-a constatat că, potrivit raportului de expertiză criminalistică nr. 35 din 15.02.2008, întocmit de Institutul Național de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudețean T, semnătura de la poziția cumpărător de pe actul intitulat contract de vânzare cumpărare nr. 135 din 1 iunie 2006, încheiat între părți, nu aparține numitului.
Față de aceste concluzii ale raportului de expertiză ce nu au fost contestate și văzând că pârâta nu a susținut, și cu atât mai puțin nici nu a dovedit că pentru semnarea contractului ar fi fost mandatat vreun alt reprezentant al societății reclamante, instanța de fond a constatat că actul intitulat contract de vânzare-cumpărare nr. 135/1.06.2006 este lovit de nulitate deoarece acesta a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 948.civ. care se referă la condițiile esențiale pentru validitatea unor convenții deoarece, reclamanta nu și-a dat consimțământul valabil la încheierea lui, nesemnând contractul.
Față de această împrejurare necontestată instanța a apreciat ca fiind lipsite de relevanță susținerile pârâtului formulate în apărare potrivit cărora contractul a fost deja executat în privința livrării produselor contractate, și că pe contract se află aplicată ștampila societății reclamante, și ca atare acesteia ăi aparține culpa privind neexprimarea, în condiții legale, a consimțământului valabil al societății reclamante.
Chiar dacă între părți au existat raporturi comerciale stabilite prin acordul de voință al părților, inclusiv al reclamantei, litigiul vizează constatarea neîndeplinirii condițiilor esențiale de validitate pentru contractul nr. 135 din 1 iunie 2006, iar nu pentru raporturile contractuale dintre părți, iar pe de altă parte, consimțământul valabil al reclamantei la încheierea contractului nu s-a putut reține a fi fost exprimat prin aplicarea ștampilei, ci doar prin semnătura reprezentantului legal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta SC Petrol SRL Pitești, prin care solicită admiterea acestuia, iar pe fond, în principal casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre competentă judecare Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie A, iar în subsidiar, respingerea acțiunii promovate de reclamantă.
În motivare se arată că prin decizia civilă nr. 1094/2007 Curtea de Apel Timișoara nu a stabilit că Tribunalul Arad este competent să soluționeze pe fond acțiunea promovată, ci a trimis cauza spre soluționare în întregul ei, întrucât instanța peste ceea ce a fost solicitat de către pârâtă, a stabilit competența teritorială în sarcina unei alte instanțe de judecată astfel încât, instanța de fond, în rejudecare, trebuia și avea obligația să se pronunțe asupra tuturor capetelor de cerere formulate de reclamantă, precum și asupra tuturor excepțiilor invocate de către pârâtă, ceea ce nu a făcut, nepronunțându-se în nici un fel asupra excepțiilor invocate de pârâtă, motiv pentru care solicită casarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie
Pârâta apelantă arată că în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare a cărui nulitate se solicită de către reclamanta intimată, la art. IX.2 se arată că "în cazul în care rezolvarea neînțelegerilor nu este posibilă pe cale amiabilă, ele vor fi supuse spre soluționare Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie A, conform regulilor de procedură aplicabile acestei curți".
Se arată că reclamanta invocă faptul că semnătura existentă pe contractul de vânzare-cumpărare nr. 135 din 1 iunie 2006 în dreptul cumpărătorului, nu aparține administratorului SRL - numitul, fiind vorba de inexistența consimțământului persoanei juridice, lucru care atrage nulitatea absolută a contractului indicat.
Apelanta învederează că, consimțământul unei persoane juridice se apreciază nu doar în funcție de semnătura persoanei semnatare a actului juridic și în principal după ștampila societății comerciale respective, acesta fiind elementul de identificare principal al unei societăți comerciale române, arătând că reclamanta nu a contestat niciodată valabilitatea ștampilei SRL aplicată pe acest contract de vânzare cumpărare. Consideră că în lipsa unei semnături valabile a administratorului societății, în speța de față avem de a face cu un consimțământ valabil exprimat al persoanei juridice semnatare, prevederile Legii nr. 31/1990, republicată fiind foarte clare în ceea ce privește situația încălcării drepturilor de administrare ale administratorului societății, iar faptul că reclamanta a derulat operațiuni comerciale în baza acestui contract de vânzare-cumpărare, nu face altceva decât să întărească susținerile pârâtei apelante în ceea ce privește valabilitatea consimțământului exprimat.
Deși se susține de către reclamantă că "operațiunile succesive de livrare de combustibil dintre aceasta și pârâtă, s-au derulat pe bază de comandă verbală și de documente contabile justificative", nu se face nici o dovadă în acest sens, singura susținere a afirmațiilor de mai sus fiind propriile lor afirmații.
Reclamanta a avut cunoștință despre existența acestui contract, afirmația sa precum că a luat la cunoștință despre acesta abia în luna martie 2007 cu ocazia comunicării convocării la conciliere pe cale amiabilă a litigiului, este falsă și mincinoasă, apelanta amintind în acest sens de procedura executării silite începute împotriva reclamantei la începutul anului 2007, procedură în cursul căreia s-au recuperat debite generate de executarea acestui contract de vânzare cumpărare.
Apelanta arată că, deși recunoaște creanța, generată de executarea culpabilă a acestui contract de vânzare cumpărare și implicit de existența contractului de vânzare cumpărare nr. 135/2006, intimata nu mai are cunoștință despre nimic în momentul în care se pun în discuție penalitățile contractuale, moment în care administratorul - dl., își aduce aminte faptul că el nu a semnat acest contract (pe care l-a executat) și că ar putea să invoce o nulitate în cauză.
În ceea ce privește reprezentarea societății, apelanta consideră că este culpa administratorului vizavi de faptul că acest contract a fost semnat de către o altă persoană din interiorul societății reclamante, fără a avea acest drept, însă sub acest aspect trebuie reținute două aspecte importante:
- faptul că reclamanta încearcă să facă abuz la lege și să își invoce propria culpă pentru a obține nulitatea unui act juridic recunoscut de către aceasta;
- în situația actelor juridice ale unei societăți comerciale semnate de către persoane din societatea respectivă, altele decât administratorul societății și fără a avea delegat dreptul de reprezentare, Legea 31/1990 republicată, nu prevede nulitatea acestor acte în situația în care actul respectiv a fost executat de bună voie de către cealaltă parte și s-au produs efecte juridice.
În asemenea situații, legiuitorul dă posibilitatea societății respective, prin administratorul său, să tragă la răspundere persoana vinovată de semnarea unui act fără a avea drept de reprezentare și să își recupereze prejudiciul suferit de la aceasta.
În drept invocă dispozițiile Legii nr. 31/1990 republicată, ale Codului civil și Codului d e procedură civilă.
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta intimată SRL solicită respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Cu privire la excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad, se arată că această excepție a fost respinsă prin hotărâre judecătorească neatacată de pârâtă.
Se arată că pârâta a invocat prin întâmpinarea depusă la prima instanță excepția necompetenței materiale a Tribunalului, excepție respinsă în ședința din 26 iunie 2007 de către Tribunalul Arad (aceeași ședință în care, ulterior, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale). Dovadă în acest sens stă sentința Tribunalului Arad nr. 1886 din 26 iunie 2007, în care se arată că "este nefondată susținerea pârâtului privind atribuirea competenței Curții de Arbitraj Comercial d e pe lângă Camera de Comerț și Industrie A". Prin aceeași hotărâre, Tribunalul Arad și-a declinat competența (din punct de vedere teritorial) în favoarea Tribunalului Argeș.
Sentința susmenționată a fost atacată cu apel numai de către reclamantă, nu și de către pârâtă. Curtea de Apel Timișoara, prin Decizia nr. 1094/02.10.2007 a admis recursul reclamantei și a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Arad, reținând că declinarea de competență a fost nelegală. Potrivit art. 315 alin.2 proc.civ. în caz de casare, judecata începe de la actul anulat. Or, actul atacat (și anulat) a fost declinarea competenței teritoriale în favoarea Tribunalului Argeș. Respingerea excepției necompetenței materiale a avut loc înainte de declinare și nu a fost atacată cu recurs de către pârâtă.
În ceea ce privește afirmația apelantei, potrivit căreia consimțământul pârâtei la încheierea contractului ar fi exprimat "prin ștampilă", intimata arată că nu există nici o normă legală care să susțină afirmația apelantei. Dimpotrivă, consimțământul se exprimă prin semnătură, în actele sub semnătură privată. Or, în cazul contractului în discuție, acesta nu a fost semnat de reprezentantul legal al pârâtei, așa cum rezultă din raportul de expertiză grafică efectuat de Laboratorul interjudețean de Expertize Criminalistice
Aplicarea ștampilei este o practică comercială a cărei valoare juridică este incertă, dar în nici un caz nu semnifică înlocuirea semnăturii reprezentantului legal ca mod de exprimare a consimțământului, ci eventual se adaugă acestei cerințe. Ca atare, în lipsa semnăturii valabile, aplicarea ștampilei nu poate constitui modalitate valabilă de exprimare a consimțământului.
Analizând apelul declarat de pârâta SC Petrol SRL Pitești raportat la criticile aduse prin cerere, conform art. 295.proc.civ. Curtea reține următoarele:
1. în ceea ce privește nepronunțarea instanței de fond asupra excepției
necompetenței instanței, Curtea o va respinge, având în vedere că, apelanta, deși a beneficiat în mod constanta de serviciile de specialitate ale unui avocat, nu a invocat această excepție pe toată durata judecății pe fond a pricinii, nici în concluziile scrise și nici în cuvântul pe fond. Ca urmare, nu i se poate imputa instanței această susținere. Fiind instanța investită cu o cale devolutivă de atac și analizând susținerea prezenatată, Curtea constată că în mod corect s-a apreciat de prima instanță că este competentă să soluționeze litigiul. Această discuție ar fi putut fi purtată în situația în care ambele părți ar fi recunoscut contractul, valabilitatea clauzei de arbitraj fiind contestată alături de întregul contract. Ori, cum tocmai validitatea contractului sau nulitatea sa, ca întreg, sunt obiect al litigiului de față, nu se poate aprecia ca aplicabilă vreo clauză din contract, anterior pronunțării asupra realității semnăturii unuia dintre contractanți.
Pe fond, s-a reținut că între părți s-au derulat relații comerciale având ca obiect vânzarea-cumpărarea reciprocă de produse petroliere, că pe parcursul derulării acestor relații comerciale, au apărut neînțelegeri determinare de împrejurarea că, reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale privind plata la termen a contravalorii produselor livrate de către pârâtă, sens în care între părți s-a purtat un litigiu arbitral soluționat prin hotărârea arbitrală nr.7 din 16.nov.2007 a Curții de Arbitraj Comercial din cadrul Camerei de Comerț și Industrie A în dosar nr. 7/A/2007, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția nulității contractului de vânzare cumpărare nr. 135/1.06.2006 și admisă în parte acțiunea SC Petrol SRL Pitești împotriva SRL, aceasta din urmă fiind obligată la plata sumei de 428.319 lei cu titlu de penalități de întârziere la plata prețului către pârâtă.
Pentru considerente ce nu au putut fi avute în vedere de instanța de fond, în cauză neoperând excepția puterii lucrului judecat, instanța arbitrală a respins cererea privind efectuarea unei expertize grafologice asupra semnăturii reprezentantului legal al reclamantei.
Cu toate acestea, judecând fondul cauzei, prima instanță a administrat proba, s-a constatat că semnătura de la poziția cumpărător de pe actul intitulat contract de vânzare cumpărare nr. 135 din 1 iunie 2006, încheiat între părți, nu aparține numitului, iar față de aceste concluzii ale raportului de expertiză ce nu au fost contestate și văzând că pârâta nu a susținut, și cu atât mai puțin nici nu a dovedit că pentru semnarea contractului ar fi fost mandatat vreun alt reprezentant al societății reclamante, instanța de fond a constatat că actul intitulat contract de vânzare-cumpărare nr. 135/1.06.2006 este lovit de nulitate deoarece acesta a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 948.civ. care se referă la condițiile esențiale pentru validitatea unor convenții deoarece, reclamanta nu și-a dat consimțământul valabil la încheierea lui, nesemnând contractul.
De asemenea, a mai reținut corect ca necontestată această chestiune, astfel că instanța a apreciat ca fiind lipsite de relevanță susținerile pârâtului formulate în apărare potrivit cărora contractul a fost deja executat în privința livrării produselor contractate, și că pe contract se află aplicată ștampila societății reclamante, și ca atare acesteia ăi aparține culpa privind neexprimarea, în condiții legale, a consimțământului valabil al societății reclamante.
2. Chiar dacă între părți au existat raporturi comerciale stabilite prin
acordul de voință al părților, inclusiv al reclamantei, litigiul vizează constatarea neîndeplinirii condițiilor esențiale de validitate pentru contractul nr. 135 din 1 iunie 2006, iar nu pentru raporturile contractuale dintre părți, iar pe de altă parte, consimțământul valabil al reclamantei la încheierea contractului nu s-a putut reține a fi fost exprimat prin aplicarea ștampilei, ci doar prin semnătura reprezentantului legal. Conform uzanțelor, comercianții nu sunt ținuți de semnarea unui contract pentru a derula relații comerciale. Însă, atunci când se încheie un astfel de script, a cărui valoare se dorește a fi de acord între părți, toți semnatarii trebuie să-și manifeste valabil consimțământul, fapt nerealizat în speță.
Cum apelanta nu a dovedit contrariul celor reținute de instanța de fond, neproducând dovezi din care să rezulte motive de anulare, schimbare sau desființare a sentinței criticate, raportat la aspectele de fapt și de drept mai sus menționate, Curtea va respinge apelul declarat de pârâta SC Petrol SRL, împotriva sentinței civile nr. 392/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta SRL.
În baza dispozițiilor art. 274 Cpc, va obliga apelanta să plătească intimatei SC L & C SRL suma de 2.380 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Respinge apelul declarat de pârâta SC Petrol SRL, cu sediul procedural ales la. & Asociații din A,-,.A,.8, jud. A, împotriva sentinței civile nr. 392/26.03.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta SRL, cu sediul procedural ales la. & Asociații din A, str. -, nr.23,.1, Cod poștal -, jud.
Obligă apelanta să plătească intimatei SC L & C SRL suma de 2.380 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
RED. /17.10.2008
TEHNORED./4 EX/17.10.2008
PRIMA INSTANȚĂ: TRIBUNALUL ARAD
PREȘEDINTE:
Se comunică 2 ex: - SC Petrol SRL
- SRL
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Florin Moțiu
