Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 284/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.284
Ședința Publică de la 15.06.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 2: Alina Pănescu
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea cererilor de apel formulate de apelanta reclamantă și de apelanta pârâtă SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.13303 din 4.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta pârâtă SC SRL, reprezentată de avocat dl., intimata Banca Națională a României, prin consilier juridic dna., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care:
Apărătorul apelantei pârâte SC SRL depune la dosar notă de calcul al cheltuielilor de judecată, arătând totodată, că nu mai are alte cereri de formulat și probe de solicitat.
Intimata Banca Națională a României, prin consilier juridic, de asemenea, arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de solicitat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de solicitat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.
Apelanta pârâtă SC SRL solicită respingerea apelului formulat de reclamanta B, ca nefondat, admiterea apelului propriu, schimbarea, în parte, a sentinței apelate, în sensul obligării reclamantei B la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecata în fond și apel a cauzei.
Intimata Banca Națională a României, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului formulat de B, ca nefondat și admiterea apelului formulat de SC SRL, astfel cum a fost formulat.
CURTEA:
Asupra apelului de față, deliberând, constată:
Prin sentința comercială nr. 13303/04.12.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială a fost admisă excepția inadmisibilității și a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta B în contradictoriu cu pârâții, Banca Națională a României și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a arătat că prin cererea înregistrată la data de 21.12.2007 reclamanta Bac hemat în judecată pe pârâții, Banca Națională a României și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (actuala ), solicitând instanței să se constate nulitatea absolută a ordonanței de adjudecare nr. 1427/13.06.1995, cu cheltuieli de judecată. Cererea a fost motivată în sensul că reclamanta a dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 08.12.1993 spațiul comercial situat în-, - parter, Vișeul de, imobil pe care l-a cumpărat în calitate de persoană fizică. Anterior, societatea al cărei reprezentant unic era reclamanta, Central, a contractat de la Banca un împrumut de 5.000.000 lei, durata acestuia fiind de 6 luni, iar dobânda aferentă era de 169%. Pentru acest credit, reclamanta a garantat împreună cu soțul său cu imobilul bun comun situat în Vișeul de,-, județul A susținut reclamanta că spațiul comercial nu a fost obiect al vreunei garanții imobiliare, dar, cu toate acestea, din cauză că nu au fost plătite ratele scadente și dobânzile aferente la termenul scadent, s-a procedat la executarea silită asupra magazinului cumpărat de către aceasta. S-a format dosarul de executare nr. 387/1994 în cadrul căruia a adjudecat imobilul (spațiu comercial) prin procesul verbal de adjudecare definitivă din 14.10.1994. Prin decizia civilă nr. 184/R/1995 s-a admis recursul reclamantei B și s-a casat ordonanța de adjudecare, iar la data de 13.06.1995 Judecătoria Vișeul de a emis o nouă ordonanță de adjudecare definitivă nr. 1427, apreciindu-se că în cauză sunt întrunite condițiile art. 551.pr.civ. Reclamanta a solicitat instanței să se constate nulitatea absolută a ordonanței de adjudecare pentru considerentele privitoare la lipsa obiectului vânzării, cauza ilicită și frauda la lege. În drept, cererea fost întemeiată pe prevederile art. 948.civ.
Deliberând asupra excepției de inadmisibilitate a cererii de chemare în judecată pusă în discuție de către instanță, tribunalul a considerat că este întemeiată.
Astfel, a arătat că prin ordonanța de adjudecare nr. 1427/13.06.1995 pronunțată de Judecătoria Vișeu d S u s, județul M, s-a dispus adjudecarea definitivă a bunului licitat. Hotărârea a fost dată cu drept de recurs în termen de 40 de zile de la data transcrierii, potrivit art. 551 alin. ultim. și art. 552.pr.civ.
S-a apreciat că, față de faptul că ordonanța de adjudecare reprezintă o hotărâre judecătorească împotriva căreia se pot formula căile specifice de atac prevăzute de legea procesual civilă, reiese că aceasta nu poate fi supusă controlului pe calea formulării separate a unei acțiuni în constatarea nulității absolute, o asemenea cerere de chemare în judecată fiind inadmisibilă.
Împotriva sentinței comerciale nr. 13303/04.12.2008 pronunțate de Tribunalul București -Secția a VI-a Comercială au declarat apel în termen legale apelanții B și
Apelanta-reclamantă Bac riticat sentința atacată invocând nulitatea absolută a actului de adjudecare pentru motivul că a fost executat un alt imobil decât cel cu care a garantat. Astfel, a garantat împrumutul cu imobilul descris în cartea funciară nr. 8111, nr. 5914/3 și nr. 5913/b/1. Niciodată împrumutul nu a fost garantat cu spațiul comercial - magazinul de încălțăminte nr. 40 - care a constituit obiect al adjudecării. S-a invocat astfel încălcarea mai multor prevederi legale referitoare la executarea silită, respectiv lipsa somației către debitor, lipsa titlului executoriu, lipsa evaluării prealabile a imobilului adjudecat). În mod greșit instanța a considerat că este inadmisibilă acțiunea, întrucât ar fi putut ataca actul de adjudecare în termen de 40 de zile, potrivit art. 551 și art. 552.pr.civ.
Apelanta a mai susținut că nu a cunoscut despre existența ordonanței de adjudecare și că, fiind un act translativ de proprietate, aceasta poate fi suspus controlului instituit prin analizarea art. 942.pr.civ. Au fost invocate drept motive de nulitate absolută frauda la lege și cauza ilicită.
Apelanta-pârâtă a criticat sentința apelată sub aspectul faptului că, respingând acțiunea, instanța nu a obligat-o pe reclamantă la plata către ea a cheltuielilor de judecată în sumă de 4963 lei compusă din 3500 lei onorariu de avocat și 1463 lei cheltuieli de deplasare.
Analizând apelurile prin prisma motivelor de apel expuse și a dispozițiilor art. 295 alin. 1.pr.civ. se constată că apelul declarat de reclamanta B nu este fondat, iar apelul declarat de pârâta este fondat.
Astfel, cu privire la apelul declarat de apelanta-reclamantă, se constată că în mod întemeiat a considerat prima instanță că este inadmisibilă formularea ei.
Potrivit prevederilor legale ale Codului d e procedură civilă în forma în vigoare la data pronunțării ordonanței de adjudecare a cărei nulitate se solicită a se constata, respectiv art. 551 și art. 552.pr.civ. ordonanța de adjudecare este supusă recursului în termen de 40 de zile de la data transcrierii acesteia. Totodată, conform art. 560 alin. 1.pr.civ. "ordonanța de adjudecare are puterea unui titlu executor, observându-se însă dispozițiile art. 557 din acest cod."
Ordonanța de adjudecare are, conform art. 558.pr.civ. și efect translativ de proprietate de la debitor la adjudecatar.
Față de prevederile art. 551, art. 552 și art. 560.pr.civ. enunțate, se constată că ordonanța de adjudecare avea natura juridică a unei hotărâri judecătorești aparte, întrucât avea și caracter translativ al dreptului de proprietate. Ca urmare, aceasta nu putea fi modificată sau desființată decât pe căile de atac legale, respectiv pe calea recursului în condițiile art. 552.pr.civ. sau pe calea formulării unei cereri în evicțiune în condițiile art. 561.pr.civ. nu și pe calea promovării unei acțiuni având ca obiect constatarea nulității absolute a ordonanței de adjudecare.
În consecință, în baza art. 296.pr.civ. va fi respins ca nefondat apelul declarat de apelanta-reclamantă B.
Apelul formulat de către apelanta-pârâtă este întemeiat. Deși aceasta a solicitat, prin întâmpinarea formulată la prima instanță, acordarea de cheltuieli de judecată, iar prin sentința atacată a fost respinsă acțiunea, cu toate acestea, instanța nu a acordat pârâtei cheltuielile de judecată efectuate.
Față de cele arătate, în baza art. 296.pr.civ. constatându-se fondat apelul declarat de apelanta-pârâtă, urmează a fi admis. Va fi schimbată în parte sentința atacată în sensul că, potrivit art. 298 și art. 274.pr.civ. va fi obligată reclamanta B la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1963 lei reprezentând deplasare și cazare și în sumă de 237,99 lei cheltuieli de judecată în apel.
Cererea apelantei-pârâte de acordare a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat achitat pentru reprezentarea acesteia la prima instanță nu este întemeiată, deoarece aceasta nu a depus la dosar chitanța doveditoare a plății onorariului solicitat în sumă de 3500 lei, iar simpla mențiune pe delegația avocațială a acestei sume nu poate fi luată în considerare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta - reclamantă împotriva sentinței comerciale nr.13303 din 4.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele SC SRL BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă SC SRL, împotriva sentinței comerciale nr.13303 din 4.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI și AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și.
Schimbă în parte sentința atacată în sensul că obligă pe reclamantă la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1963 lei reprezentând cheltuieli pentru deplasare și cazare.
Obligă pe apelanta-reclamantă B la plata sumei de 237,99 lei cheltuieli de judecată efectuate în apel.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /6 ex/15.07.2009
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Alina Pănescu
