Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 36/2008. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - nulitate act juridic -

R O ÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV

ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 36

Ședința publică din 24 martie 2008

PREȘEDINTE: Mitrea Muntean Daniela

JUDECĂTOR 2: Galan Marius

Grefier - -

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamantul,domiciliat în comuna, județul B,împotriva sentinței nr.1384 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ li fiscal în dosarul nr-.

La apelul nominal au lipsit reclamantul și pârâta intimată de Credit "" B - prin lichidator.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prin serviciul registratură a fost depusă o cerere din partea avocatei prin care precizează a se lua act de denunțarea contractului de asistență juridică a reclamantului apelant.

Instanța constatând apelul în stare de judecată a trecut la soluționarea acestuia.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr.1733/40/E din 26 aprilie 2007, reclamantul a chemat în judecată pârâta de Credit "", pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea parțială absolută a contractului de împrumut nr.071 din 29 iulie 2001 și nulitatea absolută a contractului de ipotecă autentificat sub nr.2383 din 23 iulie 2001 la Biroul Notarului Public și repunerea părților în situația anterioară, cu plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul arătat că la 29 iulie 2001 a încheiat contractul de împrumut nr.071 cude Credit ""pentru suma de 60.000.000 lei rol, clauzele privind nivelul dobânzilor și cele privind penalitățile de întârziere din contract sunt ilegale și imorale, lovite de nulitate absolută, întrucât încalcă prevederile imperative privind dobânzile admise prin nr.OG9/2001.

Art.6 din contractul de împrumut care vizează calcularea penalităților de întârziere de 5% pe zi, calculate de la scadență până la data achitării este o clauză penală, iar în cazul contractelor de împrumut este o clauză ilegală și imorală, fiind lovită de nulitate absolută.

Cât privește art.2 lit."e", art.3 și art.4 din contractul de împrumut, care vizează dobânzile aferente sumei împrumutate, acestea sunt mult mai mari decât dobânzile admise prin nr.OG9/2000, astfel încât sunt nule de drept.

Că, împrumutul a fost garantat de" "unde este asociat unic, prin contractul de ipotecă autentificat sub nr.2383 din 23 iulie 2001 la Biroul Notarului Public și având în vedere legătura ce există între cele două contracte și acesta este lovit de nulitate absolută potrivit principiului anulării actului subsecvent și ca urmare solicită repunerea părților în situația anterioară potrivit principiului restitutio in integrum.

În drept a invocat dispozițiile art.948 pct.4 din Codul civil - existența unei cauze licite pentru valabilitatea convențiilor, art.968 din Codul civil - "clauza este ilicită într-o convenție atunci când este prohibită de lege și când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice" și art.966 din Codul civil potrivit căruia "obligația fără cauză sau fondată pe o cauză falsă, sau nelicită, nu poate avea nici un efect", precum și dispozițiile din nr.OG9/2000.

În dovedirea acțiunii au fost depuse la dosar înscrisuri, respectiv contractul de împrumut, contractul de ipotecă, sentința civilă nr.805 din 7 februarie 2005 a Judecătoriei Botoșani și adresa emisă de Banca Comercială Română privind calculul real al dobânzii pentru suma împrumutată.

Prin întâmpinarea depusă la 25 mai 2007, pârâta a solicitat respingerea ca nelegală a acțiunii, arătând, în esență, că atât contractul de împrumut cât și contractul de garanție ipotecară au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale, reclamantul semnându-l fără obiecțiuni (fila 21 dosar fond).

A mai arătat că reclamantul nu a restituit împrumutul contractat și ca urmare s-a trecut la executarea silită a contractului de ipotecă, executare contestată de acesta, criticând atât întinderea creanței (valoarea dobânzilor și a penalităților de întârziere) cât și valoarea imobilului stabilite de executorul judecătoresc, contestație respinsă prin sentința civilă nr.805 din 7 februarie 2005 a Judecătoriei Botoșani, irevocabilă și intrată în puterea lucrului judecat.

Prin sentința nr.1384 din 16 octombrie 2007, Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea reclamantului, obligându-l să plătească pârâtei suma de 500 lei RON cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, cele două contracte a căror nulitate absolută se solicită a se constata au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor art.948, 968 și 969 din Codul civil, motivele invocate de reclamant nefiind cauze de nulitate absolută.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul, dar fără a arăta motivele de critică.

În virtutea caracterului devolutiv al apelului, reexaminând probatoriul administrat la instanța de fond,Curteaconstată neîntemeiat apelul reclamantului.

Așa cum corect a reținut instanța de fond, reclamantul contractat un împrumut în sumă de 60.000.000 lei ROL la de Credit "" B, cu o dobândă de 57% pe an, un comision de risc de 2% din valoarea creditului reținut la acordarea creditului, un comision de gestiune de 4% și o penalitate de 5% pe zi de întârziere, în cazul neachitării ratelor la scadență, împrumut garantat prin contractul de ipotecă autentificat sub nr.2383 din 23.07.2001 la BNP B - ca și garant.

Drept cauze de nulitate absolută ale contractului de împrumut reclamantul a invocat încălcarea dispozițiilor art.948 pct.4, 968 și 966 din Codul civil și nr.OG9/2000, vis-a-vis de clauzele privind nivelul dobânzilor și cele privind penalitățile de întârziere.

Cauzele de nulitate sunt acele cazuri în care elementele actului juridic civil nu întrunesc condițiile de valabilitate cerute de lege.

De lege, atrag nulitatea absolută: încălcarea regulilor privind capacitatea civilă, lipsa consimțământului, nevalabilitatea cauzei actului juridic, nerespectarea formei cerute ad validitatem, lipsa sau nevalabilitatea autorizației administrative, încălcarea ordinii publice, fraudarea legii etc.

Clauzele arătate în speță a fi imorale și ilegale și deci lovite de nulitate absolută, nu reprezintă altceva decât expresia libertății de voință a părților și evident, obligă pe acestea a le respecta întocmai, în virtutea art.969 din Codul civil,cauzaacestora fiind licită și conformă bunelor moravuri și ordinii publice.

În consecință, în mod just instanța de fond a respins acțiunea reclamantului.

Pentru cele de mai sus, în temeiul art.296 din Codul d e procedură civilă,Curteava respinge ca nefondat apelul reclamantului.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul,domiciliat în comuna, județul B,împotriva sentinței nr.1384 din 16 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, contencios administrativ li fiscal.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 24 martie 2008.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red.

Jud.

2 ex./7.04.2008

Președinte:Mitrea Muntean Daniela
Judecători:Mitrea Muntean Daniela, Galan Marius

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 36/2008. Curtea de Apel Suceava