Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 417/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1262/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 417
Ședința publică de la 22 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Adriana Teodora Bucur
GREFIER - -
******************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta reclamantă -- împotriva sentinței comerciale nr.7788/28.09.2006, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă personal, lipsind intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Curtea rectifică citativul în sensul că se înlătură calitatea de petent, d-na având calitatea de apelantă reclamantă.
Apelanta reclamantă, personal, depune la dosar înscrisuri care dovedesc că a fost mandatată și că este acționar și în ziua de azi. Arată că nu a făcut și că acționarii care au rezultat în urma procesului de privatizare, în număr de 86, s-au opus înscrisurilor.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta reclamantă, personal, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Arată că judecătorul fondului a înțeles greșit întrucât nu a formulat acțiunea în numele tuturor -iștilor ci doar în numele celor 86 de acționari și nu a analizat procura depusă la dosar.
Curtea constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față;
Prin sentința comercială nr. 7788/28.09.2006, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, s-a admis excepția lipsei dovezii calității de reprezentant al reclamantei -- pentru 86 de acționari persoane fizice ai SC SA, cu consecința anulării cererii formulate de reclamantă în numele acestor acționari.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei --, cu consecința respingerii cererii formulate de aceasta împotriva Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta, în nume propriu și al altor 86 de acționari ai SC SA, a chemat în judecată AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, solicitând în esență ca instanța să constate nulitatea absolută a caietului de sarcini emis de FPS (autorul ) pentru vânzarea părții de capital social pe care o deținea la SC SA, în ceea ce privește valoarea capitalului social total, structura acestuia, inexistența aportului în natură al, precum și nulitatea absolută a deciziei Consiliului de Administrație al de atestare a valabilității caietului de sarcini în discuție.
Prima instanță a arătat că, deși, i-a pus în vedere reclamantei -- să indice numele acționarilor- reclamanți pe care pretinde că îi reprezintă, reclamanta nu a suplinit această omisiune. A reținut, sub același aspect că reclamanta -- nu a depus nici împuternicirea de reprezentare sub semnătură legalizată a celorlalți acționari, astfel cum impun prevederile articolului 68 alin. 1 Cod procedură civilă, deși s-au acordat termene în acest sens.
Pe cale de consecință, prima instanță, admițând excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, a anulat cererea formulată de reclamanta -- în calitate de reprezentant, în conformitate cu dispozițiile articolului 161 Cod procedură civilă.
Prima instanță a apreciat ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei --, reținând în esență că deși în cererea de chemare în judecată precizată reclamanta a invocat calitatea sa și a celorlalți reclamanți de acționari ai SC SA, nu a făcut dovada acestei calități. Sub acest aspect, a reținut că prin actul de cesiune nr. 27795 din 26 martie 1997, MUNTENIA a transferat dreptul de proprietate asupra 68.700 de acționari emise de SC SA către persoanele care au subscris conform legii nr. 55/1995, dar că la dosar nu s-au depus dovezi din care să reiasă că reclamanta se numără printre aceste persoane. A reținut și dispozițiile articolului 98 din legea nr. 31/1990, potrivit cu care dreptul de proprietate asupra acțiunilor nominative emise în formă dematerializată se transmite prin declarație în registrul acționarilor, semnată de cedent și de cesionar, precum și faptul că la dosar nu s-a depus un extras din registrul acționarilor SC SA, care să se coroboreze cu actul de cesiune emis de MUNTENIA.
Pentru aceste argumente, reținând că reclamanta -- nu a dovedit în condițiile articolului 1169 cod civil că are calitate de acționar, a admis excepția lipsei calității procesuale active a acesteia, cu consecința respingerii cererii promovate împotriva
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat apel nemotivat --, în nume propriu și al acționarilor, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 8 decembrie 2006 pe rolul Curții de Apel B-Sectia a V- a Comerciala.
La 1 februarie 2007 au fost depuse motivele de apel, cu respectarea dispozițiilor articolului 287 alin. 2 Cod procedură civilă.
În motivarea apelului a fost criticată hotărârea în primul rând pentru nerespectarea dispozițiilor articolului 242 alin. 2 Cod procedură civilă. Sub acest aspect, s -a arătat în esență că s-a solicitat judecarea în lipsă numai pentru soluționarea cererii de la 29 iunie 2006, nu pentru toate termenele de judecată.
A doua critică vizează faptul că, deși prin dispoziția instanței a fost obligată să depună la dosar o serie de înscrisuri pentru stabilirea competenței materiale, aceasta nu s-a conformat.
A treia critică vizează atitudinea subiectivă a judecătorului fondului precum și necercetarea tuturor probelor de la dosar, cu consecința pronunțării hotărârii nelegale și netemeinice.
Apelul nu este motivat în drept.
Prin decizia comercială nr. 389 din 9 octombrie 2008, Curtea de Apel B-Sectia a V- a Comerciala a respins cererea de repunere în termen ca neîntemeiată și a constatat perimată cererea de apel.
Prin decizia comercială nr. 1237 din 9 aprilie 2009, pronunțată de Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială, a fost admis recursul declarat de --, a fost casată decizia comercială nr. 389 din 9 octombrie 2008 Curții de Apel B-Sectia a V- a comercială și cauza a fost trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, în vederea judecării apelului.
Pe rolul Curții de Apel B-Sectia a V- a Comerciala cauza a fost înregistrat sub nr- la 6 mai 2009.
Rejudecând, cu respectarea dispozițiilor din decizia de casare și a articolului 315 Cod procedură civilă,Curtea apreciază apelul ca întemeiat și îl va admite în limitele și pentru următoarele considerente:
Se impune mai întâi o precizare de ordin procedural, privitoare la cadrul procesual activ. Cererea de chemare în judecată a fost formulată de -- în nume propriu și ca reprezentant al altor persoane. Aceste persoane nu au fost niciodată identificate sub aspectul numelui, acesta fiind, de altfel, unul dintre motivele pentru care cererea formulată de aceste persoane a fost anulată de judecătorul fondului.
Se constată că prin apel, care a fost formulat de -- tot în nume propriu și ca reprezentant, nu se aduce nici o critică hotărârii de anulare a cererii formulate de ceilalți acționari, astfel că sub acest aspect hotărârea instanței de fond a căzut în puterea lucrului judecat. Consecința acestui fapt este menținerea în proces ca apelantă doar a reclamantei --, nomine proprio, mențiunea pe care aceasta a făcut-o despre calitatea sa de reprezentant în apel, nefiind producătoare de efecte juridice.
De altfel, cadrul procesul activ este consolidat în sensul considerentelor ce preced și prin decizia instanței de recurs în care calitate de parte o are tot --.
Primul motiv de apel este nefondat. N ce o privește pe apelantă, situația invocată, anume aceea a incidenței articolului 242 pct. 2 Cod procedură civilă doar în privința unei cereri formulate pentru un termen de judecată, este discutabilă, întrucât nu rezultă neechivoc manifestarea voinței în sensul susținut (fila 75 dosarului -Secția a VI a Comercială). Aceasta a autorizat instanța de fond să pășească la soluționarea pricinii chiar în lipsa părților. Măsura luată de judecătorul fondului este cu atât mai judicioasă cu cât, așa cum rezultă din întâmpinarea depusă de (fila 15 dosarului - Secția de contencios Administrativ), pârâta a solicitat ca judecata să se facă și în lipsa sa, instanța fiind în drept să pășească la judecată indiferent care dintre părți cere judecata în lipsă, astfel cum reiese din interpretarea dispozițiilor articolului 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Al doilea motiv de apel este nefondat. Se constată că prin hotărâre irevocabilă - sentința civilă nr. 1551 din 8 octombrie 2003 Secția de Contencios Administrativ și decizia nr.7510 din 12 octombrie 2004 - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal- s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea instanței comerciale, statuându-se asupra naturii comerciale a litigiului în raport de dispozițiile articolului 40 din Legea nr. 137/2002.
Această problemă de drept a fost dezlegată cu putere de lucru judecat, astfel că asupra acesteia nu se mai putea reveni în funcție de proba cu înscrisuri, cu atât mai puțin cu cât aceleași înscrisuri solicitate de la pârâtă au fost avute în vedere de instanța de recurs la dezlegarea problemei competenței materiale.
Al treilea motiv de apel este întemeiat, dar pentru considerentele ce se vor arăta:
Împrejurarea reținută de instanța de fond, aceea a insuficienței probelor care să ateste calitatea de acționar a apelantei reclamante, este de necontestat. Curtea reține că un extras din registrul acționarilor s-a depus în apel cu ocazia rejudecării (fila 36), numai că acesta privește lista acționarilor la 23 iunie 2008, nu la 18 august 2003 când s-a formulat cererea de chemare în judecată.
Curtea constată, însă, că în cauza de față calitatea apelantei reclamante de acționar la SC SA nu este contestată de intimata pârâtă, care nu s-a apărat niciodată pe parcursul procesului susținând că la data promovării prezentei cereri de chemare în judecată apelanta reclamantă nu deținea acțiuni ale SC SA.
Cu toate acestea, chiar și în lipsa dovezii incontestabile a calității de acționar a apelantei reclamante, Curtea apreciază că soluția de respingere a cererii pentru lipsa calității procesuale active este criticabilă prin raportare la obiectul cererii de chemare în judecată.
Apelanta reclamantă a învestit instanța cu o cerere de constatare a nulității absolute a mai multor acte juridice. Potrivit articolului 2 din decretul nr. 167/1958, nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție.
În tăcerea legii, doctrina și jurisprudența sunt unanime și au statuat în mod constant că titular al acțiunii în nulitate este orice persoană care justifică un interes personal, actual, direct și legitim.
Altfel spus, pentru determinarea calității procesuale active în acțiunea în nulitate, judecătorul este obligat să verifice interesul reclamantului în promovarea acestei acțiuni. În speță acest lucru nu s-a realizat, judecătorul fondului limitându-se la a verifica dacă apelanta reclamantă avea calitatea de acționar la SC SA în condițiile în care nici una din normele legale invocate drept temei juridic nu impune această calitate drept condiție de exercițiu a acțiunii în nulitate.
Având în vedere că dezlegarea cererii formulate de apelanta - reclamantă -- s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale și principiilor aplicabile în materia nulității absolute, în temeiul articolelor 295 - 296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul.
Având în vedere că prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului, în temeiul articolului 297 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, Curtea va desființa în parte sentința atacată și va trimite spre rejudecare aceleiași instanțe cererea formulată de --.
Cu ocazia rejudecării, prima instanță va determina prioritar care este folosul practic al reclamantei în constatarea nulității absolute a actelor contestate, deci care este interesul care o poate legitima activ în formularea cererii, precum și dacă interesul acestei reclamante este dat în mod exclusiv sau numai parțial de pretinsa sa calitate de acționar.
Conform argumentelor expuse la începutul prezentelor considerente, Curtea va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de apelanta reclamantă -- domiciliat în B, sector 2,-,. 1,. 2,. 6,. 87, împotriva sentinței comerciale nr.7788/28.09.2006, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI cu sediul în B, sector 1,--11.
Desființează în parte hotărârea atacată, în sensul că trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în ce o privește pe reclamanta.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile libere de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
-
GREFIER
- -
Red. Jud.
Tehnored.
4 ex.
30.11.2009
.
Tribunalul București Secția a VI-a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Adriana Teodora Bucur
