Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 515/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 379/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.515
Ședința publică de la 30.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelantul, în contradictoriu cu intimatele - SRL și -. - SRL, împotriva sentinței comerciale nr.14093/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul personal, intimatele - SRL prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar și -.- SRL prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, apelantul personal depune un raport de expertiză judiciară întocmit într-o altă cauză cu aceleași părți.
Intimatele prin avocați învederează că au cunoștință de înscrisul depus.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe apel.
Apelantul personal solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată, învederând că a fost prejudiciat prin vinderea imobilului și a terenului.
Intimata -.- SRL prin avocat solicită respingerea apelului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată, învederând că frauda la lege, cauza ilicită și prețul neserios nu au fost dovedite, la data retragerii s-au avut în vedere drepturile patrimoniale ale apelantului, deci se includ și cele două imobile.
Intimata - SRL prin avocat solicită respingerea apelului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, învederând că în februarie 2003 au încetat raporturile apelantului cu societatea, iar contractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat ulterior, nu se poate discuta de prejudiciul apelantului, intimata a oferit apelantului o sumă foarte mare, de miliarde de lei pentru stingerea litigiului pe cale amiabilă, dar apelantul a refuzat, drepturile cuvenite urmând a fi stabilite pe cale separată.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față:
Prin sentința comercială nr. 14093/18.12.2088 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active și a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtele - SRL și - SRL.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 187/22.01.2003 și sub semnătură privată, nr. 5944 din 20.03.2003 încheiate între pârâte, pentru frauda la lege, cauza ilicită și preț neserios, în baza articolelor 1 și 3 din Decretul nr. 31/1954, articolului 948, 966-968, articolului 1203 Cod civil, articolului 723 Cod procedură civilă.
Instanța de fond a apreciată că, deși reclamantul este terț față de contractele atacate și nu mai deținea nici o calitate în societatea vânzătoare pentru a fi implicat în luarea deciziilor, prin considerentele cererii de chemare în judecată, justifică un interes legitim în vederea verificării valabilității contractelor încheiate ce influențează modalitatea de realizare a creantei sale la momentul când aceasta va dobândi caracter cert și exigibil, astfel încât excepția lipsei calității procesuale active invocată de către pârâta - SRL este neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, instanța de fond a reținut că cele două contracte de vânzare - cumpărare au avut ca obiect un teren în suprafață de 2036 mp situat în, nr. 3. respectiv construcția amplasată pe acesta, realizată în baza autorizației nr. 9/14.07.1999.
Contractele au fost semnate de B, în calitate de asociat unic și administrator al - SRL, și dna, administrator la - SRL, în cadrul căreia B deținea și calitatea de asociat majoritar.
Prețul imobiliar a fost stabilit la 1.800.000.000 lei pentru teren și fost achitat integral la data autentificării actului, și de 8.466.062.220 lei pentru construcție, primit la data semnării actului, ca urmare a unei operațiuni de compensare a unor creanțe reciproce. Prețul construcției a fost mai mare decât valoarea rezultată din evaluarea realizată de - SRL prin raportul de expertiză nr. 027/17.01.2003, dar, în cazul terenului, expertiza a stabilit o valoare de 2.244.690.000 lei, mai mare decât prețul achitat de cumpărător, potrivit înțelegerii părților.
. creanței aparținând reclamantului, ca urmare a retragerii din societatea vânzătoare, este, a mai constatat instanța de fond, stabilită prin sentința comercială nr. 11977/04.10.2002 a Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, a cărei executare a fost însă suspendată de către instanța de apel prin sentința comercială nr. 239 din 17.12.2007, judecata apelului fiind în curs de desfășurare.
Instanța de fond a apreciat că prețul prevăzut în cele două contracte nu poate fi considerat derizoriu pentru a antrena discutarea lipsei cauzei la data semnăturii contractului iar, pe de altă parte, instanța nu poate interveni în voința părților manifestată cu prilejul încheierii contractelor și nu poate face aprecieri cu privire la oportunitatea tranzacțiilor sau efectelor acestora asupra societății vânzătoare atâta timp cât nu se desprind concluzii cu privire la cauza i1icită a acestora.
A mai arătat instanța de fond că reclamantul, în calitate de simplu creditor chirografar a cărui creanță nu a devenit certă și exigibilă, nu poate invoca eventualul caracter prejudiciabil pentru vânzătoare al actelor încheiate, aceasta fiind o chestiune internă ce poate antrena eventuala răspundere a administratorului, acțiune ce nu este la îndemâna reclamantului și nu formează obiectul cauzei de față.
A apreciat instanța de fond că invocata prejudiciere a intereselor sale nu poate fi considerată o fraudare a legii, atâta timp cât nu se invocă normele imperative fraudate ca urmare a conivenței părților.
De altfel, a arătat instanța de fond, reclamanta nu a fost în măsură să demonstreze modalitatea în care încheierea contractelor îi afectează propriile interese privind realizarea creanței rezultate din retragerea sa din societatea vânzătoare deoarece instanțele care soluționează irevocabil dosarul nr- au toate elementele necesare determinării patrimoniului societății la data retragerii asociatului și stabilirii drepturilor cestuia în funcție de aceasta, reclamantul având deschisă calea executării silite a hotărârii obținute.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul, apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a Va Comercială sub nr- din 30.11.2009.
În motivarea apelului reclamantul a susținut că hotărârea apelată este contradictorie în sensul că deși instanța de fond a reținut că reclamantul are calitate procesuală activă, justificând un interes legitim în cauză, a respins totuși acțiunea ca neîntemeiată, ca și cum reclamantul nu ar avea temei de drept pentru a formula o astfel de acțiune.
În speță, a arătat apelantul reclamant, prețul, potrivit articolului 1303 Cod civil, este fictiv (simulat), contractul fiind nul la vânzarea - cumpărarea, căci îi lipsește prețul, prețul nefiind plătit în realitate între cele două societăți și a fost și un preț derizoriu.
Apelantul a mai arătat că a solicitat constatarea nulității absolute a celor două contracte pentru că au fost prejudiciate interesele sale în calitate de asociat retras și nu interesele societății vânzătoare cum, greșit, a reținut instanța de fond.
A apreciat apelantul că prin sentința comercială nr. 13155 din 12.11.2007 a Tribunalului București - Secția Comercială a fost admisă acțiunea sa și a fost obligat B la plata următoarelor sume:
2.769.610.880 rol contravaloare părți sociale și dividende și 13.095.551.561 rol contravaloare patrimoniu societate, cauza aflându-se în apel.
În drept, articolele 282 - 298 Cod civil.
Intimatele pârâte - SRL și -. - SRL (fostă - SRL) au depus întâmpinări, solicitând respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.
Apelantul a depus la dosar un raport de expertiză judiciară întocmit în dosarul nr- al Curții de Apel București - Secția a Va Comercială.
Nu au fost solicitate alte probe în apel.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor articolului 295 alineat 1 Cod procedură civilă, constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
În mod neîntemeiat apelantul reclamant susține că hotărârea apelată este contradictorie deoarece instanța de fond i-a recunoscut calitatea procesuală activă și interesul, dar i-a respins cererea, întrucât faptul că petentul justifică un anumit interes și are calitate procesuală activă în temeiul dispozițiilor legale care reglementează nulitățile absolute, nu presupune, implicit, că acesta are și dreptate, dacă afirmațiile efectuate prin cererea de chemare în judecată nu sunt și întemeiate în fapt și în drept.
Astfel, potrivit propriilor susțineri, reclamantul apelant a solicitat constatarea nulității absolute a celor două contracte de vânzare-cumpărare încheiate între intimatele pârâte pentru "prejudicierea intereselor sale, în calitate de asociat retras"șinu pentru "prejudicierea intereselor societății vânzătoare"(fila 3 dosar Curtea de Apel București ), apelantul având calitatea de "creditor asupra contravalorii a 49% din patrimoniul debitoarei - SRL", iar cele "două imobile formează peste 90% din valoarea patrimoniului" (fila 3 dosar Judecătoria Sectorului 4 B).
Totodată, reclamantul apelant a precizat că cele două pârâte au Avut "intenția clară de reducere a patrimoniului vânzătoarei, pentru a se e plata creanței sale la adevărata valoare",ceea ce denotăcauza ilicităa actelor juridice încheiate, "părțile interesate în fraudarea legii încheind contractele pentru a atrage aplicarea dispoziției legale favorabile și nu sunt interesate în executarea acestui contract"(fila 3 dosar Judecătoria Sectorului 4 B).
Deși susținerile reclamantului apelant întrunesc trăsăturile unei acțiuni revocatorii (pauliană), cererea de chemare în judecată nu este fundamentată pe dispozițiile articolului 975 Cod civil, ci pe dispozițiile articolelor 948, 966-968 Cod civil, articolului 1203 Cod civil.
Reclamantul apelant pune semnul egalității între fraudarea legii prin înstrăinarea imobilelor la un preț derizoriu și cauza ilicită constând în reducerea patrimoniului vânzătoarei în vederea evitării plății creanței sale la adevărata valoare.
Ori, după cum a apreciat instanța de fond, în speță prețul este determinat (articolul 1303 Cod civil), cuantumul lui fiind stabilit de părți în momentul încheierii contractului, și este sincer și serios (nu fictiv sau derizoriu), contractul de vânzare-cumpărare fiind, în principiu, valabil, chiar dacă prețul este mult inferior (sau superior) valorii reale a lucrului vândut, întrucât părțile sunt libere să determine prețul sub /sau peste) valoarea lucrului, iar echivalența este relativă, fiind raportată nu numai la valoarea lucrului vândut, dar și la subiectivismul părților, în speță la raporturile juridice comerciale existente între cele două societăți comerciale intimate.
Pe de altă parte, prin fraudarea legii, după cum s-a arătat în practica judiciară, se înțelege acea operațiune care constă în folosirea anumitor dispoziții legale la încheierea unui act juridic, în scopul de a încălca alte dispoziții legale, imperative ( a se vedea, - decizia nr. 671/1992, decizia nr. 856/1999).
În speță însă, după cum a reținut instanța de fond, reclamantul apelant nu demonstrează în ce măsură încheierea contractului de vânzare-cumpărare între intimate eludează dispoziții legale imperative și care sunt acele dispoziții, invocarea prejudiciului său eventual, în viitor, după ce acesta va obține o hotărâre care să îi ateste calitatea de creditor, precum și întinderea creanței sale împotriva societății comerciale vânzătoare, nefiind de natură a sancționa cu nulitatea absolută un contract valabil încheiat, nulitatea absolută sancționând nerespectarea, la încheierea actului juridic, a unei norme care ocrotește un interes general, obștesc și nu un interes particular, individual ori personal, aceasta intrând în sfera de reglementare a nulității relative.
Cât privește cauza actului juridic incriminat, potrivit articolului 967 Cod civil, "Convenția este valabilă cu toate că, cauza nu este expresă, cauza este prezumată până la dovada contrarie".
Iar articolul 968 cod civil prevede: "Cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice".
Ambele prezumții instituite de articolul 967 Cod civil, de valabilitate a cauzei și de existență a cauzei, sunt prezumții iuris tantum, astfel încât cine invocă lipsa cauzei ori nevalabilitatea ei trebuie să dovedească aceasta și să răstoarne prezumția.
În speță însă, după cum a apreciat instanța de fond, reclamantul apelant nu a răsturnat prezumțiile instituite de articolul 967 Cod civil, nedemonstrând modalitatea în care încheierea contractelor îi afectează propriile interese, determinând totodată o încălcare a bunelor moravuri și ordinii publice și care sunt dispozițiile legale invocate ce au fost încălcate cu bună știință de către intimate la încheierea contractelor.
Cum, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamantul apelant nu a dovedit faptul că cele două contracte de vânzare-cumpărare i-au creat acestuia un prejudiciu în calitatea sa de creditor chirografar, a cărui creanță nu a devenit încă certă și exigibilă, reclamanta neprobând faptul că societatea comercială vânzătoare și-a micșorat activul patrimonial, creându-și în mod voit o stare de insolvabilitate, și sub acest aspect apelul este nefondat.
Pentru aceste considerente, Curtea, față de dispozițiile articolului 294- 296 Cod procedură civilă respinge apelul declarat împotriva sentinței comerciale nr. 14093/18.12.2008 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială ca nefondat.
Văzând și dispozițiile articolului 274 Cod procedură civilă obligă apelantul reclamant al plata cheltuielilor de judecată către intimata - - SRL (fostă - SRL) în sumă de 1.500 lei onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul, domiciliat în B,- sector 1, în contradictoriu cu intimatele - SRL, cu sediul în B, nr. 3. sector 4 și -. - SRL, cu sediul în B, Bd. - /-, -. A,. 50 sector 3 și ales la CA din-, -.2,.4,. 48, sector 3 B, împotriva sentinței comerciale nr.14093/18.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Obligă apelantul la plata cheltuielilor de judecată către intimată -. - SRL în sumă de 1500 lei, onorariu avocat.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 30.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
6 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu
