Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 70/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 70/
Ședința publică din 22 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului promovat de reclamanta Asociația, cu sediul în-, împotriva sentinței civile nr. 643 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu s-au prezentat părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că apelul este declarat în termenul procedural și timbrat legal.
De asemenea se constată că pârâta intimată a depus la data de 8 2008 prin serviciul registratură întâmpinare, iar reclamanta apelantă a depus o cerere de amânare a judecății motivată de împrejurarea că avocatul ales nu se poate prezenta la acest termen de judecată întrucât are de susținut cauze la alte instanțe,
Instanța respinge cererea de amânare sus-menționată având în vedere că în cerere se solicită și judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 al. 2 din Codul d e procedură civilă, și în raport de actele existente la dosar reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr.643 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr- s-a respins acțiunea înaintată de reclamanta Asociația împotriva pârâtei SC SRL M
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut faptul că între părți s-a încheiat contractul de închiriere pentru terenul în suprafață de 9,2 ha situat în fosta carieră de piatră, părțile recunoscând faptul că acest imobil nu este înscris în titlul de proprietate, dar din adeverința emisă de Primăria com. rezultă că fosta carieră de piatră se află în administrarea reclamantei. Reclamanta a invocat ca și cauză a nulității eroarea prev. de art.953 și 954.civ. ori în speța de față părțile nu au în eroare cu privire la obiectul contractului ci la faptul că acea carieră de piatră ar fi fost cuprinsă în titlul de proprietate, ceea ce nu este o cauză ce ar afecta cu nulitate absolută contractul de închiriere, față de faptul că terenul se află în administrarea reclamantei cât și de prezumția că i se va reconstitui dreptul de proprietate asupra acestuia prin emiterea titlului de proprietate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta Asociația solicitând schimbarea hotărârii primei instanțe în sensul admiterii acțiunii și constatarea nulității absolute a contractului de închiriere încheiat între Asociația și SC SRL.
În motivarea cererii de apel se arată că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că la încheierea contractului de închiriere, consimțământul lor a fost viciat printr-o eroare obstacol constând într-o falsă prezentare asupra identității obiectului. În concret se arată că la data la care s-a încheiat contractul de închiriere pentru terenul situat în fosta carieră de piatră, ea în calitate de locator a avut convingerea că terenul ce a format obiectul închirierii este proprietatea asociației, că terenul este înscris în titlul de proprietate nr.-/2002 dar ulterior s-a constatat că acest teren nu este cuprins în titlu și nefiind proprietarii terenului nu putea forma obiectul contractului de închiriere.
adevărului că a fost emisă o adeverință nr.1339 din 2005 care atestă împrejurarea că asociația a fost pusă în posesie pe terenul ce a format obiectul închirierii, dar împrejurările atestate prin această adresă au fost combătute de Primăria care prin adresa nr.61/P/2007 îi invită să participe la procesul de punere în posesie. Chiar dacă au fost invitați de către Comisia de fond funciar să participe la punerea în posesie a terenului, aceasta nu s-a realizat până la data promovării acțiunii și a prezentului apel.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta SC SRL solicită respingerea apelului ca nefondat, menținerea soluției primei instanțe ca fiind temeinică și legală, susținând că fosta carieră de piatră care a format obiectul contractului de închiriere se află în administrarea reclamantei, drept recunoscut de autoritatea publică locală respectiv Primăria com. Recunoașterea de către autoritatea publică locală a dreptului de administrare a obiectului contractului de închiriere și apoi împrejurarea că reclamanta a fost invitată să participe la procesul de punere în posesie a terenului contrazic susținerile apelantei, în sensul că la data încheierii contractului s-a aflat în eroare asupra substanței obiectului închiriat.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de apel invocate și în limitele efectului devolutiv al apelului reglementat de art.292 - 294.pr.civ. Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea dedusă judecății reclamanta solicită să se constate nulitatea absolută a contractului de închiriere încheiat cu pârâta pentru fosta carieră de piatră pe motiv că la data încheierii contractului nu erau proprietari ai acestei cariere și a terenului pe care este amplasată. Împrejurarea că reclamanta nu este proprietara imobilului închiriat nu conduce la anularea contractului întrucât contractul de închiriere nu este translativ de proprietate, el poate fi încheiat și de titularul unui alt drept real, cum ar fi și dreptul de administrare, sau de către o persoană juridică care are în administrare imobilul în cauză.
În ceea ce privește dreptul de administrare pe are reclamanta îl are asupra imobilului închiriat acesta este recunoscut chiar de către reclamantă dar și de către autoritățile locale, prin adresa nr.1339/2005(29 dosar) în conținutul căreia se precizează că fosta carieră de piatră și terenul aferent în suprafață de 8 ha se află în administrarea Asociației, urmând a se obține titlul de proprietate în baza Legii nr.247/2005. Aceeași autoritate invită reclamanta să participe la actul de punere în posesie asupra terenului, act premergător eliberării titlului de proprietate.
În condițiile în care la data încheierii contractului terenul ce a format obiectul acestuia a putut fi identificat, s-a făcut și predarea acestuia către locatar și având în vedere că dreptul de administrare al reclamantei, drept care permite închirierea terenului, nu a fost contestat de vreo terță persoană care să împiedice locatara să folosească bunul închiriat, instanța de control apreciază că în mod temeinic și legal prima instanță a reținut că în cauză nu există motive contemporane cu încheierea contractului care să justifice constatarea nulității absolute a contractului, astfel că în baza disp.art.296 pr.civ. apelul va fi respins ca nefondat și se va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta Asociația, cu sediul în-, împotriva sentinței civile nr. 643 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
4 exemplare
8.10.2008
Jud.fond. Sz.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
