Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 722/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.722
Ședința Publică de la 16.06.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 2: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 3: Georgeta
GREFIER - -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.2853 din 28.02.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații FORD și SC SRL.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurentul, reprezentat de avocat dl., lipsă fiind intimații.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de către grefier, după care: Recurentul, prin apărător, arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Recurentul, prin apărător, solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre competentă soluționare Tribunalului București Secția Comercială, urmând a se constata că dispozițiile art.5 alin.2 proc.civ. sunt incidente; cheltuielile de judecată vor fi solicitate pe calea unei acțiuni distincte.
CURTEA
Asupra recursului de fata, deliberand retine urmatoarele:
Prin cererea, inregistrata,sub nr-, pe rolul Tribunalului B, reclamantul a chemat in judecata paratul Ford, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate nulitatea nulitatea absoluta a contractului de cesiune autentificat sub nr.870/19.03.2003, sa dispuna repunerea partilor in situatia anteriara incheierii contratuluide cesiune.
In motivarea cererii s-a aratat ca intre parti a intervenit contractul de cesiune de actuni, incheiat sub nr.870/19.03.2003, prin care reclamantul a cedat un numar de 11. 648 actiuni, in valoare nominala de 100. 000 ROL fiecare, detinute la SC SA, in valoare totala de 116 480 RON, reprezentand 99,96% din capitalul social, pentru un pret de 5000RON.
Reclamantul apreciaza pretul cesiunii ca derizoriu, raportat la valoarea reala a actiunilor, invocand nulitatea absoluta a contractului raportat la dispozitiile art. 1303 cod civil.
Prin intampinarea, depusa la dosarul cauzei, la 18.04.2007, paratul Ford a invocat exceptia denecompetenta teritoriala a Tribunalului B, exceptia autoritatii lucrului judecat raportat la dispozitiile art.1201 cod civil, pe fondul cauzei respingerea actiunii, cu cheltuieli de judeecata.
In cee cepriveste exceptia necompetenei teritoriale, au fost invocate dispozitiile art.5 civ. si ale 10 alin.4 civ.potrivit carora cererile privitoare la raporturi comerciale sunt de competenta instantei locului unde a luat nastere obligatia sau aceea a locului platii; intrucat reclamantul are domiciliul in T, iar paratul in Marea Britanie si domiciliu ales la cabinet individual de avocatura, in orasul T, jud. G, iar contractul a fost incheiat si executat in acelesi loc, competenta teritoriala de solutionare a cauzei, desi alternativa,nu poate reveni, decat Tribunalului
Cu privire la execeptia autoritatii lucrului judecat, s-a invederat ca intre parti a mai existat un litigiu avand acelasi obiect, nulitatea contractului de cesiune actiuni, cauza fiind solutionata definitiv prin sentinta civila nr.1368/2004 pronuntata in dosar nr.148/2004 de catre Tribunalul
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata,
sustinandu-se ca pretul a fost determinat prin raportare la valoarea de circulatie a actiunilor, nu numai la valoarea nominala a acestora, fiind relevante in stabilirea acestuia si datoriile pe care societatea le inregistra la momentul incheierii actului.
Prin incheierea de la 31.01.2008, instanta a constatat tardiv formulata intampinarea, cu consecinta respingerii exceptiei necompetentei teritoriale.
Prin aceasta incheiere, instanta a dispus repunerea pe rol a cauzei, in vederea satisfacerii timbrajului de cate reclamant, prorogand discutarea exceptiilor.
Prin sentinta comerciala nr.2853/28.02.2008, Tribunalul admis exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului B, a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut incidenta dispozitiilor art. 5 teza II civ. raportat la art.149 alin. 1 din Legea nr.105/1992, in raport cu care a apreciat ca domiciliul reclamantului are relevanta in determinarea competentei de solutionare a cauzei, indiferent de alegerea domicilului la cabinetul de avocatura.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs raclamantul, invocand motive de nelegalitate circumscrise dispozitiilor art.304 pct. 9 civ.
S-a invedereat ca in mod gresit instanta de fond a retinut incidenta dispozitiilor art.5 civ. si art.149 pct. 1 teza II din Legea 105/1992, domiciliul paratului fiind cunoscut, declarat prin intampinarea depusa la dosarul cauzei; de asemenea nu poate fi considerata irelevanta alegerea de catre reclamant a domiciliului in B la cabinetul aparatorului sau.
S-a mai aratat ca, in mod gresit instanta a solutionat pricina in raport cu exceptia relativa pe care cel indreptatit nu a invocat-o in termenul de decadere si pe care nu o putea invoca din oficiu.
Analizand actele si lucrarile dosarului,Curtea retine urmatoarele:
Potrivit art.5 civ. cererea se face la instanta de la domiciliul paratului, numai in cazul in care acesta are domiciliul in strainatate sau domiciliu necunoscut competenta fiind instanta de la domiciliul reclamantului.
Prevederile susamintite nu au caracter imperativ, competenta teritoriala reglementata astfel, nu este absoluta, ci relativa.
In situatia in care sunt incidente dispozitiile ce reglementeaza competenta teritoriala alternativa, dreptul de alege intre instante deopotriva competente revine exclusiv reclamantului.
In consecinta, numai paratul poate invoca incalcarea acestei norme, instanta chiar daca constata incalcarea acesteia nu poate sa isi decline din oficiu competenta.
In cauza a rezultat ca, intrucat intampinarea prin care a fost invocata exceptia necompetentei teritoriale, a fost depusa cu nerespectarea termenului de decadere prevazut de art.114 indice 1 civ. in mod corect, instanta de fond raportat la art.103 alin.1 civ. a constatat decazut paratul din dreptul procesual, cu consecinta respingerii exceptiei necompetentei teritoriale alternative, ce nu avea caracter de exceptie de ordine publica.
In aceste conditii, alegerea competentei s-a realizat prin neinvocarea exceptiei de necompetenta teritoriala, in termenul legal, operand astfel prorogarea competentei in favoarea instantei sesizate.
De asemenea, apreciem ca in mod gresit instanta nu a retinut consecintele alegerii domiciliului de catre reclamant la cabinetul de avocatului sau, in conditiile art.93 civ.
Alegerea domiciliului nu are consecinte numai cu privire la comunicarea actelor de procedura ci este si atributiva de competenta; astfel, alegerea domiciliului in B atrage competenta teritoriala de solutionare a cauzei, in favoarea Tribunalului B, in conditiile in care exceptia relativa nu a fost invocata de catre cel indreptatit in termenul de decadere.
In consecinta in conformitate cu dispozitiile art. 304 pct. 9 civ. raportat la art. 312 alin. 3 civ. va admite recursul va casa sentinta atacata si va trimite cauza spre competenta solutionare aceleiasi instante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Admite recursul formulat de recurentul, împotriva sentinței comerciale nr.2853 din 28.02.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații FORD și SC SRL.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului București - Secția a VI a Comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Alina Sekely Popa, Georgeta
