Constatare nulitate act juridic in drept comercial. Decizia 86/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ -. 86/2008
Ședința publică din 14 aprilie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
GREFIER:- -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanții, și, împotriva sentinței comerciale nr. 96 din 16 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimații ASOCIAȚIA DE proprietari AL1 2, SC. A prin președinte, și prin administrator, și SC" " SRL, având ca obiect constatare nulitate act.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat pentru apelanții, și, consilier juridic, apelantul și pentru intimata SC SRL, avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este îndeplinită.
Apelul este timbrat cu 246 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 3 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care apelantul a depus la dosarul cauzei dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru apelul promovat în cauză ( 31 - 32).
Reprezentanta intimatei SC SRL a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul apelanților.
Reprezentantul apelanților, și, consilier juridic a depus la dosarul cauzei extras din Legea nr. 10 din 18.01.1995 ( 25 -29) și a susținut că, calea de atac incidentă în cauză, pentru că este o cerere evaluabilă în bani, ar trebui pusă în discuție, în sensul dacă, este recurs sau apel, susținând că, este o cerere evaluabilă în bani și calea de atac este cea a recursului.
Reprezentanta intimatei SC SRL a susținut că este apel că s-au judecat la Tribunal și că, nu s-a susținut alceva.
Curtea, în temeiul prevederilor dispozițiilor art. 282 coroborat cu art. 1 și 2.pr.civ. apreciază ca fiind corect stabilită calea de atac a apelului, având în vedere că, obiectul principal al cererii nu este evaluabil în bani, deși cererile subsidiare au fost evaluabile, astfel că, în funcție de obiectul cererii principale se stabilește calea de atac.
Reprezentantul apelanților, și, consilier juridic a susținut că, înțelege să invoce excepția necompetenței Tribunalului Comercial dea soluționa cererea pe fond, competența fiind a Judecătoriei, ca motiv de apel. Arată de asemenea, că la acest termen nu are alte cereri de formulat în probațiune, cu excepția celor solicitate prin memoriul de apel, respectiv audierea martorului, cu care dorește să, dovedească suma reală plătită, având în vedere că, pe factură s-a trecut suma de 3.400 lei, negocierile au fost de 9.400 lei și unde este diferența de 6400 lei.
Reprezentanta intimatei SC SRL a solicitat respingerea cererii formulate în probațiune, domnul fiind partea în proces, respectiv este reprezentantul legal al societății pe care o reprezintă, iar pe de altă parte la fila 37 din dosarul de fond s-a consemnat susținerea reprezentantului apelanților, în sensul că, nu mai are de administrat probe în cauză.
Apelantul a susținut că, Asociația de proprietari are un președinte, care poate să încheie contracte, nu cele două femei și, care nu au nici o calitate și cere să vină președintele cu procesele-verbale încheiate în ședințele în care s-a discutat despre lucrarea în discuție și a prezentat spre vedere o serie de înscrisuri, care i-au fost restituite.
Reprezentanta intimatei SC SRL a susținut că, toate actele ce au fost prezentate spre vedere instanței au făcut obiectul altui dosar, care a rămas definitiv și irevocabil prin decizie, iar actele prezentat spre vedere există la dosar.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că, nu este utilă și pertinentă pentru soluționarea cauzei, cererea formulată în probațiune de către reprezentantul apelanților și o respinge și reținând că, nu mai sunt de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, în temeiul prevederilor dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul părților în dezbateri judiciare asupra apelului.
Reprezentantul apelanților, și, consilier juridic a solicitat admiterea apelului, cu cheltuieli de judecată, pentru fond și apel, constând în taxe de timbru, judecătorul fondului a apreciat doar parțial probele, este vorba de o nulitate absolută prin interpretarea unor legi.
Apelantul a susținut că, a fost construit ilegal acoperișul, nu s-a chemat un expert să facă recepția lucrării, ori o lucrare nerecepționată nu este terminată.
Reprezentanta intimatei SC SRL a solicitat respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată în această fază procesuală. Susține că, nu s-a criticat în nici un mod hotărârea apelată și că s-a făcut referire la altă cauză în care hotărârea a rămas irevocabilă ( dosar nr. 391/2006 al Judecătoriei D e j) susține că blocul este acoperit și nu înțelege ce interese sunt ca să se descopere blocul.
CURTEA
Prin sentința comercială nr. 96 din 16 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a respins ca neîntemeiată acțiunea extinsă formulată de reclamanții, si, și, împotriva pârâților ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI A 12, A, D, STR. - -.20, și.
Reclamanții au fost obligați în solidar la plata în favoarea pârâtei SC SRL, a sumei de 595 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
In 28.04.2005 între Asociația de proprietari a blocului 12 din localitatea D și SC SRL Dai ntervenit un contract de prestări servicii având ca obiect executarea lucrării de acoperire a blocului 12 cu șarpantă din lemn, învelitoare din etemit pentru prețul de 9.400 lei, urmând ca recepția lucrării să fie făcută în 29.06.2005.
Reclamantii solicită în cauză să se constate nulitatea absolută a acestui contract și, pe cale de consecință, nulitatea obligației prin care aceștia ar trebui să plătească cota parte ce li se cuvine din tariful stabilit în contract, iar în subsidiar pretind restituirea sumei de 1.461,18 lei pentru fiecare din cele 4 familii, întrucât prin executare silită sumele au fost încasate.
Ca motive de nulitate absolută se invocă: neautorizarea lucrărilor contractate, respectiv lipsa autorizației de construire, neindicarea valorii reale a contractului de prestări servicii, nesemnarea unei facturi fiscale de către reprezentantul asociației de proprietari și lipsa unui număr de intrare în registrul firmei a contractului contestat.
Nulitatea absolută este acea sancțiune juridică, care lipsește de efecte actele juridice încheiate cu nerespectarea unor dispoziții legale imperative.
Potrivit dispozițiilor Legii nr.50/1991, art.l alin. 1 "executarea lucrărilor de construcții este permisă numai pe baza unei autorizații de construire".
Dispozițiile art.24, 26 din actul normativ menționat reglementează regimul juridic al sancțiunilor aplicabile în cazul executării unor lucrări de construire fără autorizatia administrativă.
Este vorba despre o răspundere penală în cazurile prev. de art.24, respectiv o răspundere contravențională în cele enumerate în art.26, nefăcându-se nicăieri vreo referire la o sanctiune constând în nulitatea absolută a contractului de prestări servicii.
Nerespectarea prevederilor Legii nr.50/1991 cu privire la solicitarea autorizației de construire nu atrage răspunderea contractuală a părților, neputându-se imputa beneficiarului unei astfel de lucrări faptul că executantul, dând dovadă de o atitudine culpabilă, a început demersurile în vederea realizării sau finalizării unei lucrări fără a solicita organului administrativ autorizația cerută de lege.
Rezultă, deci, că susținerile reclamanților referitoare la nulitatea contractului de prestări servicii datorită lipsei autorizației de construire sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse.
De altfel, autorizația de construire este un act distinct de contractul de prestări servicii, iar o eventuală nulitate a contractului ar trebui să aibă cauze intrinseci acestuia, nicidecum să vizeze lipsa unui act administrativ subsecvent.
În aceeași măsură sunt neîntemeiate susținerile reclamanților referitoare la nulitatea generată de neindicarea valorii reale a contractului de prestări servicii.
Din conținutul actului contestat rezultă în mod neechivoc faptul că în art.III părțile au prevăzut că "beneficiarul va achita prestatorului pentru serviciile prestate suma de 94.000.000 lei".
Factura fiscală nr.-/19.05.2005 reprezintă un înscris sub semnătură privată ale cărui vicii de formă nu pot atrage nulitatea contractului care a stat la baza emiterii sale.
Faptul că nu există un număr de intrare în registrul firmei cu privire la contractul de prestări servicii nu este de natură să afecteze valabilitatea acestuia, în primul rând pentru că motivele de nulitate trebuie să fie anterioare sau concomitente încheierii actului, ori înregistrarea în registrele de evidentă ale prestatorului este ulterioară perfectării acordului de vointă al părților.
În al doilea rând, lipsa numărului de intrare poate atrage eventual o răspundere contravențională a prestatorului pentru neținerea evidențelor contabile potrivit dispozițiilor Legii nr.82/1991 și nu o răspundere contractuală, așa cum invocă reclamanții.
Față de toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că motivele de nulitate absolută invocate de către reclamanți nu corespund realității, impunându-se respingerea ca neîntemeiată a cererii privind constatarea nulității absolute a contractului de prestări servicii.
Neimpunându-se repunerea părților în situația anterioară rezultă că nici solicitările de constatare a nulității obligațiilor de plată a reclamanților nu sunt justificate, iar restituirea sumei de 1.461,18 lei pentru fiecare din cele 4 familii reclamante este lipsită de temei în condițiile în care aceste sume au fost încasate pe calea executării silite în baza unui titlu executoriu hotărâre judecătorească definitivă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții, și solicitând admiterea acestuia, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanții-apelanți arată următoarele:
Apelanții învederează că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, iar în funcție de modul de consacrare legislativă disting: nulitatea expresă: se desemnează acea nulitate care este, prevăzută ca atare, într-o dispoziție legală și nulitatea virtuală: acea nulitate nu este prevăzută expres de lege, dar rezultă din modul în care este reglementată o anumită condiție de validitate a actului juridic civil.
În speță, apelanții arată că se impune aplicarea sancțiunii nulității absolute virtuale a Contractului de prestări servicii (de antrepriză).
În materia antreprizelor sunt aplicabile regulile de drept comun privind condițiile de validitate ale contractului: obiect, consimțământ, cauză etc.
fiind un contract sinalagmatic are ca obiect dublu: lucrarea efectuată de antreprenor și prețul convenit plătit de client.
Potrivit Codului civil (art.1413 și următoarele), antrepriza are ca obiect o lucrare, în sens de prestații materiale.
În toate cazurile executarea construcțiilor se pot face numai în temeiul și cu respectarea Autorizației de construire eliberate numai de prefecturi sau primăriile municipiilor, orașelor, sau comunelor după caz.
Potrivit Legii nr. 50/1991, în lipsa autorizației lucrarea nu va putea fi executată, instanța de judecată neputând emite o hotărâre care să țină loc de Autorizație de construire.
În conformitate cu dispozițiile art. 948 cod civil printre condițiile de valabilitate a unei convenții este prevăzută și aceea de a avea o cauză licită, iar potrivit art. 966 Cod civil obligația fără cauză sau întemeiată pe o cauză falsă ori ilicită, nu poate avea nici un efect.
Sancțiunea care se aplică atunci când obiectul actului juridic (executarea unei lucrări de construcții care necesită autorizație de construire) este în contradicție cu legea este nulitate.
Intimata SC SRL a depus întâmpinare în cauză solicitând respingerea apelului ca nefondat și nelegal, cu menținerea în totalitate a dispozițiilor hotărârii atacate, cu obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat (fila 23-24).
În apărare, intimata consideră hotărârea atacată temeinică și legală și apelul inadmisibil deoarece apelanții și-au extins acțiunea în această fază procesuală față de reprezentanții asociației de proprietari.
Arată în continuare că apelanții nu critică în vreun fel hotărârea atacată ci doar reiau motivarea în fapt din acțiunea comercială înaintată.
Motivele invocate de reclamanți nu duc la anularea contractului, motiv pentru care Tribunalul, în mod corect a respins acțiunea acestora.
Analizând apelul formulat prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate la dosar, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanții prin acțiunea introductivă de instanță au solicitat constatarea nulității absolute a contractului de prestări servicii încheiat la data de 28 aprilie 2005 între ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI A A și SC SRL D și pe cale de consecință constatarea nulității obligației de plată a reclamanților izvorâtă din acest contract datorate asociației și familiilor și și obligarea asociației și a familiilor și la restituirea sumei de 1461,18 lei pentru fiecare dintre cei patru reclamanți plăți efectuate pe calea executării silite.
Acțiunea a fost justificată prin invocarea dispozițiilor art. 968 Cod civil respectiv s-a invocat cauza ilicită sau prohibită de lege susținându-se că lipsa ori nevalabilitatea autorizației administrative, a autorizației de construire în speță constituie cauza nulității absolute a actului juridic încheiat.
Apelanții au susținut și în cuprinsul motivelor de apel existența acelorași motive de nulitate absolută a convenției invocate relevând că în speță este vorba de o nulitate virtuală nefiind prevăzută în mod expres de lege dar care rezultă din modul în care este reglementată o anumită condiție de validitate a actului juridic civil.
Sancțiunea care se aplică atunci când obiectul actului juridic, executarea unei lucrări de construcții cum este cea din litigiu și care necesită o autorizare prealabilă, susțin apelanții este în contradicție cu legea, este nulitate absolută a actului.
Sancțiunea constatării nulității absolute a unei convenții încheiate se poate aplica doar pentru ipoteza în care motivele invocate în constatarea nulității absolute sunt contemporane momentului încheierii convenției și sunt intrinseci actului atacat.
Nerespectarea unor dispoziții legale reglementate de acte normative conexe atrage răspunderea instituită în sarcina persoanelor vinovate prin acele prevederi.
Prima instanță a reținut în mod corect că dispozițiile art. 24 și 26 din Legea nr. 50/1991 instituie o răspundere penală respectiv contravențională în sarcina persoanelor vinovate.
Celelalte susțineri ale apelanților vizând nulitatea absolută a convenției raportate la conținutul unor înscrisuri sub semnătură privată încheiate subsecvent momentului încheierii convenției atacate au fost înlăturate și în fața instanței de fond în mod temeinic reținându-se că indiferent de viciile acestui înscris sub semnătură privată acesta nu poate atrage nulitatea absolută a convenției care a stat la baza emiterii sale.
Curtea reținând că, nu poate fi identificat nici un motiv de nulitate absolută a convenției atacate, argumentele invocate de apelanți fiind înlăturate în baza considerentelor evidențiate anterior, apreciază apelul declarat ca nefiind fondat și reținând că prima instanță a realizat o corectă determinare a stării de fapt aplicând dispozițiile legale incidente urmare a unei interpretări adecvate, în baza art. 296 Cod procedură civilă va respinge apelul declarat de reclamanții reclamanții, si, și, mpotriva sentinței civile nr. 96 din 16.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanții domiciliat în D,- - 1 jud C, domiciliată în D,- - 1 jud. C, domiciliat în D,- -. 2 jud. C, domiciliată în D,- -.2 jud. C, domiciliat în D,- -.4 jud. C, domiciliată în D- -.4 jud. C, domiciliat în D,- -. 6 jud. C și domiciliată în D- -. 6 jud. împotriva sentinței civile nr. 96 din 16.01.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este definitivă și executorie.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red./
19 ex./16.05.2008
Jud.fond.-
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
