Excludere asociat. Decizia 156/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 156/COM
Ședința publică de la 25 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
Grefier - - -
Pe rol judecarea apelului comercial declarat de apelantul pârât -, domiciliat în Câmpina,-,. 3..C,.4,.20, împotrivaSentinței civile nr. 408/com/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata reclamantă - - N SRL, cu sediul în C,-, având ca obiect excludere asociat.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 11.11.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, iar completul de judecată a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea intimatei să depună la dosar concluzii scrise la data de 18.11.2009, 25.11.2009, pentru când:
CURTEA,
Asupra apelului comercial d e față:
Prin cererea înregistrată sub nr. 8400/118/24.08.2007 la Tribunalul Constanța, eclamanta - " N" SRL prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să dispună excluderea asociatului pârât din societatea reclamantă, în temeiul dispozițiilor art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 republicată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâtul este asociat al - " N" SRL cu o participare de 90 părți sociale reprezentând 30% din capitalul social.
Pârâtul nu are calitatea de administrator al societății și nu a fost împuternicit pentru efectuarea de operațiuni bancare asupra contului societății.
Singurul autorizat a efectua operațiuni bancare având și specimen de semnătură în acest sens este administratorul societății.
La data de 12.04.2006, asociatul a efectuat cerere pentru deschiderea de cont card la Banca Transilvania - Sucursala C N, a obținut acest card și și-a însușit în mod fraudulos din contul societății suma de 55.657,55 lei. Această faptă de retragere din contul societății a sumei respective a fost recunoscută de pârât, care a semnat față de unitatea bancară un acord de rambursare.
Împotriva pârâtului a fost formulată plângere penală de către Banca Transilvania - Sucursala C N în temeiul dispozițiilor art. 215 Cod penal.
Constatând că asociatul pârât a fraudat societatea și interesele celuilalt asociat, reclamanta a solicitat excluderea acestuia din societate, conform temeiului de drept invocat.
În drept: art. 222, 223 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Pentru susținerea acțiunii reclamanta a propus încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriu.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii. Acesta a recunoscut că a solicitat și obținut un card " Business " asupra contului societății și că a efectuat operațiuni de retragere a unor sume de bani. Operațiunile, susține pârâtul, nu au fost efectuate în mod fraudulos, acesta invocând calitatea sa de asociat al societății, declinându-și identitatea și semnând în nume propriu actele necesare. Totodată, sumele au fost solicitate și folosite pentru administrarea societății.
Faptele, arată pârâtul, nu au fost săvârșite în mod fraudulos și cu intenție de a prejudicia societatea.
Semnarea acordului de rambursare s-a făcut cu intenția de a rezolva situația angajaților băncii.
Pentru dovedirea apărărilor invocate, pârâtul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și interogatoriu.
Prin Încheierea motivată pronunțată la data de 30.2007, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului.
Prin Sentința civilă nr. 408/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțaa admis acțiunea reclamantei și a dispus excluderea pârâtului asociat din societatea comercială " N" SRL în temeiul dispozițiilor art. 222 alin. 1lit. d) din Legea nr. 31/1990 modificat. A dispus ca părțile sociale ce au aparținut pârâtului în calitate de asociat la - " N" SRL să fie preluate de - " N" SRL.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că pârâtul are calitatea de asociat la - " N" SRL. Deși nu are calitatea de administrator consacrată statutar acesta a efectuat acte de administrare a societății, fapt recunoscut de pârât atât prin întâmpinare și în răspunsul la interogator. Prin urmare, astfel cum s-a reținut și prin încheierea pronunțată de instanța asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, pârâtul este administrator de fapt al societății reclamante.
Potrivit dispozițiilor art. 222 lit. d) din Legea 31/1990 republicată, excluderea din societatea cu răspundere limitată se poate cere împotriva asociatului administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Prin urmare, asociatul administrator statutar, sau de fapt, care în exercitarea actelor de administrare a societății comite o fraudă în dauna societății sau care s-a folosit de capitalul social al societății sau semnătura socială, abuziv ori neîndreptățit, în folosul lor sau al altora, va fi sancționat prin excluderea din societate. acestei situații implică încălcarea de către asociații - administratori, cu vinovăție, a interdicțiilor legale sau statutare care le impun să lucreze în interesul societății și să manifeste diligență, independență și probitate în exercitarea actelor de administrare a societății.
Pârâtul a efectuat acte de administrare a societății constând în operațiuni asupra contului acesteia, respectiv retragerea sumei de 55.675,55 lei. Deoarece nu s-a făcut dovada că suma respectivă a fost utilizată în folosul societății, respectiv pentru plata unor datorii, retragerea sumei din contul societății constituie o fraudă în dauna acesteia.
Apărările pârâtului în sensul că nu și-a ascuns identitatea la efectuarea operațiunii de obținere a cardului și de retragere a sumei astfel încât fapta nu poate fi considerată ca fraudă, nu au fost primite. Operațiunea în sine nu constituie o fraudă, însă utilizarea sumelor retrase din contul societății, deci aparținând acesteia, într-un alt scop decât în beneficiu societății se circumscrie fraudei în dauna persoanei juridice.
În aceste condiții, față de dispozițiile art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 republicată, instanța a admis cererea reclamantei și a dispus excluderea pârâtului.
În temeiul dispozițiilor art. 223 din Legea nr. 31/1990 republicată, instanța a dispus, ca urmare a excluderii, și cu privire la structura participării la capitalul social în sensul că părțile sociale ce au aparținut pârâtului vor fi preluate de societate.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel pârâtul, care a criticat-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele considerente:
Raportat la situația în speță reclamanta nu a dovedit prin nici un mijloc de probă intenția pârâtului de a frauda societatea.
În mod greșit instanța nu a reținut acest aspect ci, surprinzător a ajuns la concluzia că pârâtul nu a făcut dovada nevinovăției. Nicio dispoziție a Legii nr. 31/1990 nu incumbă în sarcina pârâtului dovada nevinovăției ci, dimpotrivă reclamantul trebuie să facă dovada vinovăției pârâtului.
Din dispozițiile articolul menționat și din natura faptelor sancționate, reiese elementul subiectiv, și anume intenția, în sensul că, autorul faptei delictuale urmărește și acceptă un profit din activitatea sa frauduloasă sau aceea ca un terț să profite de pe urma acestei activități.
Ca urmare nu poate fi considerată frauda în dauna societății retragerea din contul societății a unei sume de bani atât timp cât suma respectivă nu a fost însușită de pârât sau de către un terț în legătură cu pârâtul.
În interogatoriu, pârâtul a arătat clar circumstanțele în care a fost nevoit să retragă suma de bani, arată clar care a fost destinația sumei de bani (plătită utilităților pentru societatea reclamantă), arată clar că restul sume de bani necheltuită a fost restituită societății.
Mai mult decât atât pârâtul a arătat că a semnat cu banca Transilvania un acord de rambursare a sumei retrase pentru a nu crea neplăceri angajaților acestei Bănci datoria acuzelor aduse de către reclamantă.
Arată pârâtul că nu s-a folosit de semnătura socială sau de capitalul social în folosul său ori al altuia.
Faptul invocat de reclamantă că a retras o sumă de bani din contul societății spre a plăti utilitățile reclamantei nu poate fi considerat o fraudă a societății, ca un delict intenționat, cu atât mai mult cu cât la dosar nu există o probă să ateste pe baza documentelor contabile ca suma retrasă de asociatul pârât nu a fost folosită de către acesta în scopul pe care l-a învederat instanței.
Consideră apelantul că nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de art. 222 lit.d din Legea nr. 31/1990, pentru excluderea sa din societate.
La data de 02.07.2009, apelantul pârât a depus la dosar completare la motivele de apel, prin care a arătat că instanța de fond a respins în mod nelegal excepția lipsei calității procesuale pasive.
Dispozițiile art. 222 lit.d din Legea nr. 31/1990 stabilesc o facultate pentru instanța de judecată care ar putea să dispună excluderea asociatului din cadrul societății comerciale cu răspundere limitată atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul de lege.
În opinia apelantului, măsura dispusă se poate aplica doar persoanelor care sunt indicate în text, respectiv persoanei care cumulează calitatea de asociat și administrator, și doar în cazul săvârșirii unor fapte prin care s-a comis o fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Calitatea de administrator aparține asociatului, care potrivit Actului constitutiv al societății N SRL, efectuează toate actele de administrare și gestionare a societății - art. 11 alin.3.
Dispoziția legală care sancționează cu excluderea din societate a administratorului asociat în cazul efectuării faptelor prohibite de art. 222 lit.d din Legea nr. 31/1991, vizează fapte materiale sau acte juridice circumscrise activității de administrare a societății. Un simplu act izolat de retragere a unei sume de bani din contul societății nu conferă acestuia natura unui act de administrare, respectiv de punere în executare a prevederilor actului constitutiv și a hotărârilor adunărilor generale. Acestui act izolat nu i se conferă de lege calitatea de act de administrare act care să confere apelantului calitatea de administrator de fapt.
Mai mult, instanța de fond face distincția între administrator statutar și administrator de fapt fără ca legea societăților comerciale să confere o astfel de calitate unei persoane fie ea și asociat.
În situația în care instanța va trece peste aceste argumente, solicită să se aibă în vedere faptul că excluderea unui asociat dintr-o societate este o facultate pentru instanța de judecată care poate dispune această măsură extremă doar în cazul în care prin fapta asociatului administrat aduce greve prejudicii materiale societății. Însă, din materialul probator aflat la dosarul cauzei rezultă că reclamanta nu a dovedit fraudarea societății de către apelant, respectiv intenția de a frauda societatea și nu în ultimul rând inexistența unui prejudiciu patrimonial actual produs societății.
O altă critică adusă de apelant hotărârii pronunțată de instanța de fond vizează încălcarea principiului disponibilității.
Arată apelantul că instanța de judecată a fost învestită prin cererea de chemare în judecată formulată de către reclamant, Această cerere fixează cadrul procesual în ceea ce privește părțile litigiului, obiectul dedus judecății, cauza cererii de chemare în judecată.
Din petitul acțiunii nu rezultă faptul că intimata a solicitat ca o consecință a excluderii apelantului din societate, preluarea părților sociale ale acestuia. Instanța de judecată a acordat și ceea ce nu s-a solicitat, încălcând în mod flagrant principiul disponibilității, o garanție constituită de lege în vederea apărării dreptului la apărare al părților și a principiului contradictorialității.
În dreptul nostru, instanța de judecată nu se sesizează din oficiu cu privire la soluționarea unor capete de cerere, ci părțile trebuie să solicite instanței de judecată protecția intereselor și drepturilor lor.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 282 și următoarele din Codul d e procedură civilă și dispozițiile Legii nr. 31/1990, modificată și completată.
Prin nota de probatorii depusă la 02.09.2008, apelantul pârât a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, probei cu interogatoriu intimatei reclamante și probei cu expertiză contabilă.
Prin Încheierea de ședință din 18.03.2009 instanța a respins proba cu interogatoriu solicitată de apelantul pârât. Prin aceeași încheiere a încuviințat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză contabilă.
Examinând apelul prin prisma criticilor aduse, a probelor administrate și în conformitate cu dispozițiile art.295 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 222 din Legea nr.31/1990,
(1) Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:
d) asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Pârâtul, asociat al societății reclamante nu are și calitatea de administrator al acesteia, însă nu se poate prevala de acest aspect pentru a invoca lipsa calității procesuale pasive în speță atât timp cât s-a dovedit că a procedat la efectuarea de acte de administrare, chiar dacă nu avea acest drept. Aceasta deoarece legiuitorul înțelegând să sancționeze actele prin care se aduc prejudicii societății comerciale, l-a trecut în calitate de subiect activ pe asociatul administrator întrucât acesta are atribuții de administrare.
Mai mult, acest aspect ține de temeinicia acțiunii și nu de calitatea procesuală pasivă, atât timp cât pârâtul nu a contestat faptul că el este cel care a solicitat emiterea cardului și a procedat la retragerea de sume de bani din contul societății.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a dispus respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive.
În ceea ce privește fondul cauzei, s-a dovedit fără echivoc faptul că pârâtul, în calitate de asociat al societății reclamante, deși nu avea dreptul să efectueze acte de administrare, a solicitat Băncii Transilvania, în numele reclamantei emiterea unui card, cerere ce i-a fost aprobată la data de 12.04.2006.
Cu ajutorul cardului pârâtul a retras din contul curent al societății suma de 55.657,55 lei.
La data de 08.12.2006 pârâtul a restituit băncii suma de 46.657,55 lei.
În apărare, pârâtul a susținut că a extras sume de bani din contul de card pentru a efectua în mod facil eventuale plăți pentru buna organizare și funcționare a societății, aceasta pe fondul unei lipse de comunicare cu asociatul administrator.
Răspunzând la întrebarea nr.2 din interogatoriul luat de instanța de fond, pârâtul a susținut că suma de bani a folosit-o în mare parte pentru plata anumitor facturi ale societății.
Având în vedere că pârâtul nu a produs probe în susținerea celor afirmate, tribunalul a dispus admiterea acțiunii reclamantei.
Instanța de apel a admis cererea apelantului pârât de suplimentare probatoriului, încuviințând efectuarea unei expertize contabile.
Din concluziile raportului de expertiză se reține faptul că nu au fost identificate operațiuni de plată cu sumele retrase de pe card în favoarea societății reclamante efectuate de pârât.
Având în vedere că pârâtul apelant nu a făcut dovada celor susținute, obligație ce-i revenea potrivit dispozițiilor art.1169 civ. coroborate cu dispozițiile art.129 alin.1 pr.civ. și art.115 pct.3 pr.civ. Curtea constată că în mod corect acțiunea reclamantei a fost admisă.
În ceea ce privește critica potrivit căreia instanța a acordat mai mult decât s-a cerut prin faptul că a dispus și asupra structurii participării la capitalul social, Curtea urmează să o înlăture întrucât potrivit art.223 alin.3 din Legea nr.31/1990, instanța, hotărând excluderea, este obligată să se pronunțe și asupra participării la capitalul social. Prin urmare nu era necesar ca reclamanta să formuleze și un astfel de capăt de cerere.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, motiv pentru care, în temeiul art.296 Cod procedură civilă apelul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelulcomercialdeclarat de apelantul pârât -, domiciliat în Câmpina,-,. 3..C,.4,.20, împotrivaSentinței civile nr. 408/com/19.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-în contradictoriu cu intimata reclamantă - - N SRL, cu sediul în C,-,ca nefondat.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 25 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond
Tehnored.dec.jud. - -
4 ex./ 08.01.2010
07 2009
Președinte:Mihaela Davidencu ȘerbanJudecători:Mihaela Davidencu Șerban, Adriana Pintea
