Excludere asociat. Decizia 31/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 31/
Ședința publică din 17 martie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea apelului promovat de reclamantul, domiciliat în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței nr. 1762 din 31.12.2007, pronunțată de Tribunalul Comercial Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pentru pârâții-intimați av., lipsă fiind apelantul.
procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul asupra cauzei de către grefier, constatându-se că apelul este declarat în termenul procedural, fiind timbrat cu o taxă judiciară de timbru în sumă de 19,5 lei și timbre judiciare în valoare de 0,30 lei.
Se constată de asemenea că pârâtul intimat a depus întâmpinare.
Întrebată fiind, reprezentanta pârâtului-intimat declară că nu are cereri în probațiune de formulat, împrejurare de care instanța ia act, închide procedura probatorie și acordă cuvântul asupra dezbaterilor.
Reprezentanta pârâtului intimat pune concluzii de respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței ca fiind legală și temeinică în integralitatea sa, apreciind că motivele invocate nu întrunesc cerințele cazurilor de schimbare a hotărârii.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1762/31 decembrie 2007 Tribunalului Comercial Mureș, dos. nr. -/2007, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâții " " Târgu M și a dispus respingerea ca nefondată a acțiunii formulate și precizată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâții " " și.
Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 23.05.2007, se arată în considerentele hotărârii atacate, reclamantul, în calitate de asociat al " " a solicitat instanței excluderea din societate a pârâtului invocând o activitate frauduloasă a acestuia în dauna societății prin transferul drepturilor de editare a titlurilor de presă "24 de ore mureșene" și " S " către societatea "Editura ", la această din urmă societate asociatul deținând o cotă de 95% din părțile sociale. În continuare arată că s-a folosit de semnătura socială prin faptul că a semnat și depus la registrul comerțului un act adițional prin care și-a însușit în favoarea sa și a altor persoane parte din părțile sociale ale societății pârâte cuvenite moștenitorilor asociatului decedat G și a majorat capitalul social al societății cu încălcarea dispozițiilor art. 16 alin. 3 și art. 215 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 rep.
Pârâtul, se arată în continuare în expozitivul hotărârii atacate, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în motivare arătând, în esență, că societatea nu a transferat drepturile de editare, ci a încheiat un contract de licență cu caracter oneros, ca efect a din 11.09.2006; că în ce privește însușirea părților sociale ale asociatului decedat, că reclamantul nu dovedește un interes legitim; că majorarea de capital s-a făcut prin creanța deținută de pârât conform sentinței civile nr. 230/16.03.2005 a Trib. Comercial Mureș; în fine, pârâtul arată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 222 din Legea nr. 31/1990 rep. mai ales că nu are nici calitatea de administrator al societății pârâte.
În ce privește primul capăt de cerere, referitor la solicitarea de excludere a asociatului, instanța de fond constată că acesta nu mai are calitatea de administrator al societății din data de 23.02.2004, conform înscrisului înregistrat la registrul comerțului prin încheierea nr. 1619/23.02.2004 a judecătorului delegat, lucru ce rezultă și din certificatul constatator cu ultima situație la zi a societății pârâte. Or, reține prima instanță, potrivit art. 222 lit. d din Legea nr. 31/1990 rep. doar asociatul care comite o fraudă cu ocazia administrării societății poate fi exclus dintr-o societate cu răspundere limitată.
În acest sens, mai arată instanța de fond, faptele imputate pârâtului nu au fost făcute de acesta în calitate de administrator al societății pârâte, ci de asociat, iar votul acestuia ca asociat, indiferent de ponderea deținută, nu este sancționată de legiuitor prin excludere, hotărârile putând fi atacate în justiție potrivit art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 rep.
În plus, instanța de fond argumentează că reclamantul nu a atacat hotărârea din 11 septembrie 2006 și nici nr. 13/25.05.2005 prin care s-au dispus majorarea capitalului social și de aprobare a încheierii contractului de licență.
Față de această hotărâre a declarat, în termen, apel reclamantul solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea acțiunii cum a fost formulată. În motivele apelului se arată că în mod eronat instanța de fond a apreciat că nu se impune excluderea pârâtului întrucât acesta, pretinde apelantul, a utilizat în fapt semnătura socială și capitalul societății în calitate de administrator de fapt, iar actele de înstrăinare a cesiunii folosinței unor elemente din capitalul societății acesta a efectuat acte de administrare.
Analizând actele de la dosar, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și în virtutea principiului devolutiv prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:
Art. 222 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 rep. prevede în mod limitativ care sunt cazurile în care poate fi exclus un asociat al unei societăți cu răspundere administrativă.
Reclamantul recurent a indicat, din aceste 4 cazuri, ca fiind incident cel prevăzut la art. 222 lit. d): "asociatul administrator care comite frauda în dauna societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora".
Așa cum reține în mod corect instanța de fond, încă din data de 23.02.2004 asociatul, intimat în prezenta cauză, nu mai deține calitatea de administrator al societății, aspect reflectat ca atare și în registrul comerțului în urma dispunerii acestui lucru prin încheierea judecătorului delegat cu nr. 1619/23.02.2004.
Susținerea recurentului potrivit căruia în fapt asociatul a uzat de semnătura socială a societății în calitate de administrator de fapt nu poate fi primită, nefiind sprijinită de niciun text legal.
Dimpotrivă, conținutul noțiunii de "administrare" și de "administrator" este dat de prescripțiile legale ale aceluiași act normativ, respectiv Legea nr. 31/1990 rep. act care prevede și cazul de excludere a asociatului administrator. Așadar, art. 72 prevede că obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat și de cele special prevăzute de Legea nr. 31/1990 rep. Or, art. 197 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 rep. prevede expres că nu pot avea calitatea de administratori decât acele persoane care au fost numiți prin actul constitutiv sau de adunarea generală ("Societatea este administrată de unul sau mai mulți administratori, asociați sau neasociați, numiți prin actul constitutiv sau de adunarea generală").
Rezultă că la data la care se pretinde că au fost efectuate operațiunile de către asociatul în anul 2006, pe care reclamantul recurent le-a considerat frauduloase, primul nu mai avea calitatea de administrator al societății intimate, ci administrator conform documentele depuse la dosar, era o altă persoană.
Ca atare, în acord cu argumentele reținute de prima instanță, acțiunea introductivă privind solicitarea de excludere a asociatului este neîntemeiată și nefondată, iar soluția instanței de fond este, așadar, corectă. De altfel, pentru atacarea mențiunilor efectuate în registrul comerțului recurentul avea la îndemână acțiunile sau căile de atac prevăzute de art. 6 alin. 3 ori art. 25 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 rep. căi de care reclamantul recurent nu a uzat însă.
Prin motivele de recurs reclamantul nu și-a mai susținut celelalte capete de cerere, referitoare la înregistrarea actului adițional din 25 iulie 2005 în registrul comerțului. Cu toate acestea, cercetând recursul și din perspectiva rolului devolutiv al căii de atac exercitate de reclamant, instanța de recurs constată că soluția instanței de fond a fost corectă și în ce privește respingerea celui de-al doilea capăt de cerere, reclamantul recurent putând exercita de calea prevăzută de art. 132 alin. 2 sau 3 din Legea nr. 31/1990 rep. în sensul că putea ataca hotărârile și care au stat la baza emiterii actului adițional sau, ca și în cazul primului capăt de cerere, putea ataca potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 3 ori art. 25 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 rep. mențiunile și înregistrările efectuate în registrul comerțului în condițiile și termenele prevăzute de aceste texte de lege.
Pe cale de consecință, instanța va admite apelul formulat de reclamantul formulat împotriva sentinței comerciale nr. 1762/31.12.2007 a Tribunalului Comercial Mureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul reclamantului, domiciliat în Târgu-M,-, județul M, formulat împotriva sentinței comerciale nr. 1762/31.12.2007, a Tribunalului Comercial Mureș, dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 17 martie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
5 exp./18.04.2008
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
