Numire lichidator. Decizia 764/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr. 764
Ședința publică de la 18 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Alina Pănescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cristina Șcheaua
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
======
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta, împotriva sentinței comerciale nr.6522 din 22.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL și.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta, reprezentată de avocat, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr. -/06.12.2008 și intimata, reprezentată de avocat, cu împuternicirea avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr. -/2009, lipsind intimata - SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurenta, prin avocat, depune la dosar ziarul "România liberă" din 29.04.2009, în care a fost publicată citația cu intimata -" "- SRL.
Apărătorul intimatei, depune la dosar sentința comercială nr.4474/02.04.2007 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială.
În temeiul dispozițiilor prevăzute de art.150 Cod procedură civilă, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea, respectiv combaterea cererii de recurs.
Recurenta, prin avocat, pune concluzii de admitere a recursului, solicitând să se dispună numirea unui lichidator judiciar al - SRL, cu cheltuieli de judecată.
Intimata, prin avocat, solicită respingerea recursului ca nefondat, susținând că cererea a rămas fără obiect, întrucât societatea nu mai deține nici un bun pentru a fi supusă lichidării, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr-, pe rolul Tribunalului București, reclamanta a chemat în judecată pârâtele - SRL și, solicitând instanței înregistrarea în Registrul Comerțului a sentinței comerciale nr.4474/02.04.2007, în vederea publicării în Monitorul Oficial, Partea a - VI - a; numirea unui lichidator în vederea îndeplinirii procedurii de lichidare a - SRL, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii s-a învederat că prin sentința comercială nr.4474/02.04.2007, definitivă și irevocabilă, pronunțata de Tribunalul București a fost admisă acțiunea reclamantei și în temeiul art. 227 alin.1 lit.e din Legea nr.31/1990 s-a dispus dizolvarea - SRL, reținându-se grave neînțelegeri între asociați ce au făcut imposibilă continuarea activității.
S-a învederat că părțile nu au solicitat și în cuprinsul hotărârii nu s-a menționat comunicarea și publicarea în conformitate cu dispozițiile art. 7 alin. 2 din Legea nr.26/1990 privind Registrul Comerțului.
S-a susținut necesitate desemnării de către instanță a unui lichidator în considerarea simetriei actelor juridice, ca urmare a dizolvării societății pe cale judiciară.
În drept au fost invocate dispozițiile art.232 alin.1, art.262 alin.2 din Legea nr.31/1990 privind societățile comerciale; art. 7 alin. 2 din Legea nr. 26/1990 privind Registrul Comerțului.
Prin sentința comercială nr.6522/22.05.2008, pronunțată în dosar -, Tribunalul Bucureștia respins acțiunea formulată ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, urmare a dizolvării pe cale judiciară se impune lichidarea patrimoniului societății, plata creditorilor acesteia, împărțirea între asociați, însă în cauză nu s-a dovedit că hotărârea de dizolvare este irevocabilă, măsura publicării în Monitorul Oficial fiind dispusă pentru opozabilitate, doar după rămânerea irevocabilă.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta, invocând motive de nelegalitate și netemeinicie circumscrise dispozițiilor art.304 pct.9 prciv. și art.304 indice 1 pr.civ.
În esență s-a susținut că, în mod greșit instanța de fond a apreciat ca nedovedit faptul rămânerii definitive și irevocabile a sentinței de dizolvare a societății, deși mențiunile aplicate pe hotărâre indicau că aceasta a rămas definitivă prin neapelare, fiind incidente dispozițiile art.377 alin.2 pct.2 pr.civ. potrivit căruia hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel sunt irevocabile.
Au fost reluate susținerile formulate prin cererea introductivă, referitor la lipsa mențiunilor privind publicarea hotărârii în Registrul Comerțului.
Prin întâmpinarea formulată la 17.11.2008, intimate a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
S-a susținut că, în mod corect instanța de fond a reținut că hotărârea de dizolvare nu întrunește condițiile legale, în sensul că nu are aplicată mențiunea "irevocabilă" pentru a deveni incidente prevederile art.262 alin.2 din Legea 31/1990; cu privire la cererea de menționare în Registrul Comerțului a hotărârii, în mod corect instanța de fond a apreciat că în lipsa mențiunilor sus amintite nu se poate dispune publicarea.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, în condițiile art.305 pr.civ la dosarul cauzei s-a depus, în copie Monitorul Oficial nr.760/05.02.2009, în care s-a publicat sentința comercială nr.4474/02.04.2007 a Tribunalului București prin care s-a dispus dizolvarea societății - SRL, precum și certificatul de înregistrare mențiuni.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin sentința comercială nr.4474/02.04.2007, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea reclamantei; a dispus dizolvarea - SRL.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut existența unor grave neînțelegeri între asociați, de natură a împiedica funcționarea societății, fiind incidente dispozițiile art.227 alin.1 lit. e din Legea nr.31/1990.
Hotărârea depusă la dosarul de fond, filele 12-13, poartă mențiunea definitivă prin neapelare, devenind incidente dispozițiile art.377 alin.2 pct.2 pr.civ, potrivit cărora sunt hotărâri irevocabile, hotărârile date în primă instanță care nu au fost atacate cu apel, astfel, că în mod greși instanța de fond a apreciat ca neprobat caracterul irevocabil al hotărârii de dizolvare de care reclamanta s-a prevalat solicitând desemnarea unui lichidator.
În ceea ce privește primul capăt de cerere, prin care s-a solicitat menționarea în Registrul Comerțului a hotărârii de dizolvare, reține dispozițiile art.7 alin.2 din Legea nr.26/1990 impun, pentru instanțele judecătorești, comunicarea din oficiu, în termen de 15 zile de la data când au rămas definitive, a copiilor legalizate de pe dispozitivul hotărârilor ce se referă la acte sau mențiuni supuse înregistrării astfel că nu este necesar a se solicita sau a se dispune, în mod expres cu privire la menționarea în registrul comerțului, aceasta efectuându-se din oficiu, în temeiul legii.
Pe de altă parte, a rezultat ca această operațiune a fost efectuată, cererea fiind rămasă fără obiect.
În ceea ce privește cel de al doilea capăt de cerere, referitor la desemnarea unui lichidator, reține că lichidarea constituie o etapă obligatorie ce succede dizolvării, societatea pârâtă neaflându-se în cazurile limitativ exceptate de la lichidare.
Societatea nu poate rămâne în faza dizolvării, asociații nu pot proceda la o lichidare amiabilă a patrimoniului cu eludarea dispozițiilor legale, prevăzute atât în interesul creditorilor societății comerciale cât și al asociaților, ca etapă necesară cuprinsă între dizolvarea și radierea societății, lichidarea presupune operațiunile ce au ca scop terminarea afacerilor în curs la momentul dizolvării, încasarea creanțelor societății de la debitori, transformarea bunurilor societății în bani, plata datoriilor și împărțirea patrimoniului rămas între asociați.
Potrivit art.262 alin.1 din lege, numirea lichidatorului, în societățile cu răspundere limitată va fi făcută de toți asociații, dacă prin contractul de societate nu s-a prevăzut o altă procedură de desemnare, în conformitate cu art.262 alin.2 din lege, în situația în care nu se poate întruni unanimitatea voturilor, lichidatorul va fi desemnat de instanță, la cererea oricărui asociat ori administrator.
Întrucât neînțelegerile ivite între asociați, care de altfel au determinat și dizolvare societăți. au împiedicat desemnarea unui lichidator, instanța apreciază întrunite cerințele art.262 alin.2 din Legea nr.31/1990.
În consecință, în temeiul art.304 pct.9 pr.civ. va admite recursul și potrivit art.312 alin.3 pr.civ. va modifica sentința atacată, în sensul ca va admite în parte cerere, va desemna lichidator în persoana lui
Va face aplicarea dispozițiilor art. 274 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMLELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenta, împotriva sentinței comerciale nr.6522 din 22.05.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL și.
Modifică sentința atacată în sensul că admite în parte cererea și dispune numirea în calitate de lichidator judiciar al - SRL ÎN PERSOANA LUI
Obligă intimata să plătească recurentei suma de 4819,65 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud.
2 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Președinte:
Președinte:Eugenia Alina PănescuJudecători:Eugenia Alina Pănescu, Maria Cristina Șcheaua
