Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 163/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 163/2008

Ședința publică din 18 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Marusciac

JUDECĂTOR 2: Lucia Brehar

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței comerciale nr. 839/15.04.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, privind și pe intimații-pârâți BANCA TRANSILVANIA SUCURSALA C și, având ca obiect obligatia de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat în reprezentarea intereselor apelantei-reclamante și consilier juridic pentru intimata-pârâtă, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că apelul este legal timbrat și că la data de 15.09.2008 s-a înregistrat la dosar întâmpinare formulată de intimata Banca Transilvania SA.

Se comunică întâmpinarea cu reprezentanta apelantei, după care, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat, astfel că în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra apelului.

Reprezentanta apelantei solicită admiterea apelului formulat pentru motivele arătate în scris, desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru a se pronunța asupra tuturor capetelor de cerere cu care a fost investită. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Reprezentantul intimatei solicită respingerea apelului și menținerea sentinței atacate pentru motivele precizate în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar. Nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA:

Prin sentința comercială nr. 839 din 15 aprilie 2008 Tribunalului Comercial Clujs -a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta C-N, în contradictoriu cu pârâta BANCA TRANSILVANIA - SUCURSALA C-

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că reclamanta nu justifică interesul în promovarea cererii de chemare în judecată.

A arătat instanța de fond că reclamanta poate consulta actele la sediul societății bancare, aceleași acte putând fi solicitate și pe calea cererilor în probațiune în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 1.415/1.285/2007 al Tribunalului Comercial Cluj.

De asemenea, instanța de fond a stabilit că cererea reclamantei, așa cum a fost formulată de aceasta, nu prezintă nici un folos practic pentru reclamantă, întrucât în absența acesteia, reclamanta nu ar avea de suferit nici un prejudiciu și nici nu i s-ar aduce atingere vreunui drept.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, solicitând desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea apelului, întemeiat pe dispozițiile art. 297 alin. 1.pr.civ. reclamanta susține că instanța de fond în mod greșit a rezolvat litigiul, fără a intra în cercetarea fondului.

A arătat apelanta că a formulat 3 capete de cerere, iar instanța a analizat doar unul dintre acestea, fără a arăta motivele pentru care a respins în totalitate cererea de chemare în judecată.

În continuarea motivării apelului, reclamanta a reiterat starea de fapt care îi justifică interesul în promovarea cererii de chemare în judecată.

Susține reclamanta că prin conduita pârâtei i s-a produs un prejudiciu de natură să justifice formularea cererii de chemare în judecată.

Pârâta s-a opus admiterii apelului ( 20), arătând că actele pentru care solicită reclamanta obligarea pârâtei la predare se află în copie în posesia reclamantei, pe de o parte, iar pe de altă parte, acele acte sunt proprietatea băncii și nu pot fi restituite emitentului.

A mai arătat pârâta că actele pot fi consultate fără restricții la sediul său.

În privința capetelor de cerere formulate, pârâta a arătat că, așa cum s-a stabilit prin decizia nr. 170 din 11 2007 Curții de APEL CLUJ, capetele de cerere privind alimentarea contului reclamantei cu suma de 9.000 lei și deblocarea acestuia reprezintă cererii accesorii petitului principal de predare a actelor care a fost analizat de către instanța de judecată.

Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind fondat din următoarele considerente.

Din conținutul cererii de chemare în judecată, din motivele prezentate și din pozițiile procesuale prezentate de părți pe parcursul desfășurării litigiului, în diferite etape procesuale, rezultă cu certitudine că scopul principal al reclamantei îl reprezintă restituirea sumei de 9.000 lei, sumă cu care apreciază că a fost prejudiciată de către bancă prin emiterea nelegală a unui card la cererea scrisă a numitului.

Indiferent deci de ierarhizarea petitelor cererii de chemare în judecată realizată cu prilejul primului recurs, se poate constata cu ușurință că demersul judiciar al reclamantei urmărește dovedirea culpei pârâtei în producerea prejudiciului invocat.

Faptul determinant, în opinia reclamantei, ce a produs prejudiciul l-a reprezentat aprobarea de către bancă a cererii terțului de emitere a unui nou card și posibilitatea prin aceasta de a avea acces la contul persoanei juridice.

Prin cererea de predare a înscrisului, reclamanta urmărește să obțină dovada existenței cererii de emitere a cardului și prin aceasta să se stabilească culpa băncii.

Din acest punct de vedere, analizarea primului petit al cererii de chemare în judecată și constatarea că din prisma acelui petit cererea de chemare în judecată apare ca fiind lipsită de interes, este nejustificată și dovedește o abordare unilaterală a litigiului existent între părți.

acestuia, respectiv stabilirea culpei băncii, a scăpat analizei instanței de fond care a omis să cerceteze fondul cauzei, limitându-se doar a analiza doar una din cererile formulate și care are o importanță doar sub aspect probator.

Temeinicia voinței procesuale a reclamantei va putea fi stabilită numai după analiza pe fond a cauzei, ce impune determinarea culpei băncii în privința prejudiciului invocat de către reclamantă.

În consecință, în temeiul art. 297 alin. 1 teza I pr.civ. constatând că instanța de fond a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, se va desființa hotărârea atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În acord cu cele arătate anterior, în fața instanței de fond, din punct de vedere probator, se vor administra probele necesare pentru a se stabili care ar fi trebuit să fie conduita băncii în situația concretă prezentată în cauză, respectiv dacă s-au respectat de către bancă reglementările interne referitoare la cererea de emitere a unui card.( existența actelor cerute de normele interne, realizarea verificărilor obligatorii, etc.)

Este necesar a se stabili deci ce acte ar fi fost necesar ca banca să le solicite chematului în garanție pentru ca în baza lor să-și formeze convingerea admisibilității cererii de emitere a cardului formulată de către acesta din urmă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de C- împotriva sentinței comerciale nr. 839 din 15 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr. 5.096/1.285/2007 al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 18 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red.

Dact./6 ex./23.09.2008.

Jud.fond:.

Președinte:Delia Marusciac
Judecători:Delia Marusciac, Lucia Brehar

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 163/2008. Curtea de Apel Cluj