Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 167/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
Dosar nr-
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 167/2010
Ședința publică de la 19 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicolae Durbacă
JUDECĂTOR 2: Marius Irimie
JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr.1925/C/2009 pronunțată de Tribunalului Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal s-au prezentat: avocat pentru recurentă și consilier juridic pentru intimata pârâtă Banca Comercială Română -
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei și se constată că la dosar s-a înregistrat ordinul de plată dr.1 din 08.02.2010 reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și a au fost aplicat timbru judiciar de 0,15 lei.
Mandatarul recurentei depune la dosar o precizare prin care se arată că atacă cu recurs sentința civilă nr.1925/C/14.12.2009 a Tribunalului Sibiu pronunțată în dosarul nr-.
Reprezentantul intimatei depune la dosar întâmpinare din care un exemplar se comunică cu mandatarul recurentei.
Reprezentanții părților arată că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Mandatarul recurentei solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și precizat la acest termen, invocând art.304 pct.9 Cod pr.civilă, în sensul să fie modificată sentința atacată privind declinarea competenței teritoriale în favoarea Tribunalului București și să se constate tardivitatea excepției lipsei competenței teritoriale conform art.136 și art.10 pct.4 Cod pr.civilă.
Mai arată că locul încheierii contractului este la Sibiu și locul plății este tot la Sibiu, astfel că se impune admiterea recursului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate ca temeinică și legală pentru motivele arătate în întâmpinare
În ce privește excepția competenței materiale arată că sediul principal al băncii este la B și potrivit Legii nr.31/90 și a OG nr.99/1999 privind instituțiile bancare sucursalele nu pot sta în judecată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
Constată că prin sentința civilă nr.1925/C/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- a fost admisă excepția lipsei competenței teritoriale a Tribunalului Sibiu privind soluționarea acțiunii comerciale formulată de reclamanta - - invocată de pârâta BCR - B și declinată competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București - secția comercială.
Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Sibiua reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Codul d e Procedură Civilă, cererea de chemare în judecată împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului său principal.
Pe de altă parte, prin clauza prevăzută la art. 10.2 din contractul de credit, părțile au stabilit că litigiile decurgând din executarea contractului de credit vor fi soluționate de instanța de la sediul băncii.
Susținerea reclamantei potrivit cu care excepția a fost invocată tardiv, nu poate fi reținută.
Pârâtei i s-a comunicat precizarea de acțiune la termenul din 28.10.2009 iar excepția a fost invocată până la primul termen după comunicarea precizării de acțiune.
Față de aceste considerente, în baza art. 158 alin. 3 din Codul d e Procedură Civilă, excepția lipsei competenței teritoriale a Tribunalului Sibiua fost admisă iar dosarul a fost trimis spre competentă soluționare Tribunalului București.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - -, solicitând modificarea în sensul constatării tardivității formulării excepției lipsei competenței teritoriale a Tribunalului Sibiu și respingerea excepției competenței teritoriale a acestuia cu reluarea judecății că către Tribunalul Sibiu ca instanță competentă.
În motivarea recursului reclamanta arată că pârâta BCR - a formulat doar la data de 14.12.2009 această excepție, respectiv după 4 termene acordate și după respingerea altor excepții invocate prin întâmpinare, cu încălcarea prevederilor art.136 Cod pr.civilă.
Mai susține că în cauză sunt incidente dispozițiile art.10 pct.4 Cod pr.civilă întrucât contractul de credit nr.573/31.08.2006 a fost încheiat la Sibiu, iar singurul sediu indicat este din Sibiu,-.
În drept se invocă art.10.4, 12, 304 pct.9, 158 alin.3 Cod pr.civilă.
Recursul a fost legal timbrat ( fila 8).
Pârâta BCR - a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului reclamantei și menținerea hotărârii recurate ca legală și temeinică ( fila 14).
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de reclamantă raportat la probele dosarului și dispozițiile legale aplicabile în cauză, curtea de apel constată următoarele:
Excepția de necompetență teritorială invocată de pârâtă, neavând caracter exclusiv, este o excepție care privește încălcarea unor norme dispozitive și poate fi invocată numai de partea interesată într-un anumit termen, respectiv prima zi de înfățișare.
Potrivit art.136 Cod pr.civilă " Excepțiile de procedură care nu au fost propuse în condițiile art.115 și 132 nu vor mai putea fi invocate în cursul judecății, afară de cele de ordine publică", iar necompetența teritorială nu este de ordine publică din categoria celor reglementate de art.159 Cod pr.civilă care pot fi invocate oricând în cursul judecății.
Aprecierea instanței de fond că excepția de necompetență teritorială a fost invocată în termen prin raportare la comunicarea precizării de acțiune cu pârâta la 28.10.2009 este nelegală, întrucât precizarea de acțiune a fost comunicată la 28 septembrie 2009 potrivit încheierii de ședință de la fila 38 din dosarul de fond, iar la data de 26 octombrie 2009- prima zi de înfățișare față de acțiunea principală - pârâta nu a invocat excepția de necompetență teritorială nici oral, nici prin notele de ședință depuse la fila 40 în dosar.
Pârâta a invocat această excepție oral doar în ședința publică din 30 noiembrie 2009, iar în scris prin cererea înregistrată la registratura Tribunalului Sibiu la data de 3 decembrie 2009 ( fila 54), după prima zi de înfățișare definită de art.134 Cod pr.civilă.
Practica judiciară este constantă și unitară sub aspectul momentului până la care poate fi invocată excepția de necompetență teritorială, stabilindu-se că " excepția de necompetență teritorială nu poate fi primită dacă nu a fost invocată la prima zi de înfățișare în fața instanței de fond - Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, decizia nr.1098/14.decembrie 1995 în 1995, p. 389.
Față de aceste considerente, curtea de apel constată că în cauză este incident motivul de modificare al sentinței prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civilă, urmând ca în baza art.312 alin.2 Cod pr.civilă să fie admis recursul reclamantei, modificată în tot sentința atacată în sensul respingerii excepției lipsei competenței teritoriale a Tribunalului Sibiu invocată de pârâta BCR - și trimisă cauza Tribunalului Sibiu - secția comercială și de contencios administrativ în vederea continuării judecății.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr.1925/C/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecință:
Modifică în tot sentința atacată în sensul că respinge excepția lipsei competenței teritoriale a Tribunalului Sibiu invocată de pârâta Banca Comercială Română - și trimite cauza Tribunalului Sibiu - secția comercială și de contencios administrativ în vederea continuării judecății.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 19.02.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Th. 4 ex./12.04.2010
Jud.fond
Președinte:Nicolae DurbacăJudecători:Nicolae Durbacă, Marius Irimie, Ioan Cibu
