Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 182/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 182/2008

Ședința publică de la 09 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Lucia Brehar

JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de pârâta C & SRL, împotriva sentinței comerciale nr. 1092/2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu reclamantul, având ca obiect obligatia de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul pârâtei, avocat G, cu delegație la dosar, în substituirea avocatei și intimatul personal, asistat de avocat, cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta intimatului depune la dosar o cerere, prin care solicită instanței să repună în discuția părților calea de atac în prezenta cauză, însoțită de copia unui comunicat preluat de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu privire la Decizia cu nr. XXXII/2008, referitoare la calea de atac, apreciind că de la momentul publicării deciziei, aceasta este obligatorie pentru instanțe.

Reprezentantul apelantei solicită respingerea cererii, având în vedere data promovării căii de atac din prezenta cauză și data pronunțării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Reprezentanta intimatului arată că în eventualitatea menținerii căii de atac a recursului, soluția care se impune este aceea de casare cu trimitere, soluție care ar determina prelungirea în timp a litigiului.

Curtea, după deliberare, față de repunerea în discuție a chestiunii referitoare la calea de atac din prezenta cauză, urmează a-și menține punctul de vedere în sensul că apelul este calea de atac din prezenta cauză. Astfel, raportat la faptul că la data promovării acțiunii și a declinării de competență, precum și la data pronunțării horărârii de către Tribunalul Comercial Cluj, interpretarea și practica statuau în sensul că acțiunea în rezoluțiunea unui contract de vânzare-cumpărare era că acest gen de cauze au un caracter neevaluabil în bani.

Pentru petitul privind repunerea părților în situația anterioară opera prorogarea legală de competență, conf. art. 17.pr.civ.

În materie comercială competența soluționării acestor tipuri de cauze aparține tribunalului, potrivit art. 2, pct. 1, lit. a, Pr. Civ, teza a doua.

Prin urmare, decizia cu nr. XXXII/09.06.2008, pronunțată în cadrul recursului în interesul legii, emisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care aceste tipuri de cauze au fost interpretate ca având un caracter evaluabil în bani, independent de existența petitului aceesoriu de mai sus, decizie care nu a fost publicată în Monitorul Oficial și nu este motivată, urmează a produce efecte pentru viitor, în lumina dispozițiilor art. 329 al. 3,. Pr. Civ. la data pronunțării sentinței atacate instanța de fond fiind competentă să soluționeze cauza.

Verificarea acum a competenței primei instanțe în raport de dispozițiile dec. XXXII/2008 ar presupune aplicarea retroactivă a acestei decizii, imprejurare ce ar contraveni disp. art. 329 al. 3. mai mult decât atât, dec.XXXII/2008 nu a fost încă motivată astfel încât nu sunt cunoscute toate argumentele de fapt și de drept cu au fost avute în vedere de către instanța supremă.

Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea apelului.

Reprezentantul apelantei solicită admiterea apelului, constatatarea lipsei de procedură și casarea hotărârii cu rejudecare, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând taxele judiciare de timbru și timbru judiciar.

Reprezentanta intimatului solicită respingerea apelului, menținerea hotărârii apelate, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA:

Prin sentința comercială nr. 1.092 din 15 mai 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a admis cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul, în contradictoriu cu pârâta &, în calitate de continuatoare în drepturi a & și s-a dispus rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți la data de 25 octombrie 2006 având ca obiect autoturismul marca Skoda cu nr. de identificare - și nr. de înmatriculare -.

De asemenea, s-au repus părțile în situația anterioară, în sensul obligării pârâtei să-i restituie reclamantului contravaloarea în lei la cursul din ziua plății a sumei de 10.000 euro cu titlu de preț, pârâta fiind obligată să-i plătească reclamantului și dobânda legală în materie comercială, aplicabilă asupra debitului principal, de la data de 24 octombrie 2007 și până la plata integrală a sumei, cu cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că părțile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare a autoturismului menționat anterior în data de 25 octombrie 2006, însă reclamantul, în calitate de cumpărător, a plătit prețul bunului dar nu a intrat în posesia acestuia.

Ulterior, reclamantul a aflat că pârâtul a înstrăinat bunul către un terț, astfel încât este în imposibilitatea de a-și executa obligația corelativă de predare a bunului vândut, astfel încât se impune rezilierea contractului.

În condițiile art. 1020-1021 Cod civil, instanța de fond a constatat imposibilitatea executării contractului din culpa pârâtei și a dispus rezoluțiunea acestuia.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta, solicitând desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, susținând că nu a fost legal citată la ultimul termen de judecată.

În subsidiar, în privința fondului, pârâta a arătat că în realitate, între părți, s-a încheiat un contract de împrumut prin care a prezentat ca și garanție autoturismul și nici un moment între părți nu a existat o convenție de transfer a dreptului de proprietate.

A mai susținut pârâta că nu a emis chitanțe și factură privind suma menționată ca preț, acte ce erau obligatoriu a fi întocmite.

Reclamantul s-a opus apelului, arătând în întâmpinare că pârâta a fost citată la termene anterioare la același sediu la care a fost citată la ultimul termen, iar pentru termenele anterioare dovada de îndeplinire a procedurii de citare a fost semnată de către reprezentantul legal al pârâtei, astfel încât aceasta avea cunoștință despre termenul de judecată la ultima ședință de judecată.

În privința fondului, în raport de susținerile pârâtei din apel, reclamanta a arătat că pârâta nu a formulat astfel de apărări în fața instanței de fond și nici în apel nu a dovedit cele susținute.

Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.

Pentru termenul de judecată din data de 16 aprilie 2008, pârâta a fost citată la sediul indicat în extinderea de acțiune, respectiv 33 comuna, jud. C, procedura de citare fiind îndeplinită prin afișare la sediul social.(30)

Sunt îndeplinite astfel disp.art. 92 alin. 4 raportat la dispozițiile art. 7206alin. 2.pr.civ.

Sub acest aspect, motivul de apel formulat de către pârâtă referitor la neîndeplinirea procedurii de citare la ultimul termen de judecată apare ca fiind nefondat.

Referitor la cel de-al doilea motiv de apel, în privința fondului cauzei, Curtea constată că apărarea referitoare la adevărata natura juridică a raporturilor stabilite de către părți cu privire la autoturismul în litigiu a fost formulată de către apelantă direct în fața instanței de apel.

Chiar și în această situație, apelanta nu a produs probele necesare, arătate în condițiile art. 287.pr.civ. astfel încât susținerile apelantei apar ca fiind nedovedite.

Față de cele arătate anterior, se va respinge apelul formulat și se va menține în întregime hotărârea atacată.

În temeiul art. 274.pr.civ. deoarece s-a aflat în culpă procesuală, apelanta va fi obligată să achite intimatului - 1.190 lei cheltuieli de judecată în apel reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de pârâta & împotriva sentinței comerciale nr. 1.092 din 15 mai 2008, pronunțată în dosarul cu nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.

Obligă apelanta să plătească intimatului - suma de 1.190 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 9 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red.

Dact./4 ex./14.10.2008.

Jud.fond:.

Președinte:Lucia Brehar
Judecători:Lucia Brehar, Delia Marusciac

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 182/2008. Curtea de Apel Cluj