Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 189/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 189/2008

Ședința publică din 16 Octombrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Marusciac

JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - apelul declarat de reclamanta - IMPORT EXPORT SRL împotriva sentinței comerciale nr. 296/07.02.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata-pârâtă - SRL, având ca obiect obligația de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 2 octombrie 2008, mersul dezbaterilor și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA:

Prin sentința comercială nr. 296 din 7 februarie 2008 Tribunalului Comercial Clujs -a respins cererea formulată de reclamanta IMPORT EXPORT C-N, în contradictoriu cu pârâta C-N având ca obiect obligarea pârâtei să semneze declarația autentică necesară eliberării autorizației de construire.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că reclamanta solicită obligarea pârâtei să semneze o declarație autentică necesară eliberării autorizației de construire prin care pârâta să-și dea acordul, în calitate de vecin, la edificarea unei copertine între cele două imobile învecinate aparținând părților litigante unde acestea își desfășoară activitatea.

A constatat instanța de fond din planșele fotografice depuse la dosar că acea copertină este lipită de ambele construcții și a fost edificată de către reclamantă fără acordul pârâtei.

A reținut instanța de fond că reclamanta a edificat copertina fără ca aceasta să fie menționată în cuprinsul certificatului de urbanism nr. 3.415 din 27.07.2006, în condițiile în care construcția este amplasată adiacent construcției aparținând pârâtei. Din aceleași planșe fotografice, instanța de fond a constatat că în realitate reclamanta a realizat o lucrare având o fundație din beton și un acoperiș care are înclinația spre terenul pârâtei, astfel încât toate apele pluviale se scurg înspre peretele imobilului proprietatea acesteia din urmă.

Urmare lipirii noi construcții, de imobilul aparținând pârâtei, a constatat instanța de fond, accesul acesteia la peretele propriu este total îngrădit, fiind adusă astfel atingere manifestării atributului dreptului de proprietate constând în stăpânirea bunului.

În privința aceleiași construcții, instanța de fond a constatat că acea copertină are numeroase geamuri, astfel încât sunt încălcate și dispozițiile art. 611 - 613 cod civil care obligă reciproc pe proprietarii imobilelor învecinate de a nu deschide ferestre mai mici de 1,90. dacă vederea este directă asupra fondului vecin, iar în speță această distanță nu a fost respectată.

În finalul motivării, instanța constată că, în realitate, reclamanta nu a realizat o copertină definită ca o suprafață plană care acoperă, de obicei, intrarea într-o clădire sau ieșirea, ci este o construcție propriu-zisă.

Cu privire la o copertină, instanța de fond a apreciat că nu este necesară obținerea unei autorizații de construire, neputând fi încadrată în dispozițiile art. 3 din Legea nr. 50/1991.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta, solicitând schimbarea în totalitate a sentinței atacate, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată ( 2).

În motivarea apelului, reclamanta arată că între construcțiile aparținând părților, respectiv atelierul nr. 6 aparținând pârâtei și atelierul nr. 9 aparținând reclamantei a existat o suprafață denumit depozitul nr. 7 aflată în patrimoniul reclamantei.

În baza acestei topografii, apelanta arată că a acoperit cu o copertină depozitul nr. 7 și a extins atelierul nr. 9 prin îngrădirea unei suprafețe de teren egal pe lățime cu mărimea depozitului nr. 7 și în lungime egal cu lungimea anterior existentă, ridicându-se un zi paralel cu cel vechi.

Față de această situație, respectiv existența depozitului nr. 7 în proprietatea reclamantei, aceasta din urmă a arătat în motivele de apel că pârâta nu a avut niciodată acces la peretele lateral aflat înspre depozitul nr. 7, astfel încât prin edificarea copertinei nu exista nici o atingere adusă dreptului de proprietate al pârâtei.

În privința nerespectării dispozițiile art. 611 - 613 Cod civil, reținută de instanța de fond, reclamanta a arătat că extinderea efectuată are ferestre existente în zidul nou, paralel cu cel vechi, care de altfel, a avut dintotdeauna ferestre, astfel încât reclamanta susține că nu a deschis nici o fereastră nouă întrucât zidul nou este o variantă aproape identică cu cea veche care a avut ferestre înainte de efectuare extinderii.

Cu privire la această extindere, reclamanta arată că aceasta a fost efectuată pe terenul proprietatea Statului Român și nu pe terenul proprietatea intimatei.

În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 129, 287 pct. 2 art. 283 și art. 274.pr.civ. precum și principiul contradictorialității.

Pârâta s-a opusa admiterii apelului ( 31) arătând că reclamanta a edificat copertina peste spațiul de acces în atelier, fără a deține autorizației și a edificat în realitate o construcție pe fundații din beton.

A susținut pârâta că din probele administrate în fața instanței de fond rezultă această împrejurare, respectiv faptul că ceea ce a realizat reclamanta la fața locului nu este doar o copertină, ci o construcție nouă.

Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, precum și în considerarea actelor existente în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N, Curtea constată următoarele.

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 5.352 din 3 iulie 2008, reclamanta a fost sancționată contravențional pentru executarea lucrărilor de construcții a unei hale cu dimensiuni în plan de cca. 6,0 x 14,0. lucrări constând în fundații din beton turnat, placă peste teren pentru realizarea unei pardoseli, elevație din beton, zidărie de cărămidă, montare stâlpi din profile metalice, amplasarea de grinzi metalice peste care s-a montat "onduline" transparente.

S-a dispun sistarea lucrărilor aflate în curs de executare și începerea demersurilor pentru intrarea în legalitate, în caz contrar urmând a fi desființate lucrările executate fără autorizație de construire ( 7, dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N).

În baza cererii reclamantei nr. 55.466 din 13.07.2006, Primăria municipiului C-N eliberează certificatul de urbanism nr. 3.415 din 27.07.2006 24 în care este menționat că acel certificat poate fi utilizat în scopul declarat pentru construire copertină peste spațiul de acces în atelierul de producție.

În baza acestui certificat de urbanism și obținând restul avizelor necesare, reclamanta era îndreptățită să solicite și să obțină autorizație de construire necesară.

Prin procesul-verbal de constatare nr. 401 din 31 octombrie 2006 întocmit de către Direcția Poliția Comunitară C - Serviciul Control Urbanistic și Disciplină în Construcții constată că reclamanta nu a obținut autorizația de construire până la data de 13 septembrie 2006, astfel încât s-a hotărât sesizarea instanței pentru obligarea reclamantei la desființarea lucrărilor de construcție executate nelegal ( 6, dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N)

În baza acestei documentații, municipiul C-N prin Primar a solicitat obligarea reclamantei la desființarea lucrărilor de construcție realizate nelegal respectiv a construcțiilor descrise în procesul-verbal de contravenție menționat anterior.

Din conținutul acestor acte, Curtea constată, în raport și de cele susținute de către reclamantă în cadrul motivelor de apel, că demersul inițial al acesteia materializat în obținerea certificatului de urbanism a fost făcut pentru edificarea unei copertine.

În realitate însă, la fața locului, așa cum a constatat și serviciul specializat din cadrul Primăriei municipiului C-N, cât și instanța de fond în baza probelor administrate, reclamanta a realizat o întreagă construcție care într-adevăr era acoperită însă, în mod evident, lucrarea de la fața locului depășea conținutul certificatului de urbanism.

Ul alt aspect esențial în cauză, pus în discuția părților la termenul din 9 octombrie 2008, este faptul că din certificatul de urbanism nu rezultă că reclamantei i s-ar fi solicitat prezentarea acordului vecinilor pentru realizarea copertinei.

Sub acest aspect, demersul judiciar al reclamantei realizat sub forma cererii reconvenționale înregistrată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N nu își găsește justificarea.

Nu rezultă că autoritatea publică competentă ar fi solicitat reclamantei obținerea acordului autentic al vecinului pentru realizarea copertinei.

Nu se poate dovedi deci din partea reclamantei interesul său în formularea cererii de chemare în judecată cu caracter reconvențional în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N.

Deși i s-a solicitat depunerea actelor doveditoare, reclamanta a arătat că nu este în posesia lor, ci acestea s-ar afla în posesia unui terț.

Fără îndoială, demersul oficial în fața autorităților pentru intrarea în legalitate trebuie să aparțină reclamantei, astfel încât în mod firesc aceasta trebuie să se afle în posesia actelor necesare, după cum poate să și dispună de acele acte.

În consecință, constatarea instanței de fond că nu este necesar acordul pârâtei în vederea edificării copertinei, apare ca fiind susținută implicit de faptul că reclamanta nu a dovedit că i s-a solicitat din partea autorității depunerea acordului vecinului.

Instanța de fond a realizat și o analiză corectă a fondului cauzei atunci când a analizat temeinicia pretențiilor formulate de către reclamanta-reconvențională.

Nu se poate reține abuzul de drept din partea pârâtei în condițiile în care există o certă confuzie între petitul cererii de chemare în judecată și situația existentă la fața locului.

În mod evident, extinderea care face în prezent corp comun cu depozitul nr. 7 și deci cu atelierul nr. 9 împiedică accesul direct al pârâtei la partea exterioară a imobilului proprietatea sa.

Anterior, s-a putut constatat din planșele fotografice depuse la dosar, accesul pârâtei la peretele exterior era facilitat de situația faptică, respectiv inexistența extinderii atelierului nr. 9, iar planșa fotografică ( 26) atestă că la fața locului a existat doar o copertină ce acoperea doar parțial depozitul nr. 7 pornind de la atelierul nr. 9 proprietatea reclamantei.

Față de situație existentă la fața locului în acel moment, pârâta avea un acces relativ ușor la peretele exterior.

Planșe fotografice depuse acum, atestă că în prezent accesul pârâtei la partea exterioară a atelierului nr. 6 proprietatea sa este dificil de realizat.

Atributul folosinței dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului proprietatea sa este limitat de accesul dificil.

Acest aspect a fost corect reținut de către instanța de fond.

Referitor la servitutea de vedere se constată că nu este necesar ca analiza instanței să aibă în vedere și acest aspect, întrucât reclamanta a arătat că în raportul cu pârâta are în vedere doar obținerea acordului pentru copertină și nu pentru construcția edificată pe terenul proprietatea statului, după cum a arătat reclamanta.

Sub acest aspect deci nu interesează o eventuală nerespectarea a dispozițiilor legale referitoare la servitutea de vedere, întrucât apărările pârâtei referitoare la lipsa identității între petitul cererii de chemare în judecată și construcția existentă la fața locului sunt pertinente, nemaifiind necesar ca instanță să se ocupe de analiza detaliilor acelor construcții.

Față de cele menționate anterior, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate se va respinge apelul și se va menține în întregime hotărârea atacată.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamanta IMPORT EXPORT C- împotriva sentinței comerciale nr. 296 din 7 februarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 16 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red.

Dact./5 ex./04.11.2008.

Jud.fond:.

Președinte:Delia Marusciac
Judecători:Delia Marusciac, Claudia Idriceanu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 189/2008. Curtea de Apel Cluj