Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 19/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 19/COM
Ședința publică din data de 24 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
Grefier - - -
S-au luat în examinare apelurile comerciale declarate de:
- pârâta SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA, cu sediul în B, bd. - nr.4, -.4,.1.112, sector 3
- intervenienta ASOCIAȚIA DE proprietari - FD 7, cu sediul în C,-, -D7,.C,.65, județul C,
împotrivaSentinței civile nr.347/COM/14.02.2008pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă REGIA AUTONOMĂ EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT, cu sediul în C, bd. 1 -, nr.21, -8, parter, județul C, având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 10 februarie 2010 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise și apoi, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea asupra cauzei la 17 februarie 2010 și la 24 februarie 2010 când s-a pronunțat prin prezenta.
CURTEA
Asupra apelului comercial d e față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr.5845/22.08.2003 la Tribunalul Constanța, reclamanta Regia Autonomă "Exploatarea Domeniului Public și Privat" Cas olicitat obligarea pârâtei " de Construcții Hidrotehnice" SA C să execute toate lucrările de remediere a deficiențelor constatate cu ocazia recepției finale la Blocul de locuințe FD 7 din zona Sud C - tronsoanele I și IV, precum și la daune cominatorii de 1.000.000 lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data pronunțării hotărârii și până la executarea integrală a tuturor remedierilor, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că blocul de locuințe FD 7, din zona Sud C, având în compunerea sa 100 de apartamente, a fost contractat de (în prezent C) și C (în prezent, SA), care au încheiat contractul nr.22/1998. Ulterior, au fost încheiate contractul nr- între Regia Autonomă Confort și SA, actul adițional nr. 1/28.02.1995 și actul adițional nr-.
Deși, conform normativelor în vigoare la data contractării, blocul de locuințe FD 7 trebuia finalizat în 12 luni, ca urmare a evenimentelor din anul 1989 lucrările au fost întrerupte în repetate rânduri și au fost preluate în antrepriză și subantrepriză de mai mulți constructori și instalatori.
În timpul execuției, au fost încheiate procese - verbale pentru lucrări ascunse și au fost efectuate probe de presiune și etanșeitate a lucrărilor de instalații termice și sanitare, astfel că la 26.02.1996 blocul a fost supus recepției. În procesele-verbale la terminarea lucrărilor înregistrate sub nr. 1334/15.03.1996 și anexele la procesele-verbale de recepție s-au consemnat o serie de lucrări care urma a fi remediate, corectate și completate în termen de 90 zile.
Intervențiile unităților beneficiare -, Consiliul Local Municipal C, privind deficiențele de execuție și calitate au fost numeroase și au fost aduse la cunoștința executanților și înainte și după recepția preliminară.
O bună parte a lucrărilor neterminate s-au agravat și complicat: terasa, tencuieli fațadă, prezența apei în subsol, probleme de instalații sanitare, termice, electrice, racordarea corectă a subsolului la canalizarea exterioară.
La data de 24.05.2001, ca urmare a montării lifturilor la două scări, s-a solicitat convocarea Comisiei de recepție finală pentru data de 6.07.2001, când s-a întocmit procesul - verbal de respingere a recepției finale nr.90605.
În Anexa nr.3 la procesul - verbal nr.90605/6.07.2001 sunt consemnate deficiențele constatate de comisia de recepție, a căror remediere se impune a fi efectuată de către pârâtă.
În drept, au fost invocate prevederile nr. 204/2000; art. 12 din nr. 550/2000; art. 38 pct. 5 din Legea nr. 215/2001.
Prin întâmpinare, pârâta de Construcții Hidrotehnice SA Cai nvocat excepția puterii de lucru judecat, excepția prescrierii dreptului la acțiune al reclamantei, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Pe fond, pârâta a învederat că o societate de construcții nu poate realiza lucrări la un bloc de locuințe, cu locatarii mutați în apartamente și care, la rândul lor, au efectuat o serie de modificări în imobil. Beneficiarului lucrării îi incumba obligația de a asigura amplasamente libere. Or, acesta nu mai este în măsură să execute această prestație.
A susținut pârâta și că beneficiarul nu și-a îndeplinit obligațiile de plată și că, în urma litigiului purtat în contradictoriu cu Confort, a reușit să intre în posesia sumei de 24.000.000 ROL abia în anul 2003.
A mai afirmat pârâta că acțiunea reclamantei se impune a fi respinsă întrucât deteriorările invocate de aceasta au apărut în timp, ca urmare a folosirii blocului de către locatari, beneficiarul este în imposibilitate de a asigura condițiile necesare desfășurării lucrărilor și mai mult, a intervenit rezilierea contractului nr. 22/1998.
În cursul soluționării litigiului, în dosarul nr.5845/COM/2003, instanța a respins excepțiile ridicate de pârâtă și au fost administrate probele propuse de ambele părți.
La data de 6.09.2005, instanța a respins, în principiu, cererea de intervenție principală formulată de Asociația de Proprietari -.
Prin Sentința nr.2605/COM/13.09.2005, Tribunalul Constanța - Secția comercialăa admis, în parte, acțiunea reclamantei și a obligat pârâta de Construcții Hidrotehnice SA să execute lucrările constatate prin raportul de expertiză efectuat de expert G și a respins, ca inadmisibil, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii.
Prin Decizia nr.244/COM/27 octombrie 2006, Curtea de APEL CONSTANȚAa admis apelurile formulate de de Construcții Hidrotehnice SA și Asociația de proprietari - 7, desființat hotărârea apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, pentru a se pronunța asupra cererii de intervenție în interes propriu, reținând că prima instanță a statuat în mod greșit asupra respingerii cererii de intervenție pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.112 Cod procedură civilă, deși îi revenea obligația de a-i pune în vedere intervenientei să completeze cererea, sub sancțiunea suspendării.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța - Secția comercială sub nr-.
La data de 18.09.2007, intervenienta Asociația de proprietari - 7 precizat cadrul procesual al cererii de intervenție principală sub aspectul obiectului și al părților, în sensul că înțelege să se judece în contradictoriu cu C și cu de Construcții Hidrotehnice SA și să solicite obligarea acestora, în solidar, la plata cheltuielilor pricinuite de reparațiile efectuate de asociație în vederea asigurării bunei funcționări a imobilului și la efectuarea lucrărilor de finisare, necesare bunei funcționări a instalațiilor și normalei exploatări a imobilului, cuantificând obiectul primului capăt de cerere la suma de 23.196,57 lei (RON).
În motivarea cererii de intervenție în interes propriu, Asociația de proprietari - 7 învederat că imobilul nu a fost predat, ca lucrare terminată, conform proiectului, deși a fost vândut proprietarilor ce fac parte din asociație. În vederea asigurării bunei funcționări a blocului, asociația a fost obligată să efectueze următoarele lucrări:
- reparații la terasele tronsoanelor A și B ale;
- reparații la instalația de încălzire;
- evacuarea apei adunate în subsol, din cauza neracordării la rețeaua de canalizare.
Prin încheierea din data de 1.11.2007, în temeiul art. 50 și art. 52 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat, în principiu, cererea de intervenție principală formulată de intervenientă Asociația de proprietari - 7.
Prin încheierea pronunțată la data de 11.12.2007, au fost respinse excepția autorității de lucru judecat și excepția de prescripție a dreptului la acțiune al reclamantei invocate de pârâta "" SA și s-a dispus unirea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei și a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei "" SA cu fondul cauzei.
Prin Sentința civilă nr.347/COM/14.02.2008 Tribunalul Constanțaa respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta de Construcții Hidrotehnice SA.
A admis, în parte, acțiunea reclamantei în contradictoriu cu pârâta de Construcții Hidrotehnice SA și a obligat pârâta să efectueze la blocul, din zona Sud C, tronsoanele I și IV lucrările de remediere a deficiențelor, astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiză tehnică întocmit de către expertul G și să plătească reclamantei suma de 1030 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
A respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii și, ca nefondată, cererea de intervenție principală formulată de intervenientă.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin contractul ferm nr.22/1988, Întreprinderea Construcții Hidrotehnice, în calitate de antreprenor, s-a îndatorat față de beneficiara să execute, prin preluarea în antrepriză, lucrările de construcții montaj pentru obiectivul de investiții Bloc locuințe - 100 apartamente - cu spații comerciale, din C, Nord, Poarta 6.
s-a obligat, între altele, să execute în întregime și să predea beneficiarului lucrările ce făceau obiectul contractului, să realizeze toate lucrările de calitate corespunzătoare și să remedieze fără plată părțile de lucrări efectuate cu deficiențe și abateri, constatate în timpul execuției, la recepția preliminară și în perioada de garanție.
S-a mai reținut că la data de 18.07.1994 s-a încheiat contractul nr- prin care SA se obliga față de Confort să execute lucrările cerute de aceasta cu privire la Blocul de locuințe - 100 apartamente din Sud, C și să procedeze la remedierile corespunzătoare (art. 1 și art. 3).
Se regăsesc, în cuprinsul Capitolului 6, art. 1 din contract, și obligațiile antreprenorului de a respecta ritmurile de execuție, de a asigura calitatea lucrărilor, dar și garanția acestora, pe o perioadă de un an de la finalizare.
Actele adiționale nr.1/1999 și nr.1/2001 la contractul ferm nr. 1/3319/18.07.1994 identifică pe reclamanta Regia Autonomă "Exploatarea Domeniului Public și Privat" ca investitor și pe pârâta de Construcții Hidrotehnice SA, ca antreprenor general.
Rezultă, fără echivoc, că raportul juridic obligațional născut din contractul nr. 1/3319/18.07.1994 modificat și completat prin acte adiționale, s-a stabilit între reclamantă și pârâta SA.
Existând identitate între persoana reclamantei și titularul dreptului afirmat și, pe de altă parte, între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății, instanța a constatat neîntemeiate și a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive ridicate de pârâtă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că, în mod repetat, reclamanta a cerut pârâtei SA să execute toate lucrările de remediere, corectare și completare consemnate în anexele 2 și 3 la procesul - verbal de recepție a lucrărilor încheiat în anul 1996.
În procesul-verbal de recepție finală nr.90.605/6.07.2001 privind lucrarea Bloc locuințe, Zona Sud, tronsoanele I și IV, s-a consemnat că lucrările nu sunt finalizate, iar comisia de recepție a propus respingerea recepției finale, recomandând remedierea tuturor deficiențelor.
Anexa la procesul - verbal nr. 90.605/6.07.2001 enumeră deficiențele constatate de comisia de recepție la terasă, la fațadă și la subsolul blocului.
Expertiza tehnică în specialitatea construcții efectuată de domnul expert G în dosarul nr.5845/COM/2003 a identificat deficiențele a căror remediere se impune, la imobilul în litigiu.
Față de probele administrate în cauză, instanța a constatat că acțiunea reclamantei este fondată sub primul capăt de cerere, în cauză fiind dovedită existența unor deficiențe în executarea de locuințe, tronsoanele I și IV, constând în lucrări neefectuate ori realizate necorespunzător, iar obligația de remediere a acestora, astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiză tehnică întocmit de către expertul G, incumbă pârâtei SA, în virtutea clauzelor contractului nr. 1/3319/18.07.1994, modificat și completat prin actele adiționale nr.1/1999 și nr.1/2001 și a prevederilor art.969 și ale art.1073 Cod civil.
A apreciat ca nefondat și a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata de daune cominatorii, apreciind că nu-și găsesc aplicarea întrucât executarea obligației stabilite în sarcina pârâtei SA este posibilă în natură, pe cale silită, în modalitatea efectuării de către creditoare a prestației de a face, pe contul celei dintâi.
A constatat nefondată și a respins cererea de intervenție principală, reținând că intervenienta nu a indicat și probat izvorul răspunderii solidare a reclamantei și pârâtei față de asociație pentru plata cheltuielilor și pentru efectuarea lucrărilor de finisare și nu a dovedit nici că plățile atestate de facturi și ordine de plată reprezintă costuri determinate de nesocotirea unor obligații ce incumbau reclamantei și pârâtei antreprenor.
Împotriva sentinței menționate, în termenul legal, au declarat apel pârâta de Construcții Hidrotehnice SA și intervenienta Asociația de Proprietari - 7 C care au criticat soluția primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică.
Apelanta - pârâtă de Construcții HidrotehniceSAa susținut următoarele motive de apel:
1) Soluționarea greșită a excepției lipsei calității procesuale active a C, arătând că locul de locuințe FD 7 fost contractat în anul 1988 de către întreprinderea de Construcții Hidrotehnice SA C, în calitate de antreprenor, și în calitate de beneficiar. Beneficiarul C s-a desființat ulterior, fiind înlocuit de către RA "Confort " ce se afla în subordinea Consiliului Local C, iar succesoarea în drepturi și obligații a RA "Confort " (și implicit și a ) nu este, ci o altă societate "Confort " SA.
Ca urmare a Contractului nr.22/1988, susține apelanta pârâtă că a efectuat diferite lucrări, care la momentul anului 1994 se ridicau la suma de 24.854.008 lei și nu au fost achitate de către beneficiara RA "Confort ". Aceasta din urmă a fost acționată în judecată și împotriva ei s-a obținut un titlu executoriu pentru suma arătata mai sus, respectiv sentința civilă nr.831/06.12.1995.
Ulterior pronunțării acestei sentințe, adică la data de 14.12.1995, prin Hotărârea Consiliului Local nr.717, fost reorganizată RA "Confort " și potrivit art.3 din aceasta hotărâre, începând cu data de 01.01.1996 s-a înființat "Confort " SA având ca unic acționar pe Consiliul Local Prin această HCL a fost preluată integral de către "Confort " SA secția fond locativ și investiții, precum și Șantierul nr.1 de reparații în construcții și instalații, situație în care RA "Confort " a fost succedată în drepturi și obligații de către nou înființată "Confort " SA în ceea ce privește blocul de locuințe FD 7.
Astfel, prin Sentința Civila nr.1475/2002 pronunțată de Judecătoria Constanța în dosarul nr./2001, rămasă definitivă prin Decizia Civilă nr.47/com/2002 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. 2726/com/2002, s-a procedat la admiterea lipsei calității procesuale pasive a și validarea popririi față de "Confort " SA ca unică succesoare în drepturi și obligații a persoanei juridice reorganizate (RA "Confort ")
Prin aceste hotărâri se statuează că nu are calitate procesuală în ceea ce privește blocul de locuințe, lucru solicitat a se constata chiar de către.
2)Apelanta a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că, șa cum recunoaște și reclamanta, în urma terminării lucrărilor s-a efectuat recepția la terminarea lucrărilor care a fost admisă. Totodată, s-au prevăzut câteva lucrări care mai trebuia terminate sau remediate, precum și termenele la care acestea trebuia finalizate, precum și cui anume ii revenea această sarcină .
Astfel, reclamanta a depus la dosarul cauzei pe lângă procesul verbal de admitere a recepției la terminarea lucrărilor și anexele nr.2 și 3 ale acestui proces verbal, anexe în care la rubrica "executant" nu este prevăzut numele societății apelante, ci numele altor societăți: și M, situație în carenu împotriva sa trebuia sa se adreseze reclamanta cu cerere de chemare în judecată, ci împotriva uneia dintre aceste două societăți în sarcina cărora comisia de recepție a stabilit că sunt de efectuat acele lucrări.
Totodată, susține apelanta, antreprenorul prevăzut în contractul nr.22/1988 este întreprinderea de Construcții Hidrotehnice (), care, la rândul ei, începând cu anul 1990, suferit o serie de transformări și divizări, astfel că la acest moment din vechiul au luat naștere o serie de societăți:, 01, 02., etc, societatea apelantă fiind doar un fragment din vechiul antreprenor, fără a se putea demonstra dacă acest fragment este succesoarea pe linia contractului pentru blocul de locuințe din cartierul Sud.
3) Soluționarea greșită a excepției prescripției dreptului la acțiune. S-a susținut că potrivit art.26 din HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, "Data recepției (la terminarea lucrărilor) este cea a încheierii de către comisia de recepție a procesului-verbal de recepție a lucrărilor, cu sau fără obiecții.", iar n cazul blocului data recepției este data de 15.03.1996.
Conform art.22 din același act normativ, în cazul admiterii cu obiecțiuni se va fixa un termen pentru rezolvarea acestora. Potrivit anexelor 2 și 3 la procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor s-au fixat diferite termene pentru lucrări în sarcina altor societăți ( și ), termene care au fost fixate cel mai târziu la data de 30.05.1996.
De asemenea, potrivit art.23 din HG nr.273/1994, "Dacă executantul nu-si îndeplinește obligațiile prevăzute la art.22 după trecerea termenului de remediere convenit, investitorul îl va în acest sens, iar dacă executantul nu dă curs somației, investitorul este în drept să execute remedierile pe cheltuiala și riscul executantului".
A concluzionat apelanta că data de la care începe sa curgă dreptul la acțiune al investitorului (care în niciun caz nu este ci Consiliul Local C) este data la care a expirat termenul pentru efectuarea remedierilor, adică 30.05.1996. Ori, având în vedere disp. art.11 alin.2 din Decretul nr.167/1958 potrivit cu care "Prescripția acțiunii privind viciile unei construcții începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare.", rezultă că dreptul la acțiune al reclamantei s-a stins la data de 30.05.1999.
A mai arătat apelanta că atitudinea și a Primăriei C care au efectuat recepția finală peste termenul prevăzut de lege este abuzivă, iar actul adițional la contractul nr.22/1988, invocat de reclamantă, nu influențează termenul de prescripție, întrucât are ca obiect alte lucrări (liftul blocului) decât cele la care se referă procesul verbal de admitere a recepției la terminarea lucrării, proces verbal ce face obiectul acțiunii reclamantei.
4) Nepronunțarea instanței asupra excepției neîndeplinirii obligației corelative de către reclamantă, respectiv neefectuarea plății în avans a 50% din valoarea lucrărilor ce trebuia executate. Întrucât nu s-a demonstrat că a plătit această sumă, apelanta consideră că nu avea obligația să finanțeze lucrările și nici să le efectueze.
5)Pe fond, apelanta a arătat că, potrivit art.38 din HG nr.273/1991, lucrarea a cărei recepție finală a fost respinsă va fi pusă în stare de conservare prin grija și pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisă. În speță, apelanta sau orice altă societate de construcții nu ar fi putut să realizeze lucrări la un bloc de locuințe cu locatarii mutați în bloc, locatari care sunt proprietarii exclusivi ai acelui bloc și care au efectuat în blocul respectiv o serie de modificări.
A motivat apelanta că în anexa nr. 3 procesului verbal de recepție finală (depus la dosar de ) se arată la capitolul I punctul 10 că una dintre constatările comisiei este că " locatarii au dezafectat parțial tuburile de colectare a deșeurilor menajere și au dat altă utilizare camerelor de gunoi", acestea fiind transformate în realitate în magazii în care niciun constructor nu mai are acces.
S-a mai susținut că la cap. II art.2 se constată că în subsolul scărilor A și B au fost construite boxe care ulterior au fost demolate dar au rămas pragurile de beton, iar rin p. construirea acestor boxe au fost afectate și țevile de scurgere sau de alimentare cu apă din subsol, precum și izolația acestora. Totodată a fost afectată și instalația electrică din subsol prin efectuarea diverselor racordări electrice pentru boxele respective.
Potrivit art.8 alin.2 litera a din contractul nr.22/1988 beneficiarul are obligația de a asigura amplasamente libere, iar neasigurarea acestor amplasamente libere este o culpă în sarcina beneficiarului (care se pretinde a fi ), riscul acestei culpe căzând în sarcina sa.
6)A mai susținut apelanta că nu au fost respectate obligațiile de plată ale beneficiarului, care potrivit art.9 din contractul 22/1988 se obliga să asigure deschiderea finanțării prin depunerea la banca finanțatoare a contractului și documentelor necesare cu 45 de zile înaintea începerii lucrărilor și comunicarea către antreprenor a deschiderii finanțării în 3 zile, precum și prin decontarea lunară a lucrărilor executate. Ori, șa cum s-a mai arătat, apelanta a pornit încă din 1994 un proces cu "Confort " SA pentru neachitarea sumei de peste 24 milioane lei, sumă care actualizată ar valora peste 300 milioane lei la această dată.
A mai arătat apelanta că solicită efectuarea unor lucrări care nu au fost achitate niciodată, iar nu mai are posibilitatea efectuării unor astfel de lucrări, întrucât, prin restrângerea activității care a avut loc în ultimii ani, nu mai are în dotare nici utilaje și nici personal specializat.
7) Consideră apelanta că față de disp. art.15 din contractul nr.22/1988 potrivit cu care, în cazul în care lucrările ce fac obiectul contractului se sistează în totalitate sau în parte, contractul se va rezilia sau modifica în mod corespunzător, contractul a fost reziliat deoarece lucrările au fost sistate în urma evenimentelor din 1988, lucru recunoscut și de către în cererea de chemare în judecată.
Apelanta - intervenientă Asociația de Proprietari - 7a arătat că imobilul bloc "FD 7" nu a fost predat în condițiile legii ca lucrare terminată, conform proiectului, deși a fost vândut proprietarilor ce fac parte din asociația de proprietari. În aceasta situație, în vederea asigurării bunei funcționari a imobilului, asociația de proprietari a fost nevoită să efectueze lucrări de reparații la terasele tronsoanelor A și B ale blocului, având în vedere că apa de ploaie se infiltra prin hidroizolație, inundând apartamentele ce se află la ultimul etaj.
De asemenea, au fost efectuate reparații la instalația de încălzire și s-a procedat la evacuarea, în nenumărate rânduri, a apei adunate în subsol, din cauza faptului că acesta nu este racordat la rețeaua de canalizare. Astfel, costul reparațiilor s-a ridicat la suma de 231.965.709 lei vechi, respectiv 23.196,57 lei noi.
A susținut apelanta - intervenientă că reclamanta, în calitatea sa de investitor - vânzător, avea obligația să vândă construcția după terminarea completă a acesteia, respectiv a recepției finale, conform art.17 ultimul alineat din Legea nr.10/1995. Ori, vânzarea apartamentelor a început înainte de lucrările de finisare ale blocului, iar cartea tehnică a acestuia nu a fost remisă proprietarilor, deși era obligația investitorului conform art.17 alin.2 din Legea nr.10/1995.
Întrucât, în calitate investitor, avea obligația de a acționa în vederea soluționării neconformităților și a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor (art.21, lit.e) din Legea nr.10/1995), respectiv de a acționa în judecată executantul pentru soluționarea deficiențelor sau de a angaja alt executant pentru terminarea lucrărilor conform sistemului calității în construcții prevăzut de Legea nr.10/1995, consideră apelanta intervenientă că reclamanta este direct răspunzătoare pentru cheltuielile efectuate de asociație în vederea efectuării reparațiilor pentru buna funcționare și exploatare a imobilului.
A motivat apelanta că, în baza contractelor de antrepriză și a prevederilor art.23 lit. e și f din aceeași lege, pârâta avea obligația de a executa integral lucrările de construcție, inclusiv cele de finisare.
Apelanta consideră că a făcut dovada cu facturile și ordinele de plată depuse la dosar că reparațiile evidențiate și în expertiza întocmită de ing. G ca deficiențe constatate cu ocazia recepției finale și a căror remediere cade în sarcina pârâtei au fost făcute pe cheltuiala proprietarilor, deși obligația de remediere revenea pârâtei, sau executarea acestei obligații era posibilă în natură pe cale silită, în modalitatea efectuării de către creditoare () a prestației de a face pe contul celei dintâi ().
Prin concluziile scrise, apelanta intervenientă a solicitat respingerea excepțiilor invocate de apelanta pârâtă, respectiv excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei C și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC de Construcții Hidrotehnice SA B, ca nefondate.
De asemenea, prin apărător și prin concluzii scrise, intimata reclamantă Cas olicitat respingerea apelurilor ca nefondate.
În ceea ce privește apelul intervenientei, intimata a solicitat să se constatelipsa de interes în promovarea apelului, iar pe fond a solicitat respingerea acestuia ca netemeinic, arătând că nstanța de fond reținut în mod corect că Asociația de Proprietari a blocului nu este parte contractantă în Contractul nr.22/1988 adiționat ulterior cu contractul nr- și Actele adiționale nr.1/1999 și nr.1/2001.
Întrucât Asociația de Proprietari a blocului nu are calitatea de semnatară a Contractului menționat, ea nu este parte în raportul juridic litigios, astfel că nu poate invoca existența niciunui drept al său, care să fie opozabil părților litigante. - mult, prezenta cauză ii profită în totalitate, acțiunea fiind inițiată pentru a determina pe pârâtă să-și îndeplinească obligația de remediere a deficiențelor în construcție.
A mai susținut intimata reclamantă că intervenienta a învestit instanța cu obligarea pârâtei la plata unor sume ce provin din fapte extracontractuale și care nu au făcut obiectul concilierii prealabile între părți și nici obiectul plății efectuate în baza contractului nr.22/ 1988 adiționat până în anul 2001, astfel că, în cauză, intervenienta nu se bucură de un drept izvorât din contractul menționat, care este legea părților litigante în prezent, în baza căruia să poată promova o acțiune întemeiată pe obligația de a face, precum și prin care să solicite despăgubirea pentru diferitele lucrări efectuate pe cheltuiala sa.
De asemenea, apelanta reclamantă a solicitat respingerea apelului pârâtei ca nefondat, având în vedere că Blocul de locuințe FD 7 din zona Sud C, ce are în compunerea sa 100 de apartamente fiind construit din 4 scări cu subsol ( parter și 6-8 etaje), la parter fiind spații comerciale, a fost contractat între C (actualmente C) și C (actualmente ) cu Contractul ferm nr.22/ 1988, în baza autorizației nr.6384/21.10.1988. Ulterior au fost încheiate: contractul nr.1/- între (Regia Autonoma Confort ) și ( de Construcții Hidrotehnice) C; actul adițional nr.1/28.02 1995; și actul adițional nr- - încheiat cu
În ceea ce privește lipsa calității sale procesuale active, intimata a arătat că C este o unitate specializată, înființată de către Consiliul Local C în vederea administrării fondului locativ al Municipiului C în temeiul Legii nr.215/2001, în baza nr.32/02.08.1996. În calitate de unitate specializată, intimata este continuatoarea în drepturi a oricărei unități specializate înființate de către Consiliul Local C, în vederea finalizării lucrărilor la blocul de locuințe FD 7.
Apreciază ca nefondate susținerile potrivit cărora nu ar avea calitate în contractul de prestări servicii încheiat inițial și adiționat până în anul 2001, dovadă în acest sens fiind faptul că apelanta pârâtă a încheiat cu intimata reclamantă Actul adițional nr.1/2001 și a încasat de la regie sumele aferente continuării lucrărilor la blocul.
De asemenea, intimata solicită să se constate că apelanta pârâtă are calitatea procesual pasivăîn soluționarea prezentului litigiu, atâta timp cât toate actele contractuale au fost angajate în sarcina sa, neinteresând care au fost subantreprenorii până la finalizarea lucrărilor de construcții la blocul (M sau S). Astfel, în calitate de contractantă, SA Constanta este titulara drepturilor și obligațiilor corelative izvorâte din Contractul ferm nr.22/1988 în baza Autorizației nr.6384/21.10.1988 și a actelor încheiate ulterior, iar raportul juridic obligațional născut din contractul nr.1/3319/18.07.1994, modificat și completat prin acte adiționale, s-a stabilit între reclamantă și pârâta SA.
Referitor la prescrierea dreptului la acțiune, s-a arătat că susținerile apelantei-pârâte sunt nefondate, având în vedere că acțiunea nu putea fi formulată decât după încheierea Procesului Verbal de recepție finală, adică numai după data de 06.07.2001, când s-au stabilit de către părțile contractante lucrările neefectuate, știut fiind că, potrivit art.6 Decretul Lege nr.167/1958, termenul general de prescripție este de 3 ani de la data când s-a născut dreptul de acțiune.
Cu privire la criticile pe fondului cauzei, intimata a susținut că apelanta pârâtă nu a negat niciodată faptul că nu ar fi efectuat lucrările, iar ceea ce invocă SA C în apel sunt justificări ale propriei culpe în neexecutarea obligațiilor contractuale și în neefectuarea lucrărilor de remediere. Solicită să se constate că până la executarea lucrărilor menționate în Procesul verbal de recepție finală a blocului de locuințe, apelanta pârâtă nu are un drept de creanță împotriva, astfel încât să poată solicita plata unei sume în contul lucrărilor neefectuate.
Apreciază că nu pot fi reținute susținerile potrivit cărora contractul de lucrări de construcții ar fi fost reziliat, întrucât pentru a se constata rezilierea trebuie să existe o acțiune judecătorească, care să cuprindă în obiectul său o asemenea cerere, respectiv o hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă.
S-a mai susținut că, în cauză, s-a dovedit existența unor deficiențe în executarea blocului de locuințe, tronsoanele I și IV, constând în lucrări neefectuate ori realizate necorespunzător, iar obligația de remediere a acestora, astfel cum au fost stabilite prin raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul G, incumbă pârâtei SA, în virtutea clauzelor contractului nr.1/1999 și nr.1/2001 și a prevederilor art.969 și ale art.1073 Cod Civil.
La solicitarea apelantei interveniente, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize tehnice imobiliare având ca obiectiv stabilirea lucrărilor efectuate de către Asociația de Proprietari - și a valorii acestor lucrări, față de stadiul fizic al blocului la data preluării de către proprietari.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate și în raport de probele administrate, Curtea constată că apelul formulat de apelanta pârâtă SC de Construcții SA B este nefondat, iar apelul formulat de intervenienta Asociația de Proprietari - este fondat.
Astfel, Curtea reține că între Întreprinderea Construcții Tehnice C, în calitate de antreprenor, și C, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul ferm nr.22/1988 pentru execuția în acord global prin preluarea în antrepriză a lucrărilor de construcții - montaj pentru obiectivul de investiții Bloc locuințe cu spații comerciale Sud Poarta 6 După ridicarea construcției, astfel cum au susținut părțile, lucrările au fost sistate datorită evenimentelor din anul 1989.
Prin contractul nr.1/3319/18.07.1994, antreprenorul de Construcții Hidrotehnice SA C s-a obligat să execute lucrările cerute de beneficiarul Regia Autonomă Confort C cu privire la construcția Bloc locuințe 100 apartamente - faleză sud Potrivit anexei la contract, obiectul contractului consta în lucrări de zidărie, tencuieli interioare și exterioare, glet, tâmplărie, șapă, mozaic, faianță, geamuri, pardoseli, instalații, lucrări ce constituiau un "rest de executat".
Ulterior, au fost încheiate: Actul adițional nr.1/1999 și adițional nr.1/2001 la contractul ferm nr.1/3319/18.07.1994 între C, în calitate de investitor, și de Construcții Hidrotehnice SA C, în calitate de antreprenor general, acte ce au avut ca obiect majorarea valorii contractului pentru lucrări suplimentare.
Se constată că cele două acte adiționale au fost încheiate de către C, în calitate de investitor, această calitate fiindu-i conferită de C nr.332/2.08.1996 prin care s-a dispus înființarea Regiei Autonome "Exploatarea Domeniului Public și Privat" C, aflată sub autoritatea Consiliului Local C, prin reorganizarea RA "Administrația Piețelor și " C și preluarea serviciului public de administrare fond locativ din cadrul Consiliului Local al Municipiului Secția de fond locativ din cadrul RA Confort a fost preluată ca serviciu public în cadrul Consiliului Local al Municipiului C prin nr.717/14.12.1995 privind reorganizarea Regiilor Autonome Confort și
Prin urmare, față de succesiunea actelor administrației publice locale, succesoarea în drepturi și obligații a RA "Confort ", și implicit a C, în ceea ce privește executarea contractului ferm nr.22/1998 și a contractului nr.1/3319/18.07.1994 este C, în calitate de administrator al fondului locativ al Municipiului C, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de apelanta pârâtă fiind neîntemeiată.
În atare situație, Curtea consideră că aserțiunea apelantei potrivit cu care lipsa calității procesuale a Ca fost statuată în mod irevocabil într-o altă cauză, în care s-a stabilit că succesoarea RA Confort este Confort, nu poate fi primită atâta timp cât, în prezent, administratorul fondului locativ al orașului este C, aceasta din urmă fiind în măsură să invoce eventuale deficiențe ale lucrărilor de construcție executate.
În ceea ce priveștecalitateaprocesuală pasivă a SC de Construcții Hidrotehnice, apelanta a susținut că antreprenorul prevăzut în contractul nr.22/1988 este întreprinderea de Construcții Hidrotehnice (), care, la rândul ei, începând cu anul 1990, suferit o serie de transformări și divizări, luând naștere mai multe societăți, printre care și apelanta, fără a se putea demonstra că ea este succesoarea pe linia contractului pentru blocul de locuințe din cartierul Sud.
Instanța de apel constată că deficiențele invocate de reclamantă au fost semnalate pârâtei printr-o serie de adrese din anii 1994 - 2001, fiind consemnate în anexa la procesul verbal de recepție finală nr.90.605/6.07.2001, și vizează lucrările ce au făcut obiectul contractului nr.1/3319/18.07.1994 încheiat între C și antreprenorul de Construcții Hidrotehnice SA Prin urmare, nu se poate susține lipsa calității procesuale pasive a pârâtei atâta timp cât aceasta s-a obligat prin contractul menționat să execute lucrările cerute de beneficiarul Regia Autonomă Confort C cu privire la Bloc locuințe 100 apartamente - faleză sud C, respectiv: lucrări de zidărie, tencuieli interioare și exterioare, glet, tâmplărie, șapă, mozaic, faianță, geamuri, pardoseli, instalații, lucrări pe care investitorul le consideră nefinalizate sau realizate necorespunzător.
Față de cele arătate, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, calitatea acesteia fiind justificată în cauză de existența raportului obligațional generat de contractul nr.1/3319/18.07.1994 încheiat între C și antreprenorul de Construcții Hidrotehnice SA
Referitor aexcepția prescripției dreptului la acțiune, apelanta a susținut că termenul de prescripție de 3 ani, stabilit de art.11 alin.2 din Decretul nr.167/1958 pentru viciile unei construcții, începe să curgă în cauză cel mai târziu de la data de 15.05.1996, dată la care s-a fixat termenul pentru remedierea unor lucrări prin rocesul p. verbal la terminarea lucrărilor nr.1334/15.03.1996, fiind împlinit astfel la data de 30.05.1999.
Se reține că, potrivit art.11 alin.2 și 3 din Decretul nr.167/1958, "Prescripția acțiunii privind viciile unei construcții, începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea a trei ani de la predare.
Prin dispozițiile prezentului articol nu se aduce nicio atingere termenelor de garanție, legale sau convenționale."
Astfel cum corect a motivat instanța de fond, termenul de 3 ani defipt de art.11 alin.2 nu constituie un termen de prescripție, ci un termen legal de garanție, expirarea lui marcând momentul obiectiv al începutului prescripției dacă în cauză nu-și găsește aplicarea un alt termen de garanție, legal sau convențional.
Curtea constată, însă, că în speță nu este aplicabil termenul de garanție de 10 ani stabilit de art.29 din Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții, precizat de instanța de fond, acesta referindu-se la viciile ascunse ale unei construcții. În cauză, răspunderea invocată de reclamantă vizează vicii aparente, respectiv deficiențe și lucrări neexecutate constatate de către investitor chiar prin procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr.1331, 1332, 1333 și 1334/15.03.1996 și neremediate de către antreprenor până la momentul încheierii procesului verbal de recepție finală nr.90.605/6.07.2001.
Dispozițiile art.32 - 39 din HG nr.273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora reglementează recepția finală a construcțiilor, iar la art.38 alin.2 se prevede că " se va putea îndrepta pentru recuperarea pagubelor împotriva factorilor implicați în executarea construcției, vinovați de viciile constatate cu ocazia recepției, cât și pentru nefuncționarea construcțiilor și/sau a instalațiilor aferente acestora."
Prin urmare, momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție pentru recuperarea pagubelor determinate de viciile constatate cu ocazia recepției este chiar momentul realizării recepției finale, iar, în lipsa unui termen special, termenul de prescripție este termenul general de 3 ani prevăzut de art.3 din Decretul nr.167/1958. În această situație, față de data încheierii procesului verbal de recepție finală - 6.07.2001 - se constată că acțiunea reclamantei, formulată la data de 20.08.2003, a fost introdusă înlăuntrul termenului de prescripție, astfel că excepția prescrierii dreptului la acțiune este nefondată.
Este adevărat că investitorul avea obligația de a proceda la efectuarea recepției finale în termen de 15 zile de la expirarea perioadei de garanție stabilite prin contract, respectiv 2 ani de la terminarea lucrărilor, însă, pârâta nu se poate prevala de o astfel de apărare atâta timp cât ea însăși nu și-a respectat obligația de garanție și nu a procedat la remedierea deficiențelor stabilite prin procesele verbale încheiate la terminarea lucrărilor în termenele prevăzute de lege, neputând invoca în apărare propria turpitudine.
De asemenea, Curtea constată că excepția de neexecutare a contractului invocată de apelanta pârâtă este nefondată. Apelanta a susținut că C nu a efectuat plata în avans a 50% din valoarea lucrărilor ce trebuia executate, astfel că ea nu avea obligația de a finanța lucrările și nici de a le efectua în aceste condiții. S-a mai susținut că nu au fost respectate obligațiile de plată ale beneficiarului, care potrivit art.9 din contractul 22/1988 se obliga să asigure deschiderea finanțării prin depunerea la banca finanțatoare a contractului și documentelor necesare cu 45 de zile înaintea începerii lucrărilor și comunicarea către antreprenor a deschiderii finanțării în 3 zile, precum și prin decontarea lunară a lucrărilor executate. A mai arătat apelanta că solicită efectuarea unor lucrări care nu au fost achitate niciodată, iar nu mai are posibilitatea efectuării unor astfel de lucrări, întrucât, prin restrângerea activității care a avut loc în ultimii ani, nu mai are în dotare nici utilaje și nici personal specializat.
Curtea constată că lucrările ce fac obiectul acțiunii reprezintă remedieri ale unor deficiențe și lucrări neterminate care cad în sarcina executantului în temeiul art.23 alin.1 lit. k din Legea nr.10/1995. Ori, potrivit acestor dispoziții, executantul are obligația de remediere, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii, situație în care apelanta nu are posibilitatea de a justifica neîndeplinirea obligațiilor sale contractuale prin neexecutarea obligației de plată de către beneficiar.
Cu privire la rezilierea contractului în temeiul art.15 din contractul nr.22/1988, Curtea constată că apelanta nu a dovedit că a operat o reziliere a contractului încheiat cu RA Confort, antecesoarea reclamantei C, contract ce stă la baza răspunderii sale în prezenta cauză.
De asemenea, apelanta nu se poate apăra prin invocarea disp. art.8 alin.2 litera a din contractul nr.22/1988, respectiv pe obligația beneficiarului de a asigura amplasamente libere, întrucât acțiunea este întemeiată pe contractul nr.1/3319/18.07.1994.
Pe fond,se reține că potrivit art.6 din contractul nr.1/3319/18.07.1994 încheiat între SA și RA Confort C, având ca obiect lucrări de construcții montaj cu privire la lucrarea Bloc de locuințe, respectiv: lucrări de zidărie, tencuieli interioare și exterioare tâmplărie, șapă, mozaic, faianță, geamuri, pardoseli, instalații, antreprenorul avea obligația de a asigura calitatea lucrărilor conform prevederilor proiectului de execuție și a normativelor în vigoare.
De asemenea, art.23 alin.1 lit. k din Legea nr.10/1995 prevede că executantul are obligația de remediere, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii, iar potrivit art.38 alin.2 din HG nr.273/1994, investitorul se va putea îndrepta pentru recuperarea pagubelor împotriva factorilor implicați în executarea construcției, vinovați de viciile constatate cu ocazia recepției, cât și pentru nefuncționarea construcțiilor și/sau a instalațiilor aferente acestora.
Prin procesele verbale de recepție la terminarea lucrărilor nr.1331, 1332, 1333 și 1334/1996 au fost stabilite o serie de deficiențe și remedierile ce urma a fi executate de către antreprenor, iar în anexa nr.3 la procesul verbal de recepție finală nr.90605/6.07.2001 sunt reluate acele deficiențe neremediate, constatate de comisia de recepție în data de 4.07.2001 cu ocazia recepției finale la blocul.
Față de dispozițiile menționate și în temeiul art.969 și 1073 Cod civil, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a reținut răspunderea contractuală a apelantei pârâte, dispunând obligarea acesteia la efectuarea lucrărilor de remediere a deficiențelor.
Curtea constată că o parte din lucrările neefectuate de către apelanta pârâtă au fost executate de către proprietarii apartamentelor prin intermediul Asociației de Proprietari, situație în care obligația de remediere se va limita la acele lucrări ce nu au fost executate, astfel cum acestea au fost evidențiate prin suplimentul la raportul de expertiză efectuat în apel, respectiv: la terasa + fațadă: completarea burlanelor de scurgere de la terasa etajelor tehnice 16 ml; vopsirea suporților metalici de susținere a parapeților de beton de la balcoanele teraselor; repararea plăcilor de presiune din camera liftului de la scara B și C (înlocuirea cu dispozitive metalice 2.); completarea glafului de tablă de la rosturile dintre tronsoane, pe înălțimea parterului; montarea corectă a căciulilor de protecție pentru canalele de aerisire cămări, bucătării de pe terase - 20.; la subsol: ancorarea conductelor 30.; montarea balustradelor pe rampele scărilor din subsol - 32 ml; terminarea tencuielilor la intrare în subsol la scările 1, 2 și 3 - 100 mp; izolația termică a conductelor termice și sanitare care traversează subsolul; racordarea canalelor de protecție a rețelelor exterioare la căminele de golire.
În ceea ce privește cererea de intervenție în interes propriu, Curtea reține că intervenienta Asociația de Proprietari -7 a solicitat obligarea în solidar a reclamantei și a pârâtei la plata contravalorii lucrărilor de remediere a deficiențelor efectuate la blocul de către proprietarii apartamentelor. Conform concluziilor formulate de expert ing. G, lucrările executate de Asociația de Proprietari -, în ordinea prezentată în Anexa la procesul verbal de recepție finală nr.90605/6.07.2001, sunt următoarele:
1. completarea tinichigeriei la atic pe o lungime de 34,5 cu o lățime de 0,4, în valoare de 1.083 lei pentru care nu s-au prezentat facturi;
2. reparații tencuieli atic - 100 mp, în valoare de 5.120 lei pentru care nu s-au prezentat facturi;
3. reparații la hidroizolația terasei în apartamentele de la ultimul etaj pe o suprafață totală de 421 mp, lucrare pentru care s-au prezentat facturi, valoarea fiind de 4.578 lei;
4. completarea glafului de tablă de la rosturile dintre tronsoane, pe înălțimea parterului, 10 ml cu lățimea de 30 cm, în valoarea de 235 lei pentru care nu s-au prezentat facturi;
5. racordarea subsolului la canalizarea exterioară pentru evacuarea apelor accidentale în mod gravitațional, la fiecare scară, pentru care s-a prezentat factura în valoare de 996,34 lei doar pentru scara D;
6. executarea pardoselii din subsolul scării D pe o suprafață de 40,41 mp, în valoare de 1.748 lei pentru care nu s-au prezentat facturi;
7. terminarea rampei de coborâre în subsol la scara 2 și 3 - 1 mc, în valoare de 325 lei;
8. lucrări de evacuare și deratizare a subsolurilor pentru care s-au prezenta facturi în valoare totală de 3.400 lei;
9. punerea în stare de funcționare a instalației de încălzire și a instalației de apă caldă și de la etajele superioare pentru care s-au prezentat facturi în valoare totală de 13.576,32 lei.
Expertul a stabilit lucrările efectuate de intervenientă, evidențiind că lucrările executate pentru care s-au prezentat facturi sunt în valoare de 31.958, 32 lei, lucrările pentru care s-au prezentat înscrisuri au o valoare de 1.200 lei, iar lucrările executate pentru care nu s-au prezentat facturi sau înscrisuri sunt în valoare de 18.626,00 lei.
Curtea apreciază că cererea de intervenție principală este fondată în parte. Reclamanta C, în calitate de vânzător al apartamentelor situate în blocul, avea obligația de a asigura, odată cu predarea bunurilor, și utila folosință a acestora. Existența unor lucrări rămase neexecutate sunt recunoscute chiar de vânzător, astfel cum rezultă din clauza finală a contractului de vânzare - cumpărare, situație în care se consideră că răspunderea sa operează nu numai pentru vicii ascunse ci și pentru viciile aparente, constatate și asumate la momentul încheierii contractului.
Prin art.21 lit.e din Legea nr.10/1995 s-a impus, printre alte obligații legale, și obligația investitorului de a acționa în vederea soluționării neconformităților, a defectelor apărute pe parcursul execuției lucrărilor, precum și a deficiențelor proiectelor.
De asemenea, pârâta SA, în calitate de executant al construcției, avea, potrivit art.23 lit. i, j, k din Legea nr.10/1995, obligația de a supune la recepție numai construcțiile care corespund cerințelor de calitate și pentru care a predat investitorului documentele necesare întocmirii cărții tehnice a construcției; de a aduce la îndeplinire, la termenele stabilite, măsurile dispuse prin actele de control sau prin documentele de recepție a lucrărilor de construcții; de a remedia, pe propria cheltuială, a defectelor calitative apărute din vina sa, atât în perioada de execuție, cât și în perioada de garanție stabilită potrivit legii.
Obligațiile menționate sunt obligații legale, care subzistă atât față de investitor, cât și față de cumpărătorul construcției care este beneficiarul real al acesteia. Dispozițiile Legii nr.10/1995 instituie, potrivit art.3, sistemul calității în construcții, care să conducă la realizarea și exploatarea unor construcții de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător, iar art.1 prevede că scopul instituirii unui astfel de sistem este acela de a satisface, pe întreaga durată de existență, a exigențelor utilizatorilor și colectivităților.
- mult, art.28 din lege prevede că "Răspunderea pentru realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență, a unor construcții de calitate corespunzătoare, precum și pentru îndeplinirea obligațiilor stabilite prin procedurile și regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participă la conceperea, realizarea, exploatarea și postutilizarea acestora.", o astfel de prevedere fiind introdusă la Secțiunea 8 "Obligații și răspunderi comune".
Prin urmare, Curtea constată că cererea de intervenție este întemeiată pe răspunderea comună, legală a investitorului și a executantului pentru nerespectarea obligațiilor mai sus menționate, aceștia fiind ținuți în solidar, conform disp. art.42 Cod comercial, la suportarea prejudiciului încercat de către intervenientă.
În ceea ce privește întinderea prejudiciului, se reține că intervenienta a făcut dovada că a executat lucrări de remediere în valoare totală de 46.167 lei, astfel cum rezultă din constatările și evaluările făcute de expertul tehnic și din înscrisurile (contracte, facturi, chitanțe) depuse la dosarul cauzei. Instanța de apel va înlătura contravaloarea lucrărilor de hidroizolație efectuate la scara Dab locului, lucrări pentru care intervenienta nu a prezentat înscrisuri, nefăcând astfel dovada că aceste lucrări au fost executate de asociație. De asemenea, se va avea în vedere răspunsul la obiecțiuni în ceea ce privește suprafața betonată din subsolul scării D care este doar de 40,41 mp, cu o valoare de 1.748 lei.
Pentru considerentele expuse, urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de pârâta SA B, în temeiul art.296 Cod procedură civilă. În baza aceluiași text de lege se va admite apelul declarat de intervenienta în nume propriu Asociația de Proprietari - C și se va schimba în parte hotărârea în sensul că, admițând în parte acțiunea, va fi obligată pârâta să efectueze lucrările de remediere a deficiențelor constatate neexecutate prin raportul de expertiză efectuat în apel d e ing.
Se va admite cererea de intervenție în interes propriu formulată de Asociația de proprietari - și vor fi obligate reclamanta și pârâta, în solidar, la plata către intervenientă a sumei de 46.167 lei cu titlu de daune.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Având în vedere cuantumul taxei judiciare de timbru achitate și în raport de pretențiile admise, se va dispune darea în debit a apelantei intervenientei Asociația de Proprietari - cu suma de 309 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
În baza art.274 Cod de procedură civilă, vor fi obligate intimatele la plata către apelanta Asociația de Proprietari - a sumei de 3.861 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În temeiul art.213 alin.2 Cod procedură civilă, urmează a admite cererea privind majorarea onorariului expertului și a obliga intimatele SC SA B și C, în solidar, la plata sumei de 600 lei reprezentând onorariu expert în favoarea d-nului ing.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantaSOCIETATEA DE CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA, cu sediul în B, bd. - nr.4, -.4,.1,.112, sector 3 împotriva Sentinței civile nr.347/COM/14.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Admite apelul declarat de intervenienta în nume propriuASOCIAȚIA DE PROPRIETARI -, cu sediul în C,-, -D7,. C,.65, județul C, împotriva Sentinței civile nr.347/COM/14.02.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu apelanta pârâtă și intimată SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA, cu sediul în B, bd. - nr.4, -.4,.1,.112, sector 3 și cu intimata reclamantă REGIA AUTONOMĂ EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT, cu sediul în C, bd. 1 -, nr.21, -8, parter, județul
Schimbă în parte hotărârea în sensul că, admițând în parte acțiunea, obligă pârâta să efectueze lucrările de remedierea deficiențelor constatate neexecutate prin raportul de expertiză efectuat în apel d e ing. G, respectiv terasa + fațadă: completarea burlanelor de scurgere de la terasa etajelor tehnice 16 ml; vopsirea suporților metalici de susținere a parapeților de beton de la balcoanele teraselor; repararea plăcilor de presiune din camera liftului de la scara B și C (înlocuirea cu dispozitive metalice 2.); completarea glafului de tablă de la rosturile dintre tronsoane, pe înălțimea parterului; montarea corectă a căciulilor de protecție pentru canalele de aerisire cămări, bucătării de pe terase - 20.; la subsol: ancorarea conductelor 30; montarea balustradelor pe rampele scărilor din subsol - 32 ml; terminarea tencuielilor la intrare în subsol la scările 1, 2 și 3 - 100 mp; izolația termică a conductelor termice și sanitare care traversează subsolul; racordarea canalelor de protecție a rețelelor exterioare la căminele de golire.
Admite cererea de intervenție în interes propriuformulată de ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - și obligă reclamanta și pârâta, în solidar, la plata către intervenientă a sumei de 46.167 lei cu titlu de daune.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Dispune darea în debit a apelantei intervenienteAsociația de Proprietari -7 cu suma de 309 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.
Obligă intimatele la platacătre apelanta intervenientă Asociația de Proprietari -7 a sumei de 3.861 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea privind majorarea onorariului expertuluiși obligă intimatele B și C, în solidar, la plata sumei de 600 lei reprezentând onorariu expert în favoarea d-nului ing.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 24 februarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud. fond: Th.Th.
Red.dec.jud.
5 ex/
Emis 3 com/
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Adriana Pintea
