Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 192/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 192
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
PREȘEDINTE: Maria Necșulescu
JUDECĂTOR 2: Tudora Drăcea
GREFIER - -
Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta reclamantă (fostă -, domiciliată în de, sat,-, județul D, împotriva sentinței nr. 3749 din 21 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte SC COM SRL C, cu sediul C,-,. 146B,.1,.1, județul D, SC SRL C, cu sediul în C,-,.6b,.1,.18, județul D, SC SRL C, cu sediul în C,-, județul D și SC EXPERT SRL B, cu sediul în B,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelanta reclamantă (fostă -, reprezentată de avocat, lipsind intimatele pârâte SC COM SRL C, SC SRL C, SC SRL C și SC EXPERT SRL B.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 16 iunie 2008, expertul, a depus prin serviciul arhivă suplimentul la raportul de expertiză, după care, avocatul apelantei reclamante depune concluzii scrise și un set de înscrisuri reprezentând contracte de vânzare- cumpărare.
Având în vedere că nu mai sunt excepții de ridicat sau alte cereri de formulat, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Avocat, pentru apelanta reclamantă, solicită admiterea apelului conform motivelor scrise, schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost ea completată și obligarea pârâtelor să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren care a rezultat din măsurători, de aproximativ 95 mp teren ocupat de pârâta SC COM SRL în mod abuziv și de asemenea, să obligați pârâta să-și ridice rezervoarele de carburanți și rezervorul de. De asemenea, solicită obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința nr.3749/21.06.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj -Secția Comercială în dosarul nr-, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtelor SC COM SRL C, SC SRL C, SC SRL și SC EXPERT SRL
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constatat că la data de 10 februarie 2000 -a a înstrăinat suprafața de teren de 1540 mp către prin contract de vânzare cumpărare autentic nr.171.
Din cadastrul întocmit în cauză la 7.12.1999 sub nr.7954-fila 75, rezultă că la această dată pe suprafața ce s-a înstrăinat existau 3 rezervoare de carburanți.
La data de 8.08.2000 și SC SRL obțin autorizație de construire a stației de distribuire carburanți pe 3 loturi de teren având ca suprafețe și proprietari -Lotul 1 -1540 mp proprietar, nr.cad 63, Lotul 2 -1540 mp proprietatea SC SRL nr.cad 61 și Lotul 3 -1540 mp proprietar ( nr.cad 38), pe aceste suprafețe SC SRL edificând Stația conform autorizației obținute.
Ulterior, suprafața de 4621 mp împreună cu construcția edificată pe aceasta au fost vândute succesiv către SC SRL prin actul autentic nr. 2155/ 24.06.2004, către SC SRL prin actul autentic nr. 2539/16.07.2004, iar la 21 iulie 2004 prin actul 2640 s-au vândut către SC COM SRL.
S-a reținut faptul că imobilul respectiv la data cumpărării era îngrădit așa cum rezultă din documentația de înscriere provizorie în CF nr.40 a localității de, întocmită de SC SRL.
S-a constatat că reclamanta a cumpărat prin actul autentic nr.546/20.02.2004, suprafața de 3100 mp din acte de la -, teren ce se învecinează cu cel al pârâtei SC COM SRL.
Din schița cadastrală a terenului rezultă că pe acesta nu exista nici un fel de construcție sau rezervoare de combustibil, liniile de hotar existând la data întocmirii cadastrului, respectiv 14.06.2001.
Având în vedere schițele cadastrale ale celor două proprietăți, instanța a stabilit că acestea nu se suprapun, că rezervoarele de combustibil existau și au fost individualizate pe terenul proprietății societății, în timp ce terenul dobândit de reclamantă nu era afectat de aceste construcții care existau anterior cumpărării terenului de către reclamantă.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta (fostă -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a invocat nepronunțarea asupra tuturor capetelor de cerere din acțiune, iar respingerea cererii în revendicare nu a fost motivată în fapt și în drept, solicitându-se trimiterea cauzei la tribunal, în condițiile în care nu s-a pronunțat cu privire la toți pârâții din cauză, întrucât pârâta SC SRL C și-a schimbat denumirea în SC SRL
O altă critică vizează lipsa de rol activ, susținându-se că instanța nu a stăruit pentru aflarea adevărului, făcându-se trimitere la SC SRL cu care apelanta reclamantă nu are nici legătură.
Dreptul de proprietate asupra terenului de 3100 mp l-a dobândit de la C-tin, căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991, prin contractul 546 din 20.02.2004, teren fără construcții, așa cum rezultă din documentația cadastrală a fostului proprietar din 14.06.2001, instanța în mod greșit reținând că rezervoarele și gardul despărțitor ar fi existat încă din anul 2000.
S-a arătat că instanța nu a ținut cont că imobilul SC SRL C la momentul cumpărării avea terenul îngrădit conform documentației de înscriere în CF nr.40, însă ulterior s-au extins pe terenul cumpărat de apelanta reclamantă, iar gard nu a mai existat pe porțiunea revendicată.
S-a susținut că instanța nu a analizat întreg materialul probator, analizând doar schițele cadastrale din 2000 respectiv 2001, neținând cont de amplasarea rezervoarelor pe terenul său, ca urmare a extinderii stației.
Pârâtele au fixat pe latura estică a terenului un gard improvizat pentru a duce în eroare expertul, lăsând în afara proprietății 343mp, pentru a nu se găsi o suprafață în plus.
Apelanta a mai arătat că s-a stabilit clar că rezervoarele depășesc linia de hotar cu 3,5m, că suprafața de 97,7mp unde sunt amplasate rezervoarele, pe latura de est îi aparține, că lățimea este de 45,45m iar în cadastrul este de 42m, astfel că pârâta ocupă o suprafață de teren mai mare decât cea din documentația cadastrală.
Amplasarea rezervoarelor sub distanța legală de linia de hotar, împiedică pe apelantă să obțină autorizație de construcție, a mai susținut aceasta.
Instanța de apel a încuviințat în temeiul art.295 alin.2 pr.civ. suplimentarea probatoriilor la cererea apelantei, respectiv efectuarea unei expertize topo- cadastrale, fiind desemnat expertul, care a efectuat lucrarea și a răspuns la obiecțiuni.
Apelul este nefondat.
Petitul principal din acțiunea dedusă judecății, îl constituie revendicarea suprafeței de 105mp, cu lățimea de 3,5m și lungimea de 30m, celelalte cererii au caracter accesoriu, soluția dată acestora depinzând de soluția dată cererii principale.
Cererea în revendicare a fost motivată în fapt și drept și în condițiile în care aceasta a fost respinsă, nu se mai impunea analizarea pe fond a cererilor accesorii și respingându-se în tot acțiunea, implicit instanța s-a pronunțat asupra tuturor cererilor.
În practicaua sentinței este trecută atât SC SRL C cât și SC SRL C, fiind una și aceeași societate care și-a schimbat denumirea, iar în dispozitiv această parte este trecută doar cu vechea denumire, ceea ce constituie o eroare materială în sensul art.281 pr.civ. care nu afectează legalitatea și temeinicia sentinței, neputându-se considera că instanța nu s-a pronunțat cu privire la această pârâtă care este chemată în judecată - conform susținerilor apelantei reclamante - doar pentru opozabilitatea hotărârii.
Acțiunea în revendicare a fost înregistrată la 01.04.2005, iar contractele de vânzare - cumpărare încheiate succesiv între intimatele pârâte sunt anterioare acestei date, astfel că aceasta avea posibilitatea stabilirii unui cadru procesual corect - calitatea de pârât o are numai cel ce are posesia - ca atribut al proprietății - și pe care reclamantul îl consideră neproprietar, în speță fiind SC COM SRL C, intimata pârâtă SC EXPERT SRL B are folosința bunului în baza unui contract de locațiune, iar celelalte pârâte sunt foștii proprietari ai imobilului.
De altfel, în sentința apelată s-a reținut că nu au calitate procesuală pasivă foștii proprietari, iar cu privire la soluția dată excepției invocate de pârâte nu au fost formulate critici în apel.
Soluția de respingere a cererii în revendicare este temeinică și legală.
Apelanta reclamantă a revendicat 105mp, identificând suprafața ca fiind în partea de S-V unde sunt amplasate cele trei rezervoare de carburanți ai SC COM SRL.
Stația de benzină căreia îi aparțin rezervoarele, a fost construită cu autorizație, certificat de urbanism și o serie întreagă de avize prevăzute în certificat (fila 72dosar 8561/2005).
Pentru imobilul compus din terenul în suprafață de 4621mp și construcțiile edificate pe acesta, s-a întocmit documentația cadastrală fiind intabulat în CF nr.40 a localității de și pentru terenul cumpărat de apelanta reclamantă s-a întocmit documentația topo - cadastrală (filele 123 - 125 dosar 8561/2005).
Din confruntarea documentației topo - cadastrale a celor două proprietăți reies următoarele:
La filele 60, 75 dosar fond și fila 94 - dosar apel, se află planul de situație al imobilului proprietatea societății pârâte și confruntând aceste schițe, se constată că este una și aceeași, primele două prezintă cele trei rezervoare de carburanți ca fiind amplasate pe terenul aparținând numitei -a, care vândut către SC SRL și la o distanță de aproximativ 6m de linia hotarui dinspre sud.
Schița depusă în apel poartă aceeași dată - 4.12.1999, același număr de înregistrare la Oficiul de cadastru nr.7954/7.12.1999 și aceleași ștampile cu schițele depuse la fond, însă cea din apel are adăugiri contrafăcute.
Astfel, amplasarea rezervoarelor pe teren este prelungită peste linia de hotar, fiind schițată și suprafața pretins ocupată de pârâtă, așa încât instanța va înlătura susținerea expertului că anexa nr. IV aparține documentației de cadastru a proprietății SC COM SRL
Din planul de situație de la filele 60,75 - dosar judecătorie, rezultă în mod evident că rezervoarele sunt amplasate pe terenul proprietatea societății și la o distanță legală.
Expertizele efectuate în cauză au prezentat schițe diferite ale imobilelor față de documentațiile topo - cadastrale întocmite în anii 1999, respectiv 2001 și în ceea ce privește proprietatea reclamantei au găsit suprafețe diferite, respectiv la măsurătorile aceluiași expert, a rezultat 2933,29mp (fila 110) - 2965mp (fila 176) -pentru ca expertiza efectuată în apel să găsească în teren 3005mp.
Ceea ce nu au avut în vedere nici reclamanta și nici experții este faptul că aceasta a cumpărat 3100mp, cât figura în titlul vânzătorului, însă din măsurătorile cadastrale a rezultat suprafața de 3031mp, așa încât parcela 101 din tarlaua 112 - extravilanul satului, comuna de măsoară în fapt 3031mp, astfel că apelanta reclamantă nu este îndreptățită să stăpânească 3100mp cât este în acte, încă din momentul cumpărării cunoștea că terenul are în realitate (din măsurători) 3031mp.
Este adevărat că nici unul dintre experți nu au găsit în teren această suprafață, însă în condițiile în care reclamanta a identificat terenul lipsă ca fiind cel pe care sunt amplasate rezervoarele și față de considerentele expuse anterior, cererea în revendicare nu este întemeiată.
Cât privește suprafața găsită în plus la pârâtă se constată că s-a avut în vedere numai lățimea terenului spre calea publică nu și lungimea fiecărei proprietății, din documentația cadastrală rezultând că lungimea terenului reclamantei este de aproximativ 110 iar cea a pârâtei de 105,6.
Pe de altă parte, câtă vreme apelanta reclamantă a identificat suprafața revendicată ca fiind ce pe care sunt amplasate rezervoarele, iar instanța consideră că această susținere este neîntemeiată, nu mai prezintă relevanță amplasarea unui gard pe latura de est a proprietății și nici eventuala suprafața deținută în plus, care nu este terenul revendicat de apelanta reclamantă.
Nu este dovedită susținerea în sensul că societățile pârâte, deși au cumpărat o stație de benzină situată pe trenul îngrădit conform documentației cadastrale, au extins rezervoarele pe terenul proprietatea apelantei reclamante, aspect invocat pentru prima dată în apel.
Vânzarea imobilului - teren plus stația de către SC SRL - constructorul rezervoarelor, a avut loc la 24.06.2004, ulterior încheierii actului de vânzare - cumpărare de către apelantă (20.02.2004), astfel că aceasta avea posibilitatea să constate eventuala extindere a rezervoarelor pe proprietatea sa și să sesizeze autoritățile, în cazul în care nu exista autorizație sau aceasta era ilegal emisă.
Martorii audiați și expertizele efectuate în cauză nu au evidențiat o extindere a stației de benzină, așa încât nu se poate reține ocuparea terenului reclamantei de către pârâtă sau proprietarii anteriori.
Prin urmare, în mod corect a reținut tribunalul că terenul pe care sunt amplasate parțial cele trei rezervoare, este proprietatea societății pârâte, apreciind ca neîntemeiată acțiunea, astfel că în baza art.296 pr.civ. se va respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta reclamantă (fostă -, domiciliată în de, sat,-, județul D, împotriva sentinței nr. 3749 din 21 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele pârâte SC COM SRL C, cu sediul C,-,. 146B,.1,.1, județul D, SC SRL C, cu sediul în C,-,.6b,.1,.18, județul D, SC SRL C, cu sediul în C,-, județul D și SC EXPERT SRL B, cu sediul în B,-, județul
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 24 Iunie 2008.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
red.jud. /10.07.2008
jud.fond.
tehnored. /73x
27 Iunie 2008
Președinte:Maria NecșulescuJudecători:Maria Necșulescu, Tudora Drăcea
