Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 194/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 272/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.194
Ședința publică de la 13.04.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Iulica Popescu
JUDECĂTOR 2: Maria Speranța Cornea
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta - -, în contradictoriu cu intimata - -, împotriva sentinței comerciale nr.12676/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta prin avocat care depune împuternicire avocațială comună la dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, după care, apelanta prin avocat depune la dosar o cerere de renunțare la capătul doi de cerere, privind obligarea intimatei la plata saunelor cominatorii.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea în baza art. 150 civ. constată dezbaterile încheiate și acordă cuvântul pe apel.
Apelanta prin avocat solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și obligării intimatei de a emite facturi aferente plăților făcute în avans în baza contractului de prestări servicii, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 12676/21.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâta - -, având drept obiect obligarea pârâtei la emiterea facturilor aferente plăților făcute în avans pentru lunile septembrie - noiembrie 2007 în baza contractului de prestări servicii pază și protecție din 24.11.2006.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut faptul că dispozițiile articolului 16 Cap.III din contractul de prestări servicii încheiat de părți nu pot justifica incidența dispozițiilor articolului 155 alineat 1 teza finală din codul fiscal, clauza penală neputând primi calificarea unor plăți făcute în avans, așa cum a solicitat reclamanta.
Împotriva acestei sentințe comerciale, reclamanta în termenul legal prevăzut de dispozițiile articolului 284 alineat 1 Cod procedură civilă a declarat apel pentru soluționarea căruia la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială la data de 28.01.2009 a fost înregistrat dosarul nr-.
Recurenta-reclamantă consideră că sentința atacată este nelegală deoarece instanța de fond a interpretat greșit situația de fapt dedusă judecății, constatând în mod eronat faptul că intimata nu avea obligația convențională sau legală de a emite facturi aferente plăților făcute în avans pentru lunile septembrie, octombrie și noiembrie 2007, apelanta necerând obligarea la emiterea unei facturi de stornare ci la emiterea unor facturi pentru sumele achitate în baza contractului încheiat la 24.11.2006.
În concluzie, se solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței atacate, iar pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimata legal citată a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Nu au fost administrate alte probe.
La termenul din 13.04.2009, apelanta a depus la dosar o cerere prin care potrivit dispozițiilor articolului 246 Cod procedură civilă înțelege să renunțe la judecarea capătului doi de cerere privind obligarea intimatei la plata dunelor cominatorii de 1000 lei/zi întârziere până la executarea obligației de emitere a facturilor.
Curtea, verificând legalitatea și temeinicia lucrărilor dosarului de fond potrivit dispozițiilor articolului 295 alineat 1 Cod procedură civilă constată că apelul este nefondat pentru următoarele motive:
Între apelantă, în calitate de beneficiar și intimată, în calitate de prestator la data de 24.11.2006 s-a încheiat contractul de prestări servicii de pază nr. având drept obiect prestarea de servicii specializate de pază și protecție a tuturor valorilor materiale, la obiectivele menționate în contract, prin intermediul agenților de pază, în schimbul prețului convenit.
Prin clauza inserată la cap.III articolul 16, părțile au convenit că în cazul în care beneficiarul constată prin orice mijloace că un agent de pază introduce în incintă, consumă sau este sub influența băuturilor alcoolice, doarme în timpul programului, a părăsit obiectivul fără consimțământ, nu respectă programul de pază, nu respectă fișa postului, prestatorul să fie obligat la plata unei penalitățide 10% din valoarea facturată,pentru fiecare caz în parte.
Prin articolul 1 cap. V părțile de asemenea, au convenit, ca, serviciile de pază să fie facturate pe bază de tarif orar, de 5,3 lei/oră/post (exclusiv TVA) în funcție de numărul de ore efectiv petrecut de agenții de pază ai prestatorului, valoarea lunară a serviciilor urmând a fi calculată și conform evidenței privind timpul alocat de agenți pentru efectuarea serviciilor în favoarea beneficiarului. Toate aceste documente potrivit înțelegerii părților se transmiteau beneficiarului împreună cu factura relevantă și achitată prin OP sau numerar, pe baza facturii emisă de prestator.
Potrivit articolului 4 cap.V din contract beneficiarul se obligă să achite contravaloarea serviciilor efectuate de prestator în 5 zile de la primirea facturilor fiscale.
Raportând aceste prevederi contractuale, care potrivit dispozițiilor articolului 969 cod civil au putere de lege între părțile contractante, la obiectul cererii de chemare în judecată - obligarea intimatei la emiterea facturilor aferente plăților făcute în avans pentru lunile septembrie - noiembrie 2007, în baza contractului nr./24.11.2006, Curtea constată că întrucât părțile nu au stabilit convențional o astfel de obligație în sarcina intimatei, aceasta nu putea fi obligată pe cale judecătorească la emiterea uneii facturi de stornare cu privire la sumele facturate în conformitate cu dispozițiile articolului 1 cap.V din contract.
În acest context, întrucât aplicarea clauzei penale de către apelantă astfel cum a fost ea menționată în articolul 16 cap.III din contract, raportat la prestațiile facturate de intimată pentru lunile septembrie - noiembrie 2007, nu poate fi calificată drept plăți făcute în avans, Curtea consideră că în cauză nu pot fi incidente dispozițiile articolului 155 alineat 1 teza finală din Codul fiscal și în consecință va respinge ca neînteneiate susținerile apelantei făcute în acest sens.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza dispozițiilor articolului 296 Cod procedură civilă va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta - -, cu sediul în Pipera,-, Județ I și ales în B,-,. 104,.3,.3,. 50-51, sector 5 la Cabinet de Avocat, în contradictoriu cu intimata - -, cu sediul în B,--70 sector 2, împotriva sentinței comerciale nr.12676/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 13.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
5 ex.
30.04.2009
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Iulica PopescuJudecători:Iulica Popescu, Maria Speranța Cornea
