Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 229/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 381/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 229
Ședința publică de la 13 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Trestianu
JUDECĂTOR 2: Diana Manole
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUȚIEI ȘI "", împotriva sentinței comerciale nr. 11741 din data de 05.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SERV SRL.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 06.05.2009, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a se depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 13.05.2009, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin sentința comercială nr.11741/05.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VI-a Comercială, a fost admisă în parte acțiunea completată de reclamanta - Serv SRL în contradictoriu cu pârâta "".
A fost obligată pârâta la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul denumit Cinematograful "" din B,-, județul B, în suprafață de 478 mp, cu societatea reclamantă (identificat în cuprinsul contractului de închiriere nr.1728.02.2002 încheiat între părți: art.1).
A fost obligată pârâta la prelungirea contractului de închiriere nr.1728.02.2002 încheiat între părți până la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul denumit Cinematograful "" situat în B,-, județul B, în suprafață de 478 mp, dar nu mai mult de 3 ani.
S-a respins cererea privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei de 9.536,6 lei.
În motivare s-a reținut că, în data de 28.02.2002, - Serv SRL, în calitate de locatar, a încheiat cu Filiala de Exploatare a B, contractul nr.1/28.02.2002, având ca obiect transmiterea dreptului de folosință asupra spațiului de 478 mp situat în B, Calea -, nr.4, județul B, pentru o perioadă de 3 ani, contractul putând fi prelungit cu acordul părților la cererea scrisă oricăreia dintre acestea, cu minim 60 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate.
Contractul a intrat în vigoare începând cu 01.03.2002. Ulterior, prin actul adițional nr.2/17.02.2005, s-a precizat obiectul contractului ca fiind folosirea temporară de către locatar a (parter + etaj), durata contractului prelungindu-se până la 01.03.2008.
Prin adresa nr.3860/03.06.2005, reclamanta a solicitat cumpărarea. Prin procesul-verbal din 23.11.2006, reclamanta a pus la dispoziția pârâtei o serie de documente, constatându-se derularea în condiții bune a raportului juridic.
În cauză sunt aplicabile dispozițiile art.12 alin.1 lit.b și alin.2 din Legea nr.346/2004. Societatea reclamantă face parte din categoria întreprinderilor mici și mijlocii, astfel cum rezultă din declarația pe proprie răspundere a administratorului societății, activul este disponibil și a fost menționat ca atare pe lista activelor propuse spre vânzare prin decizia consiliului de administrație al. Reclamanta a efectuat investiții cu privire la imobilul obținut în baza contractului de locațiune.
Întrucât reclamanta a solicitat prin adresa nr.3860/03.06.2005 cumpărarea activului cu respectarea termenului de 60 zile prevăzute de acest articol și îndeplinește condițiile prevăzute de Legea nr.364/2004, locatarului îi incumbă obligația de a prelungi contractul de închiriere cu o perioadă apreciată de părți ca suficientă pentru rezolvarea formalităților legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Capătul de cerere privind daunele cominatorii este respins în raport de dispozițiile art.5803alin.5 Cod procedură civilă.
Nu sunt întemeiate apărările pârâtei, Legea nr.364/2004 fiind o lege specială, menită să stimuleze întreprinderile mici și mijlocii, în condițiile în care statul ca acționar majoritar urmărește vânzarea activelor disponibile deținute de regiile autonome. De altfel, OG nr.39/2005 și HG nr.1874/2006 nu interzic, ci reglementează posibilitatea vânzării activelor către actualii utilizatori.
În conformitate cu dispozițiile art.14 alin.1 din Legea nr.346/2004, vânzarea se efectuează în baza deciziei consiliului de administrație al pârâtei, or solicitarea reclamantei de a cumpăra activul este din 03.06.2005, anterioară intrării în vigoare la 07.08.2005 a OG nr.39/2005, raporturile juridice fiind deci născute anterior.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen apel pârâta, legal timbrat cu taxele judiciare de timbru, solicitându-se schimbarea sentinței apelate și respingerea acțiunii.
În motivare se invocă faptul că s-au ignorat vădit apărările, reținându-se susținerile contradictorii ale reclamantei-intimate. Nu se explică de ce dacă în temeiul HG nr.1478/2004, sălile și grădinile de spectacol cinematografic erau proprietate publică a statului și deci, inalienabile, cum ar fi putut fi în proprietatea "".
Obiectul cauzei excede în mod vădit cadrului legislativ al Legii nr.346/2004, soluția pronunțată conducând la devalizarea patrimoniului cinematografic național.
Dreptul de administrare nu se confundă cu dreptul de proprietate. În acest sens s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, asupra căreia instanța de fond nu s-a pronunțat.
Conform art.67 din OG nr.39/2005 aprobată prin Legea nr.328/2006 nu există cadru legal pentru înstrăinarea sălilor și de spectacol cinematografic.
Conform dispozițiilor art.13 alin.4, 5 din Legea nr.346/2004, obligația de a stabili activele disponibile și de a întocmi lista acestora revine "", având caracter public.
Pentru a se evita devalizarea Cinematografic Național, legiuitorul a readus în domeniul public sălile și grădinile de spectacol cinematografic, inclusiv terenurile aferente acestora, făcându-le inalienabile, conform art.2 din Legea nr.303/30.12.2008.
Intimata a depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.
În motivare se invocă faptul că au fost îndeplinite toate condițiile Legii nr.346/2004.
OG nr.39/14.07.2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României în04.08.2005, nefiind aplicabilă în speță. Notificarea apelantei-pârâte pentru vânzarea activului deținut în calitate de locatar este din data de 03.06.2005.
Legea nr.346/2004 este o lege specială care instituie o procedură specială de negociere directă în vederea privatizării activelor disponibile.
utilizat face parte din patrimoniul pârâtei din anul 1991, regia fiind proprietara bunurilor din patrimoniul său.
Prin încheierea din 09.05.2008, instanța s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive, dispozițiile fiind reluate în cuprinsul sentinței.
Apelanta-pârâtă a aprobat în consiliul de administrație din 26.05.2008 lista activelor disponibile ale "", publicată pe site-ul Camerei de Comerț și Industrie conform art.13 alin.4 și 5 din Legea nr.346/2004, or la poziția 5 se află înscris activul utilizat în temeiul contractului de închiriere nr.1/28.02.2002.
În ceea ce privește art.8 din Legea nr.303/2008, trebuie avute în vedere dispozițiile Legii nr.213/1998 și faptul că nu există un protocol încheiat potrivit dispozițiilor legale ori hotărârii consiliului local privind activul în litigiu, neputând opera trecerea acestuia în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.
Părțile au depus în apel înscrisuri, probă încuviințată de instanță.
Analizând apelul în conformitate cu dispozițiile art.295 Cod procedură civilă, Curtea constată și reține următoarele:
În ce privește natura juridică a dreptului exercitat de apelanta-pârâtă asupra situat în municipiul B,-, județul B, se constată că în anexa nr.1 la OG nr.39/2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr.704/04.08.2005, acesta figurează la poziția 30, cu privire la sălile și grădinile de spectacol cinematografic enumerate făcându-se mențiunea expresă că se află în proprietatea privată a statului și în administrarea "".
Dreptul apelantei-pârâte născut în temeiul unui act administrativ nu conferă titularului său dreptul de dispoziție sub aspectul posibilității de a-l înstrăina în mod valabil, ci doar dreptul de a poseda, de a întrebuința bunul, dar nu pentru uzul propriu, ci în vederea realizării obiectivelor pentru care i-a fost atribuit bunul respectiv, adică în vederea difuzării filmelor cinematografice.
Potrivit dispozițiilor art.8 din Legea nr.303/2008, de aprobare a OUG nr.7/2008 de modificare și completare a OG nr.39/2005 privind cinematografia și pentru modificarea Legii nr.328/2006 pentru aprobarea OG nr.39/2005, Cinematograful "" înscris în poziția 30 din anexa nr.1 la OG nr.39/2005, a trecut din domeniul privat în domeniul public, împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente.
Legea constituie singurul instrument juridic de determinare a apartenenței unui bun la domeniul public al statului.
Or, în virtutea dispozițiilor legale menționate, rezultă fără echivoc voința legiuitorului de a supune sălile și grădinile de spectacol cinematografic, cum este și Cinematograful "" în speță, unui regim juridic distinct, prevăzut de art.11 din Legea nr.213/1998, în sensul inalienabilității, insesizabilității și imprescriptibilității sale, neputând face deci, în mod valabil, obiectul unui contract de vânzare-cumpărare.
În această situație, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, Curtea va admite apelul, va schimba în tot sentința apelată și va respinge acțiunea ca nefondată.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, intimata va fi obligată să plătească apelantei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 8,15 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de apelanta REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUȚIEI ȘI "" cu sediul în B,--14, sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.11741 din data de 05.11.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - SERV SRL cu sediul în B,-, județul B și cu sediul procesual ales la Cabinetul de Avocat " " în B,-, sector 1.
Schimbă în tot sentința apelată.
Respinge acțiunea ca nefondată.
Obligă intimata să plătească apelantei cheltuielile de judecată în cuantum de 8,15 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 13.05.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehnored.
Nr.ex.: 5
Fond: Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială
Președinte:
Președinte:Viorica TrestianuJudecători:Viorica Trestianu, Diana Manole
