Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A VI-A COMERCIALĂ
Dosar nr- (Număr în format vechi 969/2009)
DECIZIA COMERCIALĂ NR. 308
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alecsandrina Rădulescu
JUDECĂTOR 2: Rodica Zaharia
GREFIER ---
Pe rol pronunțarea asupra apelului declarat de apelantul împotriva sentinței comerciale nr.1552 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 19 iunie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință întocmită la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 26 iunie 2009 când în urma deliberării a pronunțat următoarele:
CURTEA
Prin sentința comercială nr.1552 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Vl-a Comercială s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul .
A fost obligat pârâtul să prezinte reclamantului situația privind stadiul îndeplinirii obligațiilor potrivit contractului nr.1/29.09.2005, a actului adițional din 9.12.2005, a contractului nr.1/26.10.2006 și a actului adițional la acesta.
S-a respins cererea privind daunele cominatorii și petitul capetelor de cerere 2 și 3 ca neîntemeiată.
Prin cererea de chemare in judecata se solicită obligarea acestuia să prezinte reclamantului situația privind stadiul îndeplinirii obligațiilor de care este ținut în temeiul clauzelor contractului nr.1/29.09.2005 și a actului adițional la acesta, precum și ale contractului nr.1/26.10.2006 și a actului adițional la acesta, să se dispună obligarea pârâtului la executarea în natură a clauzelor contractelor încheiate, iar în caz de neexecutare să fie obligat la plata daunelor interese.
Intre parti s-au stabilit raporturi contractuale potrivit celor doua contracte de asociere in participatiune incheiate la data de 29.09.2005 si respectiv 26.10.2005, in baza art.251-256.com, având ca obiect desfășurarea unor activități rentabile privind dezvoltarea afacerilor imobiliare, ca urmare a participării la licitații izvorâte in urma executării silite imobiliare, adjudecarea de imobile, cat si instrainarea acestor imobile pentru a realiza un venit pentru cei doi asociati. Contractul s-a incheiat pe o perioada de 90 de zile de la momentul semnării.
Potrivit art. 5 pct.2 din contract, asociatul s-a obligat sa culeagă toate datele fiecărei investiții in parte, sa informeze corect pe asociatul său cu privire la fiecare investiție in parte, sa răspundă pentru fiecare sumă de bani primită si sa o administreze întocmai. In cazul in care participarea la licitatie nu mai era posibila, sumele de bani urmau a fi investite intr-o alta licitație, cu acordul asociatului.
Prin art. 10 alin.ultim părțile au stabilit ca pentru nerespectarea totala sau parțiala sau executarea defectuoasa a clauzelor contractuale, partea vinovata se obliga sa plătească daune- interese
Se mai reține că la ambele contracte s-au încheiat acte adiționale respectiv la primul contract, prin nota din data de 9.12.2005 conform căreia se recunoaște de către pârât că a primit suma de 5.000 Euro în cazul dosarului de executare 752/2004, sumă pe care se obligă să o restituie în cazul neadjudecării imobilului până la data de 20.12.2005.
La cel de al doilea contract, prin actul adițional la acesta (pag.10 verso dosar judecătorie) se recunoaște de către pârât că a primit suma de 13.210 Euro în vederea adjudecării imobilului din B,-, bloc 7,.7,.90, sector 4.
S-a mai reținut că prin petitul 2 și 3 s-a solicitat de către reclamant executarea în natură a obligațiilor ce-i incumbă pârâtului în temeiul clauzelor contractuale asumate și obligația acestuia la plata daunelor interese.
Referitor la daunele cominatorii instanța de fond a reținut că acestea nu se datorează, în speță fiind inaplicabile dispozițiile art.580 indice 3 alin.5 pr.civ.
În continuare instanța de fond arată că față de admiterea petitului 1 petitul 2 nu se mai justifică, iar sub aspectul sumelor de bani înmânate pârâtului față de cele două acte adiționale, reclamantul are la îndemână o acțiune în pretenții, timbrată la valoare.
Referitor la daunele interese se apreciază că acestea nu pot fi acordate în condițiile în care reclamantul nu a precizat cuantumul acestora.
Se reține că nota de apărare depusă de pârâtă după terminarea ședinței, nu a putut fi avută în vedere la soluționarea cauzei, față de dispozițiile art.129 alin.4 pr.civ.
Pentru toate cele reținute, s-a pronunțat sentința de mai sus.
Împotriva sentinței comerciale nr.1552/27.01.2009 a declarat recurs reclamantul considerând sentința atacată ca fiind netemeinică și nelegală deoarece în mod nejustificat în cadrul unei acțiuni în "a face" instanța de fond i-a respins cererea privind daunele cominatorii, capăt de cerere ce trebuia admis, deoarece reprezintă o sancțiune pecuniară în vederea asigurării executării obligației de "a face" de către cel obligat la executarea acesteia, cu atât mai mult cu cât acest capăt de cerere a și fost admis în cauză.
Mai arată că în mod greșit instanța de fond a reținut că în cazul admiterii capătului 1 de cerere, capătul 2 de cerere privind obligarea pârâtului - la executarea în natură a obligațiilor ce îi incumbă conform clauzelor contractuale, nu se mai justifică.
Consideră că în speța de față capătul 1 și 2 de cerere nu se exclud unul pe celălalt, ele fiind capete de cerere independente așa cum în mod clar rezultă din cererea de chemare în judecată și în consecință în mod obligatoriu instanța trebuia să-l oblige pe pârât la executarea în natură a obligațiilor asumate, respectiv să prezinte actul de adjudecare/cumpărare la licitație pe numele a imobilelor executate silit despre care se face vorbire în cele acte adiționale la contractele încheiate în cauză.
astfel admiterea apelului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii cererii de chemare în judecatăastfel cum a fost precizatăla termenul de judecată din 4.03.2008, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinare intimatul printr-o motivare amplă cere respingerea apelului pe care îl consideră neîntemeiat.
Apelantul în termenul de pronunțare depune la dosar CONCLUZII în care reia apărările din cererea de apel, precizând că a solicitat la fond daune cominatorii în sumă de 500 lei pe fiecare zi de întârziere, conform precizării din 4.03.2008.
admiterea apelului.
Apelul este fondat.
Față de cele de mai sus și având în vedere actele depuse la dosarul cauzei, Curtea constată și reține următoarele:
Sentința instanței de fond este criticabilă sub următoarele aspecte:
-capătul 1 de cerere care a fost admis așa cum rezultă din dispozitivul sentinței, nu este motivat.
Din lecturarea sentinței atacate rezultă că nu s-a făcut nicio motivare, nu se reține niciun temei de fapt și de drept și nici motivele pentru care capătul 1 de cerere a fost admis.
S-au încălcat astfel dispozițiile art.264 pr.civ.
-instanța a omis să se pronunțe asupra cererii de precizare a acțiunii (pag.30 dosar Judecătorie) despre care s-a făcut vorbire și în încheierea din 4.03.2008 (pag.31), și în care reclamantul și-a precizat că obiectul acțiunii sale are doar 2 capete de cerere, respectiv obligarea pârâtului la executarea în natură a obligațiilor ce-i incumbă în temeiul clauzelor contractuale și obligarea la daune cominatorii de 500 RON pentru fiecare zi de întârziere până la executarea obligației.
-s-a pronunțat greșit asupra celui de al 3-lea capăt de cerere privind daunele cominatorii omițând faptul că prin această cerere reclamantul nu a precizat valoarea acestora.
Instanța de fond a pronunțat sentința fără a ține seama de faptul că prin declinare este obligat a ține seama și a pune în discuția părților și dosarul cu tot conținutul său primit de la judecătorie; omițând acest lucru în pronunțarea sentinței a omis această cerere de precizare a reclamantului încălcând astfel principiile de drept al disponibilității și a contradictorialității, deoarece cerere precizatoare nu a fost pusă în discuția părților.
Astfel fiind Curtea reține că s-a încălcat articolul 24(1) din Constituția României respectiv dreptul la apărare precum și dreptul la un proces echitabil conform dispozițiilor 6 din Convenția europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, situație care admite apelul și reținând că sunt aplicabile și dispozițiile art.105(2) pr.civ. trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelantul domiciliat în B,-, - 31 B,.B,.47, sector 3, împotriva sentinței comerciale nr.1552 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul domiciliat în B,-,.35,.1,.1,.25, sector 4.
Desființează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 26.06.2009.
PRESEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
-
Red.Jud. - 02.07.2009
Tehnored. - 03.07.2009
4 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Președinte -
Președinte:Alecsandrina RădulescuJudecători:Alecsandrina Rădulescu, Rodica Zaharia
