Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 348/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr intern 531/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 348
Ședința publică de la 23 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Gabriela Năstase
JUDECĂTOR 2: Ruxandra Monica Duță
Grefier ---
*****************
Pe rol judecarea cauzei comerciale de față, având ca obiect apelul formulat de reclamanta - SRL B în contradictoriu cu intimata pârâtă - ȘI REPARAȚII SA B, împotriva Sentinței comerciale nr.654/17.01.2008 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr intern 10482/2007).
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns părțile prin avocați, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, curtea acordă cuvântul părților pe cereri.
Apelanta, prin avocat, depune la dosar dovada demersurilor făcute la OCPI B, respectiv adresa emisă de acesta in care rezultă faptul că din evidențele acestora nu rezultă că intimata are depusă documentația tehnică cadastrală. Susține că nu are alte cereri de formulat.
Curtea declară dezbaterile închise și acordă cuvântul părților în apel.
Apelanta reclamantă, prin avocat, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat și, pe fond, admiterea cererii conform concluziilor scrise ce le depune la dosar.
În susținerea apelului său, arată că prin art.5 din contract intimata s-a obligat să vândă și terenul când va obține titlul de proprietate. Arată că acest contract a fost perfectat de persoane fără studii juridice și că intimata putea face demersuri pentru obținerea certificatului atestator de proprietate.
Precizează că există o neconcordanță între- și- cu privire la suprafață, chiar și la cadastru.
Solicită admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței de fond, fără cheltuieli de judecată.
Intimata pârâtă, prin avocat, precizează că în art.5 și 13 din contract a fost prevăzută vânzarea sub condiția să devină proprietar, că au făcut eforturi în acest sens și nu erau obligați să depună documentație cadastrală pentru a obține certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
Solicită respingerea apelului ca nefondat.
În replică, avocatul apelantei susține că prețul achitat de
apelantă a fost pentru teren și construcții.
CURTEA,
Asupra apelului comercial d e față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr.654/17.01.2008 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr intern 10482/2007) a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta SOCIETATEA DE ȘI REPARAȚII SA.
Instanța de fond a reținut că, la data de 15.12.1999, între reclamantă, în calitate de cumpărător și pârâtă, în calitate de vânzător, s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare nr.154 având ca obiect 3 hale cu dimensiunile de 270 mp, 85 mp, 240 mp și două construcții de cărămidă (parter) în suprafață totală de 163 mp, prețul convenit fiind de 21.800 dolari SUA plus TV A (art.1 și 2 din contract).
La articolul 5 din contract părțile au convenit că "odată cu cumpărarea bunurilor prevăzute la articolul 1 din prezentul contract vânzătorul vinde și terenul aferent acestora în contul aceluiași preț, în momentul intrării în posesie", iar la articolul 13 din contract au stabilit că "în situația în care vânzătorul dobândește dreptul de proprietate asupra terenului va înstrăina acest teren către cumpărător, căruia îi va garanta și dreptul de preemțiune".
Din interpretarea sistematică a prevederilor contractuale menționate, tribunalul reține că părțile au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare prin care pârâta-vânzătoare s-a obligat să acorde drept de preemțiune la cumpărare și să vândă reclamantei-cumpărătoare terenul aferent construcțiilor înstrăinate prin contractul de vânzare-cumpărare nr.154/1999 sub condiția mixtă (realizarea evenimentului depinde de voința pârâtei-vânzătoare și a unui terț) a dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului.
Pârâta-vânzătoare și-a asumat o obligație de diligență, de a vinde, în condițiile în care dobândește dreptul de proprietate asupra terenului, iar nu o obligație de rezultat de a obține certificatul de atestare a dreptului de proprietate.
In condițiile în care pârâta nu și-a asumat prin antecontractul de vânzare-cumpărare obligația de rezultat de a obține certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, ci obligația de a vinde terenul după dobândirea dreptului de proprietate asupra terenului, la momentul intrării în posesie, capetele de cerere privind obligarea pârâtei să efectueze demersuri legale privind obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate privind terenul situat în B,-, sector 1, aferent construcțiilor care fac obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr.154/1999 încheiat intre părți și să încheie cu reclamanta contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică privind respectivul teren au fost apreciate ca nefondate.
Capetele de cerere principale fiind apreciate ca nefondate, capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor cominatorii a fost apreciat, de asemenea, ca nefondat, în aplicarea principiului de drept civil accesorium ssequitur principale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel reclamanta care a solicitat schimbarea în tot a sentinței atacate și admiterea cererii de chemare în judecată.
În drept apelanta a invocat dispozițiile articolului 282-298 Cod procedură civilă.
Apelul a fost legal timbrat.
În motivarea apelului, după ce apelanta a prezentat un istoric al relațiilor dintre părți, a învederat că, după achitarea integrală a prețului convenit de părți a purtat discuții cu reprezentanții societății intimate pârâte pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, discuții care au rămas fără nici un rezultat.
Mai mult chiar, reclamanta a trimis intimatei și o notificare prin executorul judecătoresc, fără a primi însă vreun răspuns.
Apelanta a mai arătat că, de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare și până în prezent a fost în imposibilitate de a-și amenaja și îmbunătăți construcțiile, pentru orice activitate fiind necesar să facă dovada proprietății terenului.
S-a învederat și că încheierea contractului de vânzare-cumpărare semnifică o promisiune de vânzare a terenului, cu obligații pentru ambele părți, intimata pârâtă fiind în culpă pentru neefectuarea demersurilor privind încheierea actului autentic.
În esență, s-a arătat că pârâta este în culpă întrucât aceasta nu și-a respectat obligația de a face demersurile prevăzute de HG nr.834/1991 privind obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor, apelanta fiind în imposibilitate de a încheia cu pârâta un înscris autentic privind transferul dreptului de proprietate.
În concluzie, s-a solicitat a se constata că instanța de fond a apreciat în mod greșit că intimata și-a asumat o obligație de diligență de a vinde, în condițiile în care dobândește dreptul de proprietate asupra terenului, aceasta fiind proprietar la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în virtutea dispozițiilor legale în vigoare.
Intimata, deși legal citată, nu a formulat întâmpinare.
În cauza a fost administrată proba cu înscrisuri.
Analizând cauza sub aspectul motivelor de apel invocate și în lumina dispozițiilor art. 295 Cod de procedură civilă, curtea reține următoarele:
Între părți s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare la data de 15.12.1999 prin care SOCIETATEA DE ȘI REPARAȚII SA a vândut cumpărătoarei - SRL trei hale și două construcții de cărămidă, o dată cu cumpărarea bunurilor vânzătorul vânzând și terenul aferent acestora în contul aceluiași preț.
Conform art. 13 din contract, în situația în care vânzătorul dobândește dreptul de proprietate asupra terenului, va înstrăina acest teren către cumpărător căruia îi va garanta și dreptul de preemțiune.
Chiar dacă în conținutul contractului părțile nu au prevăzut nici o obligație expresă în sensul că intimata urmează să efectueze demersurile legale privind obținerea certificatului de atestarea dreptului de proprietate privind terenul aferent construcțiilor înstrăinate, curtea va constata că intimata, odată cu prețul construcțiilor, a încasat și prețul terenului, iar convențiile trebuie executate cu bună credință. Potrivit dispozițiilor art. 970 Cod civil, ele obligă nu numai la ceea ce este expres într-însele, dar la toate urmările ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligației, după natura sa.
Curtea apreciază că echitatea obligă intimata, care a și încasat prețul terenului, să efectueze demersurile necesare legale privind obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate privind terenul situat în B,-, sector 1, aferent construcțiilor înstrăinate, iar singurul mijloc procesual pus la îndemâna apelantei pentru aod etermina pe intimată să inițieze aceste demersuri este reprezentat de prezenta acțiune.
Din înscrisurile depuse însă de intimată în apel, respectiv din conținutul adresei nr.-/6424/24.04.2008 rezultă că - SA a solicitat Primăriei Municipiului B avizarea documentației întocmită conform prevederilor nr. 834/1991, în vederea dobândirii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, pentru amplasamentul din-, sector 1
În consecință, Curtea apreciază că intimata a făcut dovada efectuării unor demersuri legale pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului său de proprietate asupra terenului, iar împrejurarea că până acum nu a fost depusă documentația tehnică cadastrală nu poate avea semnificația lipsei oricărui demers în acest sens.
În ceea ce privește capătul doi de cerere, curtea apreciază că acesta este nefondat în condițiile în care nu s-a făcut dovada calității de proprietar a intimatei asupra terenului în litigiu, iar primul capăt de cerere al acțiunii urmărește tocmai obligarea intimatei la a ieși din pasivitate și a dobândi titlul de proprietate asupra terenului aferent construcțiilor înstrăinate.
Instanțele de judecată pot dispune obligarea intimatei la încheierea contractului de vânzare cumpărare în formă autentică numai în condițiile în care aceasta din urmă ar obține recunoașterea dreptului său de proprietate asupra terenului și ar refuza să dea curs înțelegerii părților materializată în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare a construcțiilor și care reprezintă un veritabil antecontract cu privire la teren.
Față de considerentele pentru care se impune respingerea capătului doi de cerere, curtea apreciază că, implicit, și capătul trei de cerere este nefondat.
Față de considerentele expuse mai sus, Curtea va respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamanta - SRL cu sediul în B sector 2,-, în contradictoriu cu intimata pârâtă - ȘI REPARAȚII SA cu sediul în B, sector 1,-,. parter,. 1, împotriva Sentinței comerciale nr.654/17.01.2008 pronunțată de Secția a VI-a Comercială a Tribunalului București în dosarul nr- (Număr intern 10482/2007).
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 23.09.2008.
Președinte, - - - | Judecător, --- - |
Grefier, --- |
Red.Jud.
Tehnored.
ex.4
24.09.2008
Președinte:Tatiana Gabriela NăstaseJudecători:Tatiana Gabriela Năstase, Ruxandra Monica Duță
