Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 36/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 36
Ședința publică de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
Judecător I -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale privind pe apelantele - SRL și - SRL în contradictoriu cu intimat, având ca obiect obligația de a face, apel formulat împotriva sentinței civile nr. 3952 / com / 2007 pronunțată de Tribunalul Iași
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că părțile au depus concluzii scrise, precum și faptul că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.05.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre și când părțile au formulat cerere de amânare a pronunțăriii pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de astăzi, când:
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr- (6.04.2007), reclamanta - "." SRL Iac hemat în judecată pe pârâta și a solicitat pronunțarea unei hotărâri care să înlocuiască lipsa acordului de voință al acesteia pentru deschiderea unui punct de lucru pentru activități cod 2224, 7230, 7240, 7260, fără acces public, la adresa din I, str. -, nr.40, -. -, nr.1A,.1,.1. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanta susține că a încheiat un contract de comodat cu proprietarii și prin care intenționează utilizarea spațiului (apartamentului) indicat pentru deschiderea unui punct de lucru, cu derularea unor activități de birou, fără accesul publicului.
Mai susține reclamanta că pârâta ocupă apartamentul de deasupra spațiului în discuție, este singurul vecin pe verticală, însă refuză să-și dea acordul conform HG nr.400/2003.
Consideră reclamanta că prin atitudinea sa, pârâta își exercită abuziv dreptul conferit de lege.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr- (2.04.2007), reclamanta - "" SRL Iac hemat în judecată pe pârâta, având același obiect și cauză.
La termenul de judecată din 1.06.2007 Tribunalul Iașia dispus conexarea dosarului nr- la dosarul nr-, în cauză fiind îndeplinite dispozițiile art.164 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat:
- excepția de litispendență față de obiectul dosarului nr- și nr-;
- excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, acestea fiind doar chiriașe.
Apreciază pârâta că numai proprietarii pot solicita schimbarea destinației apartamentului.
- excepția autorității de lucru judecat (art.166 Cod procedură civilă) față de încheierea nr.9628/24.05.2006 pronunțată de judecătorul delegat la ORC (menținută prin decizia nr.341/18.09.2006 a Curții de APEL IAȘI ).
Pe fondul cauzei, pârâta a susținut că prin înființarea acestui punct de lucru este grav tulburată folosința locuinței sale.
Instanța de fond, la termenul din 29.06.2007, a respins excepțiile invocate (lipsa calității procesuale active și autoritatea de lucru judecat).
Prin sentința civilă nr.3952/com./14.12.2007 Tribunalul Vasluia respins acțiunea reclamantelor, acestea fiind obligate să plătească pârâtei suma de 107,1 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
În cauză pârâta este proprietara unui apartament cu care spațiul închiriat de reclamante în baza contractelor de comodat încheiate cu și se învecinează pe verticală, astfel încât este necesar acordul acesteia în vederea schimbării destinației locuinței închiriate în spațiu comercial.
Refuzul pârâtei de a-și lua acordul în sensul solicitat de reclamante nu este abuziv și are la bază o motivație pertinentă.
Astfel, după cum pârâta a precizat și în răspunsul la interogatoriu, se dorește păstrarea destinației de locuință pentru spațiul în discuție, având în vedere numeroasele inconveniente pe care le prezintă schimbarea destinației. Astfel, pârâta a arătat că folosința propriei locuințe este tulburată de gălăgia permanentă cauzată de angajații firmelor respective în număr de nouă, conform relațiilor furnizate de ITM I, care lucrează până la ore târzii, chiar la sfârșit de săptămână și în timpul sărbătorilor legale, atitudinea necivilizată, fumul de țigară, blocarea utilităților.
Aceste aspecte au determinat pârâta să apeleze la autoritățile publice locale și să declanșeze proceduri judiciare.
În urma demersurilor sale proprietarul locuinței în discuție a fost sancționat contravențional pentru schimbarea destinației apartamentului (fila 167 dosar), s-au întocmit procesele verbale de către DSP I prin care se recomandă reclamantelor etanșeizarea spațiului destinat pentru fumat, s-a respins cererea reclamantei SRL privind schimbarea sediului social în I, str. - nr. 1A,. 1,. 1 prin încheierea irevocabilă nr. 9628/24.05.2006 a judecătorului delegat la ORC de pe lângă Tribunalul Iași.
Rezultă că argumentele invocate de pârâtă în susținerea refuzului său nu sunt șicanatorii, nici puerile, iar disconfortul produs folosinței locuinței sale de numărul mare de angajați ai celor 2 societăți reclamante, în modalitatea descrisă și la interogatoriu, în mod cert nu ar putea fi produs de membrii unei familii obișnuite.
Împrejurarea că ceilalți deținători ai spațiilor învecinate cu cel în discuție sunt de acord cu schimbarea destinației locuinței nu are relevanță în cauză, având în vedere că dispozițiile legale impun acordul tuturor vecinilor pe orizontală și verticală și nu doar al unora dintre ei.
De asemenea, principiul fundamental al respectării proprietății implicând dreptul pârâtei de a se bucura nestingherită de proprietatea sa prevalează asupra tuturor aspectelor invocate de reclamantă în acțiune.
Față de cele expuse, constatând că acțiunea reclamantelor este neîntemeiată, urmează a fi respinsă ca atare.
Reclamantele - "" SRL și - "." SRL au declarat apel împotriva sentinței civile nr.3952/com./2007 pronunțată de Tribunalul Iași pentru următoarele motive:
Susțin reclamantele că în dosar nu există nici o probă din care să rezulte atitudinea necivilizată a salariaților firmei (blocarea utilităților, fumul de țigară, lucrul până la ore târzii și în zile de sărbători legale). Procesele-verbale de la. și dovedesc că susținerile pârâtei nu s-au confirmat, iar respingerea de către Iac ererii de stabilire a sediului social a fost urmarea lipsei acordului pârâtei și nu a unor constatări de natura celor susținute de către aceasta.
Articolul 3 din Decretul nr.31/1954 prevede obligativitatea exercitării drepturilor civile conferite de lege cu bună credință, cu respectarea nu numai a legii, ci și a normelor de conviețuire socială.
Abuzul de drept ar presupune existența vinovăției sub forma intenției sau a culpei, prejudiciul, fapta ilicită a pârâtului și o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
În ceea ce privește existența vinovăției, reclamantele susțin că au administrat suficiente probe (înscrisuri și interogatoriu) din care rezultă intenția clară a pârâtei de a nu-și da avizul. Nu numai că nu a semnat pentru acordul solicitat dar s-a adresat cu o multitudine de plângeri și cereri diverselor organe de control sau factori de decizie reclamând tocmai lipsa acordului său. De asemenea, în calitate de intervenient, s-a adresat Oficiului Registrului Comerțului I cu exprimarea clară a împotrivirii sale în calitate de vecin adiacent față de toate cererile depuse de reclamante. Și pe aceeași linie s-ar înscrie și amenințările privind implicarea ziarelor, posturilor de televiziune, organelor fiscale pentru controale financiare.
În ceea ce privește prejudiciul, deși nu este deloc de neglijat și prejudiciul material generat de lipsa acordului (fiind obligați să-și desfășoare activitatea la terți, aspect care ia forma unor costuri materiale) esențial este și prejudiciul moral pe care îl înregistrează imaginea reclamantelor. Aceasta în condițiile în care imaginea reprezintă un aspect esențial în activitatea comercială a unei societăți.
de cauzalitate dintre primele două elemente este dovedită cu înscrisurile depuse și cu răspunsurile la interogatoriu.
Fapta ilicită urmează a fi apreciată de către instanță. Se consideră că atitudinea pârâtei nu se circumscrie intenției legiuitorului de protejare a raporturilor de vecinătate.
Apreciază că s-a dovedit reaua credință a pârâtei. Pentru că alături de motivele invocate doar pentru a-și susține lipsa acordului, nu de puține ori și împrejurări au fost invocate cifrele de bilanț ale reclamantei (ca fiind profit când de fapt sumele respective reprezintă cifra de afaceri) cu recomandarea de a-și cumpăra spațiu pentru activitate.
Obligația ordinară de vecinătate între fondurile vecine presupune existența unui echilibru iar proprietarul care distruge acest raport de echilibru, chiar prin activități aparent licite, ar trebui să repare paguba cauzată vecinilor săi.
Consideră reclamantele că titularul dreptului subiectiv, chiar dacă în accepțiunea sa nu depășește limitele prevăzute de lege pentru exercițiul său, însă își exercită acest drept în afara scopului pentru care este recunoscut (deci în dezacord cu acest scop) el își exercită dreptul subiectiv în mod abuziv, fiind în situația unui abuz de drept și că în fapt nu există un motiv serios sau legitim, sau avantaj pentru pârâtă (de altfel nu a fost efectuată nici o probă de către pârâtă), ci doar dorința de a incomoda sau produce o pagubă reclamantelor, în calitate de vecini; este vorba de o exercitare anormală a atributelor dreptului prin deturnarea de la scopul lor; că este dovedită vinovăția celui care acționează astfel și existența unui prejudiciu suferit de terțe persoane.
Pentru aceste motive reclamantele-apelante au solicitat admiterea apelului și modificarea sentinței apelate în sensul celor solicitate prin cererea de chemare în judecată.
Apelantele au depus în apel un raport de expertiză tehnică întocmit de expertul (expertiză tehnică în construcții extrajudiciară).
La termenul de judecată din 5 mai 2008, intimata -, prin procurist, a reiterat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor și excepția tardivității declarării apelului.
La termenul de judecată din 26 mai 2008 curtea a respins excepția tardivității declarării apelului (sentința a fost comunicată apelantelor la data de 19.02.2008, iar apelul a fost declarat la data de 5.03.2008 - data poștei de pe plic).
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale în materie, instanța de apel constată următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor, instanța constată că este neîntemeiată, acțiunea reclamantelor vizând dreptul de folosință asupra apartamentului, iar pe de altă parte se urmărește ocrotirea drepturilor legate de activitatea comercială.
Pe fondul cauzei, curtea constată că potrivit art.42 din Legea nr.230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari "Schimbarea destinației locuințelor, precum și a spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință față de destinația inițială, conform proiectului inițial al clădirii cu locuințe, se poate face numai cu avizul comitetului executiv și cu acceptul proprietarilor direct afectați cu care se învecinează, pe plan orizontal și vertical, spațiul supus schimbării".
Aceleași dispoziții se regăsesc și în textul art.64 din Legea nr.114/1996 privind locuințele (în vigoare la momentul apariției neînțelegerilor între părți).
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că reclamantele au desfășurat activități comerciale în spațiul (apartamentul) proprietatea familiei fără a exista acordul prealabil al asociației și al proprietarilor vecini (în mod expres, a pârâtei din prezenta cauză), eludându-se astfel procedurile necesare obținerii avizelor legale pentru schimbarea destinației spațiului de locuit.
Astfel, conform adresei nr.12797/21.02.2007, Primăria municipiului Iac omunicat intimatei și Asociației de proprietari " -" că proprietarul a fost sancționat contravențional, prin procesul-verbal nr.02/9.02.2006, pentru încălcarea prevederilor art.7 lit. d din HCL nr.364/30.10.2006 - schimbarea destinației apartamentului proprietatea sa (fila 167 dosar fond).
Cu adresa nr.8085/28.02.2006 și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iașia confirmat faptul că firma - "" SRL nu a declarat nici un punct de lucru de la înființare și până în prezent care să-și desfășoare activitatea în apartamentul proprietatea familiei.
De asemeni, urmare a controalelor efectuate în lunile februarie și martie 2006 de către Direcția de Sănătate Publică I s-au constatat nereguli în respectarea condițiilor igienico-sanitare conform proceselor-verbale aflate la filele 161 și 162 dosar fond.
Este adevărat că, ulterior, reclamantele au depus diligențe pentru înlăturarea acestor deficiențe însă, chiar de la început, însăși reclamantele nu au ținut cont de prevederile legale menționate.
Curtea apreciază că acordul prevăzut de lege și instituit în favoarea proprietarilor vecini urmărește păstrarea unor condiții bune de locuit din partea proprietarilor pe care în mod corect tribunalul le-a apreciat ca fiind afectate de schimbarea destinației apartamentului familiei.
Curtea mai observă că atitudinea intimatei a fost constantă, nefiind niciodată de acord cu schimbarea destinației spațiului de locuit, iar refuzul acesteia a fost determinat tocmai de conservarea condițiilor de locuit așa cum au fost avute în vedere de către legiuitor.
Nu poate fi reținut nici un prejudiciu produs reclamantelor din moment ce acestea au fost cele care, mai înainte de obținerea oricărui aviz/consimțământ, au procedat la desfășurarea de activități economice.
Constatându-se că intimata își exercită drepturile civile cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, în temeiul art.296 Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul și va păstra sentința apelată ca fiind temeinică și legală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantelor - "." SRL și - "" SRL, excepție invocată de pârâta -.
Respinge apelul declarat de apelantele - "." SRL și - "" SRL împotriva sentinței civile nr.3952/com./14.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 2.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Iulia Miler
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
11.VI.2008.-
2 ex.-
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Iulia Miler
