Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 51/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr- (Număr în format vechi 2064/2009)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A V-A COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 51

Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Adriana Teodora Bucur

JUDECĂTOR 2: Carmen Mihaela Negulescu

GREFIER - -

******************

Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta pârâtă împotriva sentinței comerciale nr.3960/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC SRL.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 14 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 21 ianuarie 2010 și 28 ianuarie 2010, când a decis următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra apelului de față,a reținut și constatat că:

Prin sentința comercială nr. 3960 din 10.03.2009, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a admis acțiunea formulată de SC DISTRIBUTION SRL în contradictoriu cu pârâta REGIA AUTONOMĂ A DISTRIBUȚIEI ȘI "" și a obligat pârâta la prelungirea contractului de locațiune nr.1365 din 8.06.2004 privind activul bun imobil, denumit de spectacol cinematografic "Scala" situat în Z,- jud. S pentru o perioadă suficientă considerată de părți pentru rezolvarea formalităților legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare.

A respins capătul de cerere având ca obiect plata daunelor cominatorii ca neîntemeiat și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 20 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că obiectul acțiunii îl constituie obligarea pârâtei în calitatea sa de locator la prelungirea duratei contractului de locațiune nr.1365/2004 pe o perioadă de 3 ani și plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere în baza acestui contract pe o durată de patru ani.

Reclamanta a efectuat investiții și a îndeplinit obligația de plată a chiriei, iar în baza art.12 alin.1 lit.e din Legea nr.346/2004 a depus cerere de cumpărare a acestui activ.

Textul invocat prevede că în cazul depunerii unei solicitări exprese privind cumpărarea activului sau încheierea unui contract de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare de către beneficiarii prezentelor dispoziții, care utilizau activul în baza unui contract de închiriere, locatorul nu va putea refuza prelungirea contractului de închiriere pentru o perioadă considerată de părți suficientă pentru rezolvarea formalităților legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

Poziția pârâtei exprimată în notificarea nr.98/J/03.07.2008 având ca obiect încetarea contractului de închiriere și predarea-primirea imobilului întrucât nu este activ disponibil, este în discordanță cu textul invocat mai sus.

Deși în cadrul acestei acțiuni instanța nu poate cerceta fondul cu privire la condițiile pe care legea le impune pentru încheierea contractului de vânzarecumpărare sau de leasing, textul art.12 alin.1 lit.d) din Legea 346/2004 obligă la o examinare formală a procedurii pe care reclamanta a urmat-o în baza contractului de închiriere.

Or, reclamanta utilizează activul în baza contractului de locațiune comercială, este încadrată în categoria întreprinderilor mici și mijlocii, a efectuat unele investiții, a solicitat cumpărarea activului înainte de cele 60 de zile până la expirarea contractului precum și prelungirea contractului de închiriere pe durata acestor proceduri.

Nu se poate primi poziția pârâtei relativă la cercetarea tuturor aspectelor care privesc calitatea de activ disponibil și realizarea condițiilor pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare întrucât obiectul acțiunii de față îl constituie numai obligarea pârâtei la prelungirea contractului de locațiune în acest scop.

Ca atare acțiunea este admisibilă în ce privește capătul 1 de cerere dar nu poate fi primită pentru capătul 2 de cerere relativ la daunele cominatorii întrucât potrivit art.5801-4Cod pr.civ. acestea se pot pretinde numai în cursul executării silite a obligației de a face.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen, motivat și legal timbrat, criticile vizând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate.

În esență, apelanta susține că instanța nu a reținut adevărata stare de fapt și de drept, respectiv inexistența contractului a cărui prelungire se solicită și că reclamanta nu deține spațiul.

Precizează apelanta că Legea nr.346/2004 avută în vedere de instanță nu este aplicabilă cauzei, deoarece Cinematograful "Scala" din Z nu a fost și nu este activ disponibil nefiind înscris pe Lista Activelor Disponibile întocmită de, în condițiile articolului 13 alineatele 4 și 5 din lege.

Apelanta arată și că în temeiul articolului 67 din OG nr.39/2005 s-a emis o strategie aprobată prin HG nr.1874/2006, strategia aprobată prin acest act normativ fiind anulată prin Decizia nr. 2579/20.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios Administrativ și Fiscal.

Prin urmare, Lista Activelor Disponibile întocmită de la 7.03.2008 nu mai este valabilă.

În fine, apelanta arată că Legea nr.303/30.12.2008 a abrogat articolul 65 și articolul 67 din OG nr.39/2005, privind cinematografia, schimbându-se regimul juridic al cinematografului în sensul că acesta aparține domeniului public, iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile conform articolului 136(4) din Constituție.

În aceste condiții, apelanta pârâtă nu poate încheia contract de vânzare-cumpărare al cinematografului și ca atare nici nu poate să prelungească contractul de închiriere în vederea vânzării.

În drept apelanta a invocat dispozițiile articolului 296 Cod procedură civilă, articolului 67 din OG nr.39/2005, articolului 8 din Legea nr.303/2008 și Decizia nr. 2579/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială.

În susținerea apelului s-au depus înscrisuri (filele 6-12; 22-33; 36-41).

Intimata deși legal citată cu copia motivelor de apel, nu a depus întâmpinare.

Examinând apelul potrivit articolului 295 Cod procedură civilă în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este întemeiat, pentru considerentele ce vor fi arătate.

Curtea reține că cererea reclamantei înregistrată la 9.07.2008 la Tribunalul București privind obligarea pârâtei la prelungirea contractului de locațiune nr. 1365/8.-06.2004, s-a sprijinit în drept pe dispozițiile articolului 12 alineat 1 litera b din Legea nr.346/2004 și HG nr.1874/2006în considerarea demarării procedurii vânzării activului bun imobil de spectacol cinematografic "Scala" din Z-.

Susținerea reclamantei referitoare la motivația cererii de prelungire a contractului de locațiune respectiv aceea de a se rezolva formalitățile legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare au fost reiterate și detaliate în concluziile scrise depuse la 13.01.2009 (fila 100) în raport de articolul 12(1) litera b și articolului 13 alineat 2 literele a-c din Legea nr.346/2004 și HG nr. 1874/2006.

Pârâta s-a apărat față de cererea reclamantei susținând și dovedind că activul nu este în categoria celor disponibile și, dincolo de toate argumentele, s-a precizat că OG nr.39/2005 s-a modificat în sensul că cinematograful a trecut în domeniul public și că HG nr. 1874/2006 a fost irevocabil anulată prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială nr. 2579/20.06.2008, astfel că cererea de prelungire a contractului de închiriere este neîntemeiată.

În acest context, instanța de fond greșit a apreciat și înlăturat apărarea pârâtei cu motivarea că aspectele care privesc condițiile pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare exced obiectului cauzei.

Este adevărat că obiectul cererii de chemare în judecată nu privea obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare ci la prelungirea contractului de închiriere, numai că motivele de fapt și de drept pe care s-a întemeiat acțiunea, vizau îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr.346/2004 și HG nr. 1874/2006 pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare.

În acest caz, instanța nu putea ignora că activul ce făcea obiectul contractului de închiriere nu era disponibil la vânzare, având în vedere, pe de altă parte că HG nr. 1874/2006 care stabilea strategia de vânzare (dată în aplicarea OG nr. 95/2005) a sălilor de cinematograf și în anexa căreia (poziția 233) era prevăzut activul "Scala" din Z str. - nr.1, a fost anulată prin Decizia nr.2579 din 20.06.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția Comercială, iar pe de altă parte, că prin OUG nr.7/13.02.2008 pentru modificarea și completarea OG nr.39/2005 și pentru modificarea Legii nr. 328/2006 de aprobare a OG nr.39/2005 la articolul II punctul 1 de cinematograf (activul din cauza de față) prevăzut în anexa 1 (poziția 247) la OG nr-a trecut în domeniul public.

În fine, prin Legea nr.303 din 3.12.2008 privind aprobarea OUG nr.7/2008 a fost abrogat articolul 67 din OG nr.39/2005.

Așa fiind, obligarea pârâtei la prelungirea contractului de locațiune privind activul bun imobil, denumit de spectacol cinematografic "Scala" situat în Z,- jud. S, pentru o perioadă suficientă considerată de părți pentru rezolvarea formalităților legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv leasingul imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, este fără suport legal de vreme ce activul avut în vedere nu poate fi vândut întrucât se află sub incidența dispozițiilor articolului 136 alineat 4 din Constituția României.

Curtea reține că înainte de pronunțarea hotărârii atacate, prin sentința comercială nr. 916/19.01.2009 rămasă irevocabilă, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, a respins cererea aceleiași reclamante formulată în contradictoriu cu aceeași pârâtă, cerere prin care se solicitase obligarea pârâtei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare pentru activul "Scala" situat în Z (fila 9 dosar apel și filele 120-122 dosar fond).

Pentru toate aceste considerente, apreciind că nu sunt întemeiate motivele pentru care se solicită prelungirea contractului nr. 1365/2004, Curtea constată apelul întemeiat și în baza articolului 296 Cod procedură civilă urmează să-l admită, cu consecința schimbării în parte a hotărârii atacate, în sensul respingerii și primului capăt de cerere al acțiunii reclamantei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanta pârâtă, cu sediul în B,--14 sector 1, împotriva sentinței comerciale nr.3960/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SC DISTRIBUTION SRL, cu sediul în B,-,. 82,. 54 sector 2.

Schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la prelungirea Contractului de locațiune nr. 1365/08.06.2004 privind activul bun-imobil denumit de spectacol cinematografic "Scala" situat în Z- jud. S, ca neîntemeiată.

Înlătură obligația pârâtei, privind plata cheltuielilor de judecată de 20 lei.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 28.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

-

GREFIER

- -

Red.Jud.

Tehnored.

4 ex.

26.02.2010

Tribunalul București - Secția a VI a Comercială

Judecător fond:

Președinte:Adriana Teodora Bucur
Judecători:Adriana Teodora Bucur, Carmen Mihaela Negulescu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 51/2010. Curtea de Apel Bucuresti