Spete pretentii comerciale. Decizia 50/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 242/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 50
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Adriana Teodora Bucur
JUDECĂTOR 2: Carmen Mihaela Negulescu
GREFIER - -
******************
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanta reclamantă UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM împotriva sentinței comerciale nr.12398/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DE CONSUM ARES și intimata intervenientă UNIUNEA NAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 14 ianuarie 2010, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 21 ianuarie 2010 și 28 ianuarie 2010, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, a reținut și constatat că:
Prin sentința comercială nr. 12398 din 17.11.2008 Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și cererea de chemare în judecată formulată de UJCC I în contradictoriu cu pârâta DE CONSUM ARES și cu intervenienta Uniunea Națională a Cooperației de Consum "" ca neîntemeiate.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că față de actele depuse la dosar și reținând ca acțiunea in revendicare este acea acțiune prin care pretinsul proprietar neposesor revendica un imobil de la un posesor neproprietar, in condițiile art. 112.pr.civ. instanța apreciază ca reclamanta a justificat calitatea procesuala, astfel încât excepția apare ca neîntemeiata.
Pe fond tribunalul a reținut că prin autorizațiile de executare lucrări nr.4C/20.03.1984 si nr.3C/23.02.1984, in baza Deciziei nr.132/12.03.1984 si a contractelor de antrepriza nr.5 si 13/1984, a fost autorizat sa construiască blocurile b, respectiv P 36 c, la parter urmând a se realiza spatii pentru unitățile CEC si.
Societatea reclamanta a luat ființă in cursul anului 2005, fiind înscrisa in registrul asociațiilor si fundațiilor la Judecătoria Buftea sub nr.36/25.10.2005. Prin art.2 din Actul Adițional la Actul Constitutiv al UJCC I s-a menționat ca UJCC I este succesoarea in drepturi a I, UJCC,. Fiind un act care emana de la societatea reclamanta, din actele dosarului nerezultând ce acte are la baza aceasta mențiune, in opinia instanței nu se poate retine calitatea de succesor a numai pe baza acestui act.
În baza legii nr.6/1970, la data de 01.12.981, s-a constituit de Consum Oraș
Prin Decizia nr.67/24.04.1979 a Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum,pe baza Hotărârii CC al din data de 22-23 martie 1978 referitoare la transferul unor mijloace fixe de la aceasta la organizațiile si întreprinderile Cooperației de consum, la momentul înființării de Consum Oraș Bap reluat o serie de unități.
Potrivit adresei Sector Agricol I nr.297/389/13.01.1988 se constată că magazinul a fost transmis în patrimoniul Cooperativei de consum Oraș B ( actuala de Consum ARES) prin Decizia Biroului Executiv al nr.67/27.04.1979 si a scrisorii nr.6339/1S.OS.1979, fiind înregistrat in contabilitate cu nota contabila nr.12.
Prin articolul 120 alin.2 din Legea nr. 1/2005 s-a arătat că activul si pasivul federalelor si asociațiilor teritoriale prevăzute la alin.l, cuprinzând partea divizibila si partea indivizibila, au fost determinate conform situației financiare încheiate la data organizării acestora.
Potrivit art.160 din Legea nr.109/1996, proprietatea organizațiilor cooperației de consum și ale cooperației de credit este privată, fiind ocrotită de lege, și se compune dintr-o parte divizibilă și o parte indivizibilă. Partea divizibilă cuprinde părțile sociale vărsate de membrii cooperatori, respectiv de organizațiile cooperatiste asociate, care pot fi bunuri mobile corporale sau bunuri imobile, precum și dividendele cuvenite membrilor cooperatori, respectiv organizațiilor cooperatiste asociate. La cooperativele de consum, partea divizibilă a proprietății cuprinde și cota-parte din fondul de dezvoltare aferentă părților sociale subscrise și vărsate de membrii cooperatori, pe perioada cât aceștia au fost membri ai cooperativei. Partea indivizibilă cuprinde întregul patrimoniu al organizațiilor cooperației de consum și ale cooperației de credit, acumulat de acestea în decursul întregii lor activități, mai puțin partea divizibilă prevăzută la alin. 2 din prezentul articol, aflat în proprietatea cooperativelor de consum, a cooperativelor de credit-bănci populare, a, a caselor teritoriale ale cooperativelor de credit, a și a, în baza bilanțurilor contabile de la sfârșitul anului anterior intrării în vigoare a prezentei legi, precum și bunurile dobândite ulterior de acestea.
Instanța a reținut că magazinele sunt înregistrate în contabilitatea Societății Cooperative de Consum ARES, fiind supuse operațiunilor de reevaluare în baza HG nr.26/1992, HG nr.500/1994, HG nr.983/1998, valoarea lor de inventar fiind reactualizata în baza Deciziei nr.3/1999 si adresei nr.1461/10.10.2006.
Așa cum a rezultat din actele dosarului si potrivit adresei nr.1461/2006 emisa de, beneficiarul investiției, de Consum B era proprietarul investiției, înregistrând activul in evidentele contabile si in evidenta Direcției de Impozite si Taxe Locale, pe baza notei contabile si a notei de transmitere a activului.
Potrivit Certificatului fiscal emis la data de 23.08.2006, societatea de Consum ARES este înregistrată fiscal cu imobilele din--6, achitând impozitele aferente.
Cele de mai sus sunt reținute de instanța întrucat sunt de natura a arunca o umbra de îndoiala asupra convingerii societății reclamante, deși nu reprezintă, în opinia instanței, dovezi indubitabile in sprijinul tezei ca titular al dreptului de proprietate ar fi parata. de susținerile reclamantei, din autorizațiile de execuție lucrări nr.3c si 4c/1984, precum si din contractele de antrepriza nr.3 si 12/1984 nu rezulta calitatea de beneficiar al lucrării ca fiind I, iar faptul că a figurat în comisia de recepție potrivit procesului verbal nr. 49/1984 nu îi conferea calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra imobilelor in cauza, iar din înscrisurile aflate la dosar nu rezulta nici aplicabilitatea disp.art. 1478,1479 si 1480.civ.
Având în vedere probele administrate în cauza, în opinia instanței reclamanta nu a produs nici un înscris care să conducă la ideea ca ar fi titulara dreptului de proprietate asupra imobilelor revendicate, astfel încât, in temeiul art.111 coroborat cu art.109 Cipr.civ. si articolele 480, 1478 și 1480.civ. a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen, motivat și legal timbrat UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM I, susținând în esență că:
În mod greșit instanța de fond a concluzionat în sensul că nu se poate reține calitatea de succesor al UJCC I în baza actului adițional al acesteia în care se face mențiunea că este succesoarea în drepturi a I, UIJCC,.
În realitate, calitatea de succesoare a apelantei reclamante operează în temeiul legii (apelanta identificând evoluția actelor normative în susținerea acestei opinii).
Susține apelanta că apare evident față de Legea nr.9/1980 și Decizia nr.54/1977 că la data realizării investiției, respectiv anul 1985, beneficiarul investiției era UJCC și nu de Consum oraș B care era în subordinea UJCC
În acest context, apelanta menționează că pârâta intimată a înregistrat în contabilitate spațiile în litigiu, în folosință și nu în proprietate, că între părți nu a operat un transfer de active ci doar o transmitere spre folosință, în acest mod explicându-se faptul că transmiterea s-a efectuat fără plată, iar lipsa plății confirmă că între părți nu a intervenit vreun act translativ de proprietate.
În fine, apelanta reiterează apărările formulate în fața instanței de fond, în sensul că este titulara dreptului de proprietate asupra spațiilor în baza tuturor documentelor care-i atestă acest drept.
Astfel, pentru parterul blocului, apelanta identifică drept documente: Decizia nr. 132/12.03.1984, prin care Consiliul Popular al Municipiului B aprobă proiectul de execuție pentru blocul, Autorizația de construcție nr.4c/20.03.1984 în care se precizează că la parter se realizează spații pentru CEC și și contractul de antrepriză nr.5/1984 în care la beneficiar semnează UJCC
În ce privește parterul blocului, apelanta precizează ca documente: Autorizația nr.3c/23.02.1984 în cuprinsul căreia se precizează că la parter sunt prevăzute spații pentru magazine de prezentare, contractul de antrepriză mr.13/1984 semnat și ștampilat în calitate de beneficiar și de I și procesul verbal de recepție finală nr. 49/24.05.1985 prin care se predau beneficiarului UJCC I magazinele și la parterul blocului.
La toate aceste argumente, apelanta adaugă Adresa emisă de SC SA sub nr. 3148/29.08.2008 în care se precizează că UJCC I este proprietara unei cote indivize din spațiile situate la parterul blocului, și, mențiunea că a achitat contravaloarea lucrărilor executate și precizarea că-i este neopozabilă hotărârea judecătorească ce reprezintă titlul intimatei.
Arată apelanta în sprijinul argumentelor aduse, că dreptul de proprietate asupra imobilelor în litigiu, este intabulat în Cartea funciară după cum rezultă din încheierile depuse la dosar și că achită taxele și impozitele legale, conform certificatelor de atestare fiscale anexate.
Apelanta a depus înscrisuri în susținerea apelului (filele 21-43).
Intimata (intervenient) a invocat prin întâmpinare excepția lipsei calității procesuale active a intervenientului forțat, având în vedere că ar putea avea calitate procesuală activă în temeiul articolului 57 Cod procedură civilă numai dacă ar pretinde aceleași drepturi ca și reclamanta, ceea ce această parte nu a invocat, întrucât este doar administrator de fonduri centralizate.
Intimata Societatea Cooperativă de Consum "ARES" a formulat întâmpinare în combaterea apelului, solicitând, pe cale de excepție respingerea apelului pentru lipsa calității procesuale active a reclamantei apelante, susținând că reclamanta pentru a dovedi calitatea procesuală activă trebuie să fie titularul dreptului dedus judecății, calitate pe care nu a dovedit-
Curtea a apreciat că excepțiile invocate reprezintă apărări ce vor fi tratate în considerentele avute în vedere la soluționarea cauzei (fila 119).
Pe fondul cauzei, intimata solicită respingerea apelului ca nefondat raportat la întregul material probator și legislația care a guvernat raporturile juridice dintre organizațiile cooperative în perioada anterioară anului 1990.
Intimata a depus înscrisuri în combaterea apelului.
Apelanta a depus concluzii scrise (filele 117 și 136).
Examinând apelul potrivit articolului 295 Cod procedură civilă în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate.
Curtea reține că prin titlu să facă dovada dreptului de proprietate, se înțeleg toate actele juridice translative de proprietate și cele declarative de drepturi, inclusiv hotărârile judecătorești.
În speță, instanța de fond a reținut, în mod corect, în raport de probele administrate, că simpla mențiune din articolul 2 al Actului adițional la Actul Constitutiv al reclamantei, fără alte acte ce au stat la baza acestei mențiuni, nu probează calitatea UJCC I de succesoare în drepturi a I, UJCC,.
În cauza de față ce are obiect revendicarea unor spații cu destinație comercială, reclamanta avea a face dovada dreptului de proprietate asupra acestor spații. În consecință, inventarierea legislației, cu privire la organizarea și funcționarea cooperației de consum, structura organizatorică a cooperației de consum, înființarea uniunilor județene, înființarea, încetarea activității, reorganizarea uniunii județene prin preluarea activității fostei, constituirea federației teritoriale și reorganizarea acesteia într-o formă de asociere (Decizia nr. 66/1970, Legea nr. 6/1970, Decretul nr. 18/1997, Decretul Lege nr. 67/1990, Legea nr. 109/1996, Legea nr.1/2005) nu sunt de natură a face dovada cerută în acțiunea în revendicare, respectiv aceea a preluării succesive a activului în cauză în patrimoniul reclamantei UJCC
Apelanta reclamantă nu a făcut dovada cerută de articolul 120 alineat 2 din Legea nr.1/2005 (ca succesoare a I) căactivul și pasivul federației, cuprinzând partea divizibilă șipartea indivizibilă(așa cum fuseseră reglementate de articolul 160 din Legea nr.109/1996),au fost determinate conform situației financiare încheiate la data reorganizării acesteia.
Cu alte cuvinte, la data la care reclamanta apelantă s-a reorganizat din I în UJCC I nu a făcut dovada că în patrimoniul federalei și ca urmare și în cel al uniunii, a fost preluat activul revendicat, că în lista mijloacelor fixe preluate de la I se aflau spațiile comerciale de la parterul blocului și.
Prin urmare, succesiunea în timp a structurii cooperației de consum și reorganizarea prinpreluarea de către reclamantă a activitățiifostelor organizații nu are relevanță asupra obiectului cauzei câtă vreme nu s-a făcut și dovada preluării în propriul patrimoniu a spațiilor în discuție, astfel încât apelanta reclamantă să facă dovada dreptului de proprietate asupra acestora.
Față de susținerea apelantei (punctele II și III apel), în sensul că este atestat dreptul său de proprietate prin documente referitoare la execuția spațiilor, semnarea contractului de antrepriză în calitate de beneficiar, semnarea procesului verbal de recepție, achitarea prețului lucrărilor (filele 8-12 și filele 14-17 dosar Judecătoria Sectorului 2 și filele 53-91 dosar ), Curtea apreciază corectă opinia instanței de fond.
Instanța de fond a reținut că nu rezultă din autorizațiile de execuție lucrare nr. 3c și 4c/1984 că beneficiar al lucrării este I, cum nu rezultă această calitate nici din contractele de antrepriză nr.5 și nr. 13/1984, iar faptul că a figurat în comisia de recepție potrivit procesului verbal nr. 49/1984 nu îi conferă calitatea de titular al dreptului de proprietate.
În autorizațiile de execuție (filele 8 și 12 dosar Judecătoria sectorului 2), se face doar precizarea că "la parter se realizeazăspații pentruunitatea CEC și ", ceea ce nu echivalează cu stabilirea calității de titular al dreptului de proprietate.
Contractele de antrepriză nr.5 și nr. 13/1984 (filele 11 și 16 dosar Judecătoria Sectorului 2), sunt încheiate între antreprenorul de specialitate Grupul 2 șantiere șiîn calitate de beneficiar.
Faptul că a semnat și parafat contractele și I, în considerarea mențiunilor din autorizații, respectiv aceea că "la parter se realizează spații pentru unitate CEC și " sau că "la partersunt prevăzute spațiipentru magazine și magazine de prezentare " nu atestă dreptul de proprietate a.
Nici plățile efectuate de potrivit dispozițiilor de încasare emise în lunaiunie 1985și în care la obiectul plății este făcută mențiunea contravaloaresituație definitivăla magazine -6c și (filele 53 și 57 dosar ) nu atestă dreptul de proprietate ( a se vedea și anexele filele 56-57 dosar ).
Pe de altă parte, se reține poziția, ca administrator al fondurilor centralizate acumulate prin contribuțiile organizațiilor cooperatiste, care precizează, referitor la obiectivul din B--6, că beneficiarul investiției a fost de Consum B (actuala pârâtă intimată) și în calitate de proprietar al investiției și-a înregistrat activul în evidențele contabile și în evidența Direcției de Impozite și Taxe Locale,pe baza notei contabile și a adresei de transmitere a activului(fila 149 dosar ).
În aceste condiții, chiar dacă a preluat obiectivul din--6 -b și P 36c pe bază de proces verbal de recepție (fila 14 dosar Judecătoria Sectorului 2 B), relevantă este adresa SECTOR AGRICOL I nr. 297/13.01.1988 comunicată Cooperativei de producție, achiziție și desfacere a mărfurilor Oraș B (în prezent de consum "ARES" - pârâta intimată) prin care în conformitate cu Decizia Comitetului Executiv al nr.67/1979 (filele 134-137 dosar ) și a scrisorii nr. 6393/15.05.1979 (fila 138 dosar - Circulara nr 6393/15.05.1979) se transmit fără plată mai multe mijloace fixe, prin care figurează "contravaloare obiectiv magazin " (fila 141 dosar ).
Potrivit Circularei nr. 6393/15.05.1979, decontarea și evidența fondurilor fixeredistribuite (transferate)între organizațiile și întreprinderile cooperației de consum se va face - fără plată-prin transmiterea corespunzătoare a mijloacelor din activ și a sumelor din pasiv.
Așa fiind rezultă că a transferat printre alte mijloace fixe și obiectivul magazin, în sumă de 966.238 lei (valoarea investiției este identică cu cea confirmată de în adresa nr. 1461/10.10.2006 - fila 149 dosar ), procedându-se de către Cooperativă la înregistrarea în nota contabilă nr.12 (fila 142) a mijlocului în valoare de 966.238 lei (Conform model circulară fila 139 ).
Prin urmare reținându-se contextul economic-legislativ în care s-a produs redistribuirea (transferarea) mijlocului fix (prevăzută de Circulara nr. 6393/15.05.1979 - fila 138 dosar ), Curtea apreciază că efectul acestei redistribuiri este unul translativ de proprietate, astfel că susținerea apelantei reclamante în sensul transmiterii folosinței nu apare ca fondată.
Dincolo de aceste considerente, Curtea reține că pârâta intimată a avut o posesie îndelungată, legitimă, neîntreruptă și netulburată cel puțin începând cu ianuarie 1988, procedat la înregistrarea activului în patrimoniul său (în bilanțul încheiat la 31.12.1995 fiind trecut la imobilizări corporale - fila 143 dosar ) și a procedat la reevaluări potrivit HG nr. 26/1992, HG nr. 500/1994, HG 983/1998 și Decizia nr.3/21.01.1990 (filele 145-146 dosar ).
În fine, Curtea reține că titlul de proprietate al intimatei pârâte a fost confirmat și prin Decizia civilă nr. 826A din 27.05.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă (fila 99 dosar ) caz în care se poate aprecia că existența titlului de proprietate al pârâtei intimate beneficiază de puterea lucrului judecat care împiedică nu numai rejudecarea dar și contrazicerile dintre două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre ulterioară cu condiția ca împrejurările avute în vedere să nu se fi schimbat.
În acest sens, Curtea reține că decizia nr. 826A/27.05.2008 a avut în vedere aceleași împrejurări, bazate pe actul de transmitere a mijloacelor fixe potrivit adresei nr. 389/13.01.1988 emisă de SECTOR AGRICOL I (fila 58 dosar Judecătoria Sector 2).
În ce privește argumentele aduse de apelantă în calea de atac în sprijinul susținerii privind dreptul de proprietate a acesteia, Curtea apreciază că adresa nr. 3148/29.08.2008 emisă de SA (fila 24 dosar ), certificatele de atestare fiscală emise la 29.10.2008 (filele 25-26 dosar ) și extrasul de Carte funciară eliberat în baza cereriinr.-/10.12.2008,(după pronunțarea hotărârii atacate (filele 38-39.) nu sunt de natură a face dovada cerută de legiuitor, pentru susținerea acțiunii în revendicare, respectiv dovada existenței unui titlu să facă dovada dreptului de proprietate al acesteia.
Cât privește adresa eliberată de sub nr. 176/28.01.2009 (fila 41 dosar ), aceasta apare ca fiind în contradicție cu cea eliberată de același emitent sub nr. 1461/10.10.2004 (fila 149 dosar ) și prin urmare nu reprezintă o probă convingătoare.
Referitor la susținerea intimatei privind lipsa calității procesuale active a reclamantei, Curtea reține că asupra acestei excepții instanța de fond s-a pronunțat în sensul respingerii, astfel că în raport de dispozițiile articolului 296 teza finală Cod procedură civilă, Curtea nu poate crea apelantei-reclamante, în propria cale de atac, o situație mai grea decât aceea din hotărârea atacată, în condiția în care pârâta nu a formulat apel în ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei.
În ce privește pe ca intervenient forțat în temeiul articolului 57 Cod procedură civilă, Curtea reține că pârâta a solicitat introducerea acesteia în cauză (fila 57 și fila 96 dosar Judecătoria Sectorului 2 B), că reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a acesteia (fila 109 dosar Judecătoria Sector 2), că instanța a prorogat discutarea excepției (fila 113 dosar Judecătoria Sector 2), iar după declinarea soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București - Secția Comercială prin sentința nr. 6404/5.09.2007, nu s-a mai insistat în soluționarea acestei excepții și nici reclamanta nu a criticat hotărârea atacată sub acest aspect.
Pe de altă parte, Curtea reține că putea să pretindă aceleași drepturi ca reclamanta, chiar dacă nu a invocat acest drept, raportat la atribuțiile pe care le avea în legislația anterioară anului 1990.
Cu aceste considerente, constatând că instanța de fond a făcut o corectă apreciere a situației de fapt raportat la dispozițiile legale în materie, Curtea va respinge apelul în baza articolului 296 Cod procedură civilă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă UNIUNEA JUDEȚEANĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM, cu sediul în,-, Județ I, împotriva sentinței comerciale nr.12398/17.11.2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă DE CONSUM ARES,cu sediul în B,--6 sector 2 și intimata intervenientă UNIUNEA NAȚIONALĂ A COOPERAȚIEI DE CONSUM, cu sediul în B, nr. 46-48, sector 1.
Cu crecurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 28.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.Jud.
Tehnored.
5 ex./26.02.2010
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Adriana Teodora BucurJudecători:Adriana Teodora Bucur, Carmen Mihaela Negulescu
