Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 66/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIA NR. 66

Ședința publică din data de 06 mai 2009

PREȘEDINTE: Preda Popescu Florentina

JUDECĂTOR 2: Chirica Elena

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de reclamantul domiciliat în B, Nord,. 2.. 3,. 16, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr. 152 din 10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă EC MUNTENIA NORD SA cu sediul în B, B- - -, nr. 3, Cod poștal -, Județ

Apel timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 4 lei conform chitanței nr. 88876/2009 și timbru judiciar de 0,15 lei, anulate și atașate la dosar.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit apelantul reclamant și intimata pârâtă EC Muntenia Nord SA.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședintă, care învederează că s-a depus la dosar prin intermediul serviciului registratură întâmpinare din partea intimatei pârâte SC Muntenia Nord SA- SDEE B și note scrise din partea apelantului reclamant .

Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința nr.152 din 10 februarie 2009, Tribunalul Buzău - Secția comercială și de Contencios Administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC Muntenia Nord SA B, privind obligarea pârâtei să-și mute stâlpii de înaltă tensiune de pe terenul reclamantului situat în comuna, județul B, sau să-i plătească chirie pentru amplasarea stâlpilor pe proprietatea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că pe terenul la care reclamantul face referire în acțiune se află amplasată o parte din linia electrică aeriană 20Kv, ce a fost construită pe amplasamentul actual în anul 19966 și alimentează 35 de posturi de transformare și 3500 de abonați casnici și agenți economici, folosind realizări în serviciul de utilitate publică, însă dispozițiile art. 41 (4) din Legea nr. 13/2007, prevede că terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a legii, sunt și rămân în proprietatea statului și potrivit art. 16 (9) din același act normativ se prevede că titularul licenței de distribuție plătește proprietarului de teren despăgubiri în situația în care prin exercitarea de lucrări de retehnologizare, remediere avarie, etc. produce pagube proprietarului de teren.

Se reține prin hotărâre că reclamantul ar fi îndreptățit doar la plata de despăgubiri bănești pentru terenul afectat de capacitatea energetică doar în cazul în care în urma intervențiilor la linia electrică respectivă s-a cauzat prejudicii acestuia și dacă între prejudiciu și fapta titularul de licență există un raport de cauzalitate, însă reclamantul nu a dovedit că ar fi suferit o pagubă pentru a fi despăgubit de pârâtă.

Se mai reține prin hotărâre că în ceea ce privește capătul de cerere cu privire la devierea rețelei de distribuire a energiei electrice de pe proprietatea reclamantului, dispozițiile art. 40 (7) din Legea nr. 13/2007, prevăd că, cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuire a energiei electrice, ca urmare de racordare a noi utilizatori sau a schimbării caracteristicilor energetice inițiale ale utilizatorilor existenți, inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente sunt suportate de cel ce a generat modificarea conform reglementărilor în vigoare, astfel încât schimbarea de amplasament solicitată de reclamant se poate executa doar pe cheltuiala acestuia, considerente pentru care a respins în totalitate acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea deoarece terenul pe care îl are în proprietate în comuna, județul B, este situat în intravilan și este împrejmuit cu gard, rețeaua de 20.000 de volți de înaltă tensiune traversează terenul în diagonală, devalorizând mult din suprafața utilă, fiind imposibil ridicarea unei construcții în condiții optime, astfel că este evident paguba ce i-a fost produsă.

Arată apelantul că el a propus intimatei pârâte mutarea traseului prin spatele casei dar lucrarea să fie suportată de SC, pentru că rețeaua este proprietatea acestei societăți și venitul realizat din vânzarea curentului electric îl încasează intimata și consideră că Legea nr. 13/2007 nu are caracter de naționalizare astfel că nu poate fi obligat să lase la dispoziția intimatei terenul gratuit și prin mutarea celor 3 stâlpi nu se mută o capacitate energetică de amploare, iar prin comercializarea curentului electric societatea pârâtă este rentabilă și își poate permite o cheltuială minoră, terenul și casa situată pe teren nu au fost și nu sunt ale statului, ci sunt proprietatea privată a apelantului, iar în situația în care se menține vechiul traseu al rețelei de înaltă tensiune solicită o chirie lunară egală cu un salariu minim pe economie de 500 RON, începând cu luna martie 2009.

Curtea examinând sentința prin prisma motivelor de apel, în raport de actele și lucrările dosarului, de dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată următoarele:

Criticile recurentului că paguba ce i s-a produs prin amplasarea stâlpilor de înaltă tensiune pe terenul proprietatea sa, este evidentă și nu trebuie dovedită, că legea nr. 13/2007, nu are caracter de naționalizare și că nu poate fi obligat să-i pună la dispoziție terenul gratuit și că mutarea stâlpilor trebuie efectuată pe cheltuiala intimatei pârâte, sunt nefondate.

Dispozițiile art. 41 (4) din Legea nr. 13/2007, ce reglementează situația juridică a bunurilor ocupate de instalații energetice prin care se realizează servicii de utilitate publică, se prevede că terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la data intrării în vigoare a legii sunt și rămân în proprietatea statului.

Pe terenul proprietatea reclamantului se află amplasată o parte din linia electrică aeriană 20Kv, ce a fost construită pe amplasamentul actual în anul 1966 și alimentează 35 de posturi de transformare și 3.500 de abonați casnici și agenți economici folosind realizării unui serviciu de utilitate publică astfel încât terenul pe care este situată rețeaua electrică de distribuție aeriană care exista la data intrării în vigoare a Legii nr. 13/2007, a fost și a rămas în proprietatea statului, potrivit dispozițiilor acestei legi, apelantul reclamant fiind îndreptățit doar la plata de despăgubiri bănești pentru terenul afectat de capacitatea energetică în situația în care în urma intervențiilor la linia electrică respectivă s-a cauzat apelantului prejudicii, ceea ce în speță nu s-a dovedit.

In ce privește critica adusă sentinței de către apelant cu privire la mutarea rețelei de distribuire a energiei electrice, și această critică este nefondată, dispozițiile art. 40(7) din Legea nr. 13/2007, prevăd că, cheltuielile pentru modificarea instalațiilor de distribuire a energiei electrice inclusiv pentru eliberarea unor amplasamente se suportă de cel care a generat modificarea astfel încât schimbarea de amplasament solicitată de către apelant nu se poate executa decât pe cheltuiala sa, apelantul însă și la fond și în apel solicită ca intimata pârâtă să suporte aceste cheltuieli, ceea ce legal nu este posibil.

Solicitarea apelantului ca intimata pârâtă să suporte o chirie lunară egală cu un salariu minim pe economie de 500 RON, începând cu luna martie 2009, poate fi realizată pe calea unei acțiuni separate în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 16 (9) din Legea nr. 13/2007, dar nu în cadrul acestui apel.

Pentru toate aceste considerente, apelul formulat se privește ca nefondat și în temeiul art. 296 pr.civilă, va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul domiciliat în B, Nord,. 2.. 3,. 16, Cod poștal -, Județ împotriva sentinței nr. 152 din 10.02.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă EC MUNTENIA NORD SA cu sediul în B,-, Cod poștal -, Județ

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică azi, 6 mai 2009.

Președinte, Judecător,

Grefier,

- -

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Red. CE

Tehnored. CMF

4.ex/07.06.2009

- - Tribunal B

-

Președinte:Preda Popescu Florentina
Judecători:Preda Popescu Florentina, Chirica Elena

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 66/2009. Curtea de Apel Ploiesti