Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 75/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 75
Ședința publică din 16 aprilie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Cătălin Nicolae Șerban
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul formulat de pârâta - SRL T, împotriva sentinței civile nr. 63/PI/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu reclamanta intimată - România SRL B, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat din partea cabinetului Individual de Insolvență, pentru pârâta - SRL T, lipsă fiind reclamanta intimată.
Procedură legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat se acordă cuvântul reprezentantului pârâtei apelante în susținerea apelului, acesta solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
CURTEA
Deliberând asupra rapelului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 63/PI/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, s-a admis cererea formulată de reclamanta - România SRL B, în contradictoriu cu pârâta - Srl T și a fost obligată pârâta să restituie recipienții indicați în procesul verbal de inventariere încheiat la data de 25.06.2008.
Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță a reținut că, potrivit susținerilor necontestate ale reclamantei, confirmate de fișa de cont client depusă la dosarul cauzei, în intervalul 19.04.2007-21.03.2008, reclamanta a livrat și facturat pârâtei gaze tehnice. La data de 25.06.2008, procedându-se la inventarierea recipienților aflați în custodia pârâtei, s-a constatat că un număr de 15 butelii se aflau la client.
Procesul-verbal a fost semnat de către reprezentantul pârâtei.
Instanța a reținut că părțile se află în raporturi contractuale, în baza art. 1.com. rap. la art. 1604 alin. 1.civ. pârâta având obligația de a restitui bunurile mobile la cererea reclamantei proprietar.
Întrucât pârâta nu a făcut dovada executării obligației, după cum nu a prezentat nici o justificare pentru neîndeplinirea obligației asumate și fiind îndeplinită procedura concilierii prealabile, în temeiul art. 969-970.civ. și art. 59.com. instanța a constatat întemeiată cererea reclamantei și a obligat pârâta la restituirea recipienților indicați în procesul-verbal de inventariere de la data de 25.06.2008.
În temeiul art. 274.proc.civ. pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 8,30 lei, din care 8,00 lei taxe de timbru, 0,30 lei timbru judiciar.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâta - SRL T, solicitând admiterea apelului, în principal, desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță Tribunalului Timiș, în baza disp. art. 297 alin. 1.pr.civ, iar în subsidiar, schimbarea în tot a sentinței pronunțate de Tribunalul Timiș în sensul respingerii acțiunii introduse de - România SRL.
În motivarea apelului se arată că, în fapt, reclamanta - România SRL a înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș în data de 09.01.2009 o cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei - SRL
La data de 04.12.2008, a fost pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- sentința civilă nr. 2177 prin care s-a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de - SRL și s-a numit ca administrator judiciar Cabinetul Individual de Insolvență, drept urmare, ulterior acestei date, societatea debitoare putea fi reprezentată doar de către administratorul judiciar numit de instanță și, de asemenea, procedura de citare trebuia îndeplinită cu acest reprezentant legal al societății. Așadar, motivul pentru care se solicită desființarea sentinței apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare este faptul că, pentru termenul de judecată din data de 30.01.2009 la care a fost pronunțată sentința, procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, întrucât în cauză nu a fost introdus administratorul judiciar, procedura de citare nefiind îndeplinită cu Cabinetul de Insolvență.
Pe de altă parte, invocă prevederile art. 36 din Legea insolvenței nr. 85/2006, în conformitate cu care "de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale".
Având în vedere că obiectul cererii formulate de creditoare îl reprezintă obligarea pârâtei la plata anumitor sume de bani, invocându-se existența unei creanțe certe, lichide și exigibile împotriva societății în insolvență, devin aplicabile prevederile legale mai sus menționate drept pentru care se va impune suspendarea cauzei.
În altă ordine de idei, arată că în conformitate cu art. 112. proc. Civ. cuprinsul cererii de chemare în judecată trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se sprijină cererea.
Solicită să se observe că cererea de chemare în judecată formulată de - ROMÂNIA SRL nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină această cerere, fapt evidențiat și de către Tribunalul Timiș în sentința civilă nr. 63/PI/2009, unde se precizează faptul că reclamanta nu a indicat nici un text de lege aplicabil în cauză.
În condițiile în care cererea de chemare în judecată nu cuprinde elementele prevăzute de art. 112.proc.civ. intervine nulitatea cererii.
Prin arătarea motivelor de fapt și de drept prevăzute de art.112 pct. 4.proc.civ, se înțelege fundamentul pretenției ce a fost supusă judecății, sunt desemnate toate acele împrejurări, circumstanțe, reguli juridice, a căror cunoaștere este absolut necesară pentru explicarea și lămurirea obiectului procesului. Mai mult, arătarea motivelor de drept în cererea de chemare în judecată este absolut necesară și esențială pentru a permite pârâtului să-și formuleze excepțiile, apărările sau explicațiile.
Consideră că în condițiile în care reclamanta nu a indicat nici un text de lege pe care și-a întemeiat acțiunea, aceasta este nulă de drept și ca urmare solicită anularea cererii de chemare în judecată și desființarea sentinței civile apelate.
În drept, își întemeiază apelul pe dispozițiile art. 282 și 297 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
La dosar, a depus întâmpinare reclamanta intimată - România SRL, prin care solicită admiterea apelului și desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța competentă.
În motivare, arată că la data de 09.01.2009 a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtei - SRL, fără însă a cunoaște că aceasta se află în procedura insolvenței încă de la data de 04.12.2008, astfel că pârâta nu a fost citată prin administratorul judiciar.
Pe fond, reclamanta intimată arată că de la data introducerii cererii de chemare în judecată, din cele 15 butelii solicitate, pârâta, în mod voluntar, i-a restituit un număr de 13 butelii, astfel că, în situația în care s-ar restitui și celelalte două butelii rămase în posesia pârâtei, cauza ar rămâne fără obiect.
Examinând apelul formulat, prin prisma motivelor de apel, Curtea constată că acesta este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce succed:
Reclamanta - România SRL a depus cererea de chemare în judecată la Tribunalul Timiș la data de 09.01.2009, împotriva pârâtei - SRL care însă, de la data de 04.12.2008, se afla în procedura insolvenței, deschisă prin sentința nr. 2177/04.12.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, fiind desemnat ca administrator judiciar Cabinetul Individual de Insolvență.
Nefiind cunoscută împrejurarea că pârâta este în procedura insolvenței, a fost citată la sediul său social indicat de reclamantă în cererea de chemare în judecată.
Deși, inițial, prin conceptul de citare, prima instanță a pus în vedere reclamantei să prezinte un certificat de la registrul comerțului privind sediul pârâtei, la primul termen de judecată a revenit asupra acestei măsuri și a pronunțat sentința atacată. Dacă prima instanță nu ar fi revenit asupra acestei măsuri sau ar fi făcut demersuri oficiale la ORC T, s-ar fi descoperit că pârâta se află în insolvență și că, prin urmare, trebuie să fie citată prin administrator judiciar, întrucât, conform art. 47, alin. 1 din Legea 85/2006, deschiderea procedurii insolvenței are ca efect ridicarea dreptului de administrare al debitorului.
Așadar, pentru termenul de judecată la care s-a pronunțat hotărârea atacată, pârâta nu a fost legal citată, motiv pentru care, în baza art. 297, alin. 1.proc.civ. Curtea va admite apelul formulat, va desființa sentința pronunțată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, care va cita pârâta prin administrator judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de pârâta - SRL T, împotriva sentinței civile nr. 63/PI/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Definitivă.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 16.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - Dr. - -
GREFIER,
- -
Red../12.05.2009
Dact../12.05.2009
4 ex./2 com.
Prima instanță - Trib
Judecător -
Președinte:Cătălin Nicolae ȘerbanJudecători:Cătălin Nicolae Șerban, Marian Bratiș