Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA Nr. 83

Ședința publică de la 26 Martie 2008

PREȘEDINTE: Carmen Mladen

JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu

Grefier -

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 19 martie 2008, consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată și care face parte integrantă din prezenta decizie privind apelurile declarate de pârâtele SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA SA, EXPLOATAREA MINIERĂ DE, ENERGETIC, reclamantul și intervenienta împotriva Sentinței nr.81/27 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.

Deliberând,

CURTEA

Asupra apelurilor de față:

Prin sentința nr.81/27 iunie 2007 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Gorj - Secția Comercială și de contencios Administrativ a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA SA - EXPLOATAREA MINIERĂ DE. A admis în parte acțiunea reclamantului și cererea de intervenție formulată de.

A obligat în solidar pârâții SA - și ENERGETIC să plătească reclamantului și intervenientei câte 16.920 lei reprezentând prejudiciu de mediu, a respins celelalte capete de cerere din acțiunea reclamantului și din cererea de intervenție. A obligat în solidar pârâtele să plătească reclamantului suma de 1.824,80, taxă judiciară de timbru aferentă sumei de 33.840 lei și timbru judiciar de 5 lei, onorariul expertului agronom de 250 lei și onorariul de avocat 2250 lei.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere că reclamantul și intervenienta sunt proprietarii imobilelor situate în comuna, județul Din depozițiile martorilor și concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, rezultă că în imediata apropriere la o distanță de 50-100 m se află două depozite de cărbune, unul aparținând pârâtei SC ENERGETIC SA, iar cel de-al doilea folosit de EXPLOATAREA MINIERĂ DE, aflată în subordinea SOCIETĂȚII NAȚIONALE A OLTENIA SA, conform contractului de închiriere nr.5/2003 și actele adiționale.

Față de cele arătate s-a respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale invocată de pârâtă.

Pe fondul cauzei s-a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada începerii procedurii prevăzută de Legea nr.33/1994. Capătul de cerere privind obligarea pârâtelor să întocmească documentația necesară strămutării sau în caz contrar să fie obligate la plata sumei de 114.219 lei ce reprezintă valoarea de circulație a casei, a anexelor și valoarea terenului de 19.155,64 lei, a fost respins cu motivarea că nu există nici un temei legal pentru admiterea acesteia, în condițiile în care părțile nu au perfectat un contract și nu și-au exprimat voința în acest sens și nici nu și-au asumat drepturi și obligații.

Instanța de fond a constatat că nici cererea ce vizează obligarea pârâților la contravaloarea terenului, a casei și a anexelor nu este întemeiată întrucât în situația în care aceasta ar fi admisă, așa cum a fost ea formulată, ar presupune o îmbogățire fără justă cauză a reclamantului și a intervenientei care ar rămâne în continuare proprietarii imobilelor, însă ar primi și despăgubiri la valoarea de circulație a acestora.

În ceea ce privește sumele solicitate ca și prejudiciu de mediu pe cei trei ani anteriori promovării acțiunii a fost formulată în anul 2003 și a fost majorată pe parcursul soluționării cauzei până la momentul pronunțării sentinței, astfel încât aceasta nu a reprezentat o modificare a cererii de chemare în judecată, atâta timp cât practic nu a fost culpa reclamanților că, dosarul se află pe rol din anul 2003.

De asemenea, această cerere a fost susținută de declarațiile martorilor audiați în cauză, de răspunsul Inspectoratului de Protecție a Mediului Tg. J nr.4564/30.07.2002 aflat la fila 70 din dosar, dar și de concluziile raportului de expertiză întocmit de ing. G (fila 168 din dosar) din care rezultă că cuvenită anual pentru fiecare persoană este de 28.200.000 lei (la nivelului anului 2004).

Cu privire la cererea ce vizează suma de 3.650,40 lei reprezentând contravaloarea producției de fructe și legume de 6 ani, aceasta a fost respinsă întrucât, la solicitarea reclamantului expertiza a avut ca obiective evaluarea plantațiilor de pe teren avându-se în vedere perioada necesară reînființării plantațiilor până la intrarea pe rol (fila 254), însă nu s-a solicitat prejudiciul produs prin poluare și care ar fi determinat imposibilitatea reclamanților de a folosi recolta.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamantul, intervenienta, pârâtele SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA SA -subunitatea EXPLOATAREA MINIERĂ DE, ENERGETIC, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

La data de 19 martie 2008 SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA SA, a formulat cerere de aderare la apelul declarat de EXPLOATAREA MINIERĂ DE împotriva aceleiași sentințe.

Apelantul reclamantul, intervenienta, au invocat faptul că deși în mod corect instanța de fond a reținut situația de drept a litigiului, în mod eronat a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtelor la strămutarea locuinței, în condițiile în care s-a arătat că din anul 2000 sunt afectați de fenomenul de poluare provocat de depozitul de cărbune de aparține și este exploată de către pârâte, depozit amplasat la o distanță de 50 m de gospodăria lor.

S-a mai arătat că din anul 2000 și până în prezent li s-a promis strămutarea gospodăriei, însă pârâtele nu au demersurile necesare, totul rămânând la stadiul de promisiune.

Probele administrate în cauză, respectiv expertizele de specialitate, buletinele cu testele de poluare, declarațiile martorilor audiați au confirmat faptul că prejudiciul de mediu produs în cauză are o valoare foarte mică față de creșterea continuă a prețurilor bunurilor imobiliare, astfel încât este justificată cererea privind repararea prejudiciului prin acordarea valorii de înlocuire a gospodăriei care este în spiritul și litera dispozițiilor art. 95 din nr.OUG195/2005 modificată și aprobată prin Legea nr.-.

S-a mai susținut că motivarea instanței de fond este total nefondată și subiectivă atunci când concluzionează că despăgubirile reclamanților la nivelul valorii de înlocuire a gospodăriei ar constitui o îmbogățire fără justă cauză.

Prin motivele de apel EXPLOATAREA MINIERĂ DE a învederat că instanța de fond nu a avut în vedere faptul că exploatarea este o subunitate a SOCIETĂȚII NAȚIONALE A OLTENIA SA și nu are legătură cu, care folosește depozitul și benzile transportoare. Depozitul închiriat de la acesta este situat mult în spatele primului, pe direcția N-V, la o distanță apreciabilă, atât de depozitul ce face obiectul litigiului, cât și de casa reclamanților, așa cum reiese din expertiza topografică, astfel încât nu se poate susține că o eventuală culpă în disconfortul creat i-ar aparține. Instanța de fond a confundat cu și a demonstrat că folosește un alt depozit și în mod neîntemeiat a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a în raport de dovezile produse în cauză din care reiese clar faptul că nu este proprietara depozitului.

SC ENERGETIC SA, prin motivele de apel, consideră că nu există nici un temei legal pentru ca unitatea să fie obligată în solidar cu și Oltenia la plata către intimații a c/v prejudiciului de mediu. Pe considerentul că au fost scutiți de taxa judiciară de timbru, reclamanții au solicitat acordarea unor despăgubiri mai mari pentru uzufruct și prejudiciu de poluare, pe o perioadă de 6 ani, bazându-se pe această scutire, și nu pe considerentul că, acestea ar avea vreo bază legală și fără a fi îndreptățiți la asemenea despăgubiri.

Instanța de fond nu a avut în vedere prevederile Decretului art.168/1958 privind prescripția extinctivă potrivit căruia pretențiile nu pot fi acordate doar pe o perioadă de trei ani, și nu mult. În condițiile în care acest capăt de cerere s-ar fi considerat admisibil, instanța trebuia să acorde acest prejudiciu doar pentru trei ani.

Declarațiile martorilor audiați în cauză nu au reflectat realitatea având în vedere că aceștia nu au fost niciodată în gospodăria reclamantului și a intervenientei, benzile transportoare ale unității nu lucrează în timpul nopții, deci nu există nici zgomot, nici, așa cum greșit s-a menționat în sentința atacată.

Pentru a li se acorda despăgubiri, reclamantul și intervenienta ar fi trebuit să facă dovada existenței unui prejudiciu cert, însă din probele administrate în cauză nu s-a făcut dovadă că există o legătură de cauzalitate între situația din gospodăria acestora și activitatea societății.

La data de 08 februarie 2008 apelanta pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE a formulat și depus întâmpinare prin care a precizat că actuala Societate a Oltenia, din care face parte, nu se poate confunda cu fosta COMPANIE NAȚIONALĂ A OLTENIA SA.

Măsurile cu privire la gospodăria reclamantului și a intervenientei sunt cuprinse expres în Programul de Conformare al Miniere de, actualmente cariera aparținând, componentă a ui Energetic SA.

Apelanta pârâtă susține că nu și-a asumat măsuri privind încadrarea în limitele admise ale poluanților, măsuri care nici nu i-au fost impuse de către instituțiile abilitate, și nici nu s-a obligat vreodată să strămute obligația reclamantului și a intervenientei, aceste măsuri fiind asumate strict și explicit de către fosta, actualmente componentă a.

De asemenea, prin întâmpinare, apelanta pârâtă solicită să se constate că, în raport de probatoriul administrat în cauză EXPLOATAREA MINIERĂ DE nu are calitate procesuală pasivă.

La data de 17 ianuarie 2008 apelanta pârâtă EXPLOATAREA MINIERĂ DE a depus și întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de reclamantul și intervenienta întrucât din probatoriul administrat în cauză nu s-a dovedit în mod clar că poluatorul este.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel, a excepțiilor invocate și a hotărârii apelate, Curtea reține următoarele:

Prin cererea formulată la Judecatoria Tg. J, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele SC ENERGETIC SA, SA Tg. J și, pentru a fi obligate să întocmească documentația în vederea strămutării imobilului casă de locuit, proprietatea sa, iar prin cererea înregistrată sub nr. 14687/2003, conexată la cea dintâi, a solicitat obligarea acestora la plata de despăgubiri, constând în prejudiciul suferit datorită gradului mare de toxicitate a prafului de cărbune, gazelor și zgomotului.

Prin sentința civilă nr. 4218 /06.07.2005, pronunțată de Judecătoria Tg. J, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, având în vedere valoarea despăgubirilor de 1.312.862.278 lei.

Împotriva acestei sentințe civile s-a declarat recurs de reclamantul, care a fost respins, prin decizia nr. 1601/21.11.2005, a Tribunalului Gorj, astfel încât competența de soluționare a cauzei a rămas în favoarea Tribunalului Gorj, unde a fost înregistrat dosarul.

La data de 15.03.2006, a formulat cerere de intervenție în interes propriu, soția reclamantului, solicitând despăgubiri în valoare de 1.573.662.822 lei.

În motivarea cererilor aceștia au arătat că sunt proprietarii unui imobil - casă de locuit, situat în comuna, în imediata apropiere a depozitului de cărbune, aparținând celor două pârâte și, deși se impunea strămutarea sa datorită gradului mare de toxicitate, cele două unități pârâte refuză întocmirea documentației necesare.

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, cu motivarea că imobilul, proprietatea reclamanților, nu se află pe raza sa de activitate.

Pârâta SA Tg. Jam enționat că proprietar al depozitului, aflat în apropierea imobilului reclamanților, este SC.

Cauza a fost soluționată prin sentința civilă nr. 174/19.04.2006, dos. nr. 873/2006.

Prin decizia nr. 901/22.11.2006, pronunțată în dos.nr- (nr. în format vechi 3049/CIV/2006) Curtea de Apel Craiova -secția civilă a admis apelul declarat de SC Energetic SA, a anulat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare la instanța comercială a Tribunalului Gorj, unde s-a înregistrat sub nr-.

În dosarul înregistrat la secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul și intervenienta și-au menținut cererile față de cele trei pârâte respectiv SC ENERGETIC SA, SA Tg. J și -.

Cu ocazia judecării apelului de față, a data de 26 martie 2008, apelantul reclamant și apelanta intervenientă au depus concluzii scrise prin care au solicitat să se ia act că renunță la capătul de cerere reprezentând contravaloarea fructelor terenului. Totodată s-a cerut admiterea apelului, schimbarea sentinței și admiterea acțiunii și a cererii de intervenție împotriva pârâtelor cu consecința obligării în solidar a cestora la plata sumei totale de 167.214, 64 lei (114.219 lei valoarea de înlocuire a casei și anexelor din gospodărie; 19.155,64 c/v terenului aferent gospodăriei; 33.840 lei prejudiciu de mediu începând cu data de 9.10.2003 și până la 27.06.2007, data pronunțării hotărârii de către instanța de fond).

Potrivit art. 95 din OUG nr. 265/2005, modificată prin Legea nr. 265/2006, prevenirea și repararea prejudiciului adus mediului se realizează conform prevederilor prezentei OUG și reglementărilor specifice, statul recunoscând oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat, ecologic, garantând în acest scop (art.5 lit.e din OUG nr. 265/2005) dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

Protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților publice locale și centrale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice (art. 6), deci și a societăților comerciale care sunt persoane juridice.

Art. 94 din OUG 265/2005, litera i, stabilește obligația persoanelor fizice și juridice de a suporta costul pentru repararea prejudiciului și a înlătura urmările produse de acestea, restabilind condițiile anterioare producerii prejudiciului, potrivit principiului,poluatorul plătește".

Afirmația apelantei EXPLOATAREA MINIERĂ DE potrivit căreia tribunalul ar fi respins fără să motiveze excepția lipsei calității procesuale se va respinge ca nefondată. Se are în vedere faptul că, așa cum corect s-a reținut, din depozițiile martorilor și concluziile rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, rezultă că în imediata apropriere la o distanță de 50-100 se află două depozite de cărbune, unul aparținând pârâtei SC ENERGETIC SA, iar cel de-al doilea folosit de EXPLOATAREA MINIERĂ DE, aflată în subordinea SOCIETĂȚII NAȚIONALE A OLTENIA SA, conform contractului de închiriere nr.5/2003 și actele adiționale.

De altfel, șa cum s-a arătat și în apel EXPLOATAREA MINIERĂ DE este o subunitate a SOCIETĂȚII NAȚIONALE A OLTENIA SA.

Pe fondul cauzei se reține că în cauză s-a făcut dovada existenței unui prejudiciu cert și s-a dovedit legătura de cauzalitate între situația din gospodăria reclamantului și a intervenientei cât și activitatea exploatării.

De asemenea, cu probele aflate la dosar s-a demonstrat că aceștia au suferit un prejudiciu real datorită lucrărilor miniere a vreunei unități.

In speță, instanța de fond în mod corect a obligat în solidar pârâții SA - și ENERGETIC către reclamant și intervenientă la câte 16.920 lei reprezentând prejudiciu de mediu și a respins celelalte capete de cerere din acțiunea reclamantului și din cererea de intervenție.

Prin adresa nr.3843/19.02.2008 (fila nr. 49 dos.nr-) SC ENERGETIC SA confirmă existența depozitului de cărbune și că depune diligențe în vederea mutării până în anul 2010 vechiului depozit aflat în aproprierea locuinței acestora. Totodată arată că unitatea întreprinde măsuri pentru reducerea poluării și a zgomotului din zonele unde locuiesc apelantul reclamant și apelanta intervenientă. Totuși, casa apelanților-reclamanți va rămâne în continuare lângă depozitul de cărbune al, unitate componentă a SA.

Cât privește cuantumul despăgubirilor, acesta a fost acordat cu respectarea termenului de prescripție, încât și această critică se va respinge ca nefondată.

Fiind vorba de o cerere alternativă, aceea în obligarea pârâtelor să întocmească documentația necesară strămutării sau în caz contrar să fie obligate la plata despăgubirilor, corect s-a respins primul captă de acțiune și s-a admis cel de-al doilea.

Față de cele reținute se constată că prima instanță a interpretat corect probele de la dosar și aplicat legea, încât hotărârea apelată se privește a fi legală și temeinică.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 296 proc.civ. Curtea va respinge apelurile, inclusiv cererea de aderare la apel, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate apelurile formulate de pârâtele SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA SA, cu sediul în Tîrgu J,--15, județul G, EXPLOATAREA MINIERĂ DE, cu sediul în, județul G, ENERGETIC, cu sediul în-, județul G, reclamantul și intervenienta, ambii cu domiciliul în comuna, satul, județul G, împotriva Sentinței nr.81/27 iunie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 26 Martie 2008.

Președinte,

Judecător,

Grefier,

26 Martie 2008

Red. Jud.

Jud.fond.

Tehnored.

Președinte:Carmen Mladen
Judecători:Carmen Mladen, Sanda Lungu

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a face in spete comerciale. Decizia 83/2008. Curtea de Apel Craiova