Obligatia de a nu face. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 38

Ședința publică din data de 4 martie 2008

PREȘEDINTE: Tănăsică Elena

JUDECĂTOR 2: Giurgiu Afrodita G -

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 33 B,. A,. 3, jud. D împotriva sentinței nr. 1701 din data de 1 noiembrie 2007 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâta Compania de Târgoviște-D SA (fosta Târgoviște), cu sediul în Târgoviște, str. -, nr. 50, jud.

Apelul este timbrat cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,8 lei, potrivit chitanței nr. -/29.02.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei, acestea fiind anulate de către instanță și atașate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimata-pârâtă Compania de Târgoviște-D SA, prin consilier juridic, cu împuternicirea nr. 2956/4.02.2008 depusă la dosar la fila 12, lipsind apelantul-reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Intimata-pârâtă Compania de Târgoviște-D SA, prin consilier juridic, depune adresa nr. 5/C/12.02.2008 emisă de, din care rezultă primirea de către apelant a sumei de 9.501 lei, în dovedirea faptului că acesta își poate permite achitarea taxei judiciare de timbru.

Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelului.

Intimata-pârâtă Compania de Târgoviște-D SA, prin consilier juridic, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică. Se arată, totodată, că intimata nu a procedat la suspendarea contractului de furnizare și nici nu a sigilat sursele de, fiind emise în continuare facturi pentru consumul înregistrat la adresa apelantului.

CURTEA

Asupra apelului de față, reține următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Târgoviște, actualmente Compania de Târgoviște-D SA, pentru pronunțarea unei hotărâri prin care să se constate inexistența dreptului pârâtei de a-l obliga la plata facturilor emise în perioada suspendării contractului de furnizare a

- 22.10.2002 până la data de 16.10.2006, respectiv că între părți nu există drepturi și obligații contractuale.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin sentința nr. 2442/22.10.2002 a Tribunalului Dâmbovița, s-a dispus suspendarea contractului nr. 12117/2001, până la achitarea de către beneficiar a sumei restante, această plată fiind făcută la data de 16.10.2006.

Pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, arătând că a încheiat cu asociația de proprietari din care face parte pârâtul, contractul nr. 7717/20.03.2003, în locul celui cu nr. 12117/2001, suspendat, și că acesta nu s-a suspendat în ce privește executarea sa pentru reclamant, întrucât fosta Târgoviște nu a sigilat sursele de ale pârâtului, numai măsura sigilării realizând efectiv suspendarea dispusă de instanță.

Prin sentința nr. 1701 din data de 1 noiembrie 2007 Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte acțiunea reclamantului și a constatat că între reclamant și pârâtă nu au existat drepturi și obligații contractuale de la data de 22.10.2002, a suspendării contractului nr. 12117/30.04.2001, până la data de 20.03.2003, a încheierii între părți a contractului nr. 7717/2003.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că suspendarea executării contractului nr. 12117/2001 în baza căruia s-a pronunțat sentința menționată, nu poate fi constatat ca fiind suspendat pe toată perioada solicitată, întrucât la data de 20.03.2003 s-a încheiat contractul nr. 7717 cu Asociația de Proprietari nr.42 Târgoviște, care a transmis tabelul cu titularii apartamentelor din bloc 4.. A, printre care figurează și reclamantul din prezenta cauză.

Pentru acest motiv, tribunalul a admis în parte acțiunea reclamantului, constatând că suspendarea contractului nr. 12117/30.04.2001 a operat numai până la data de 20.03.2003, data încheierii între părți a contractului nr. 7717/2003.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, susținând că pârâta nu avea dreptul să îl oblige la plata facturilor pentru perioada în care contractul de furnizare a fost suspendat.

A mai susținut apelantul că instanța de fond nu a avut în vedere autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 2442/2002 și a ținut cont de contractul nr. 12117/2001, căruia îi modifică termenul suspendării.

Consideră apelantul că numai contractul nr. 12117/2001 este legea părților nu și contractul nr. 7717/2003, iar hotărârea nr. 2442/2002 a fost executată silit la data de 16.10.2006, dată de la care contractul devine valabil.

Se solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea reține că apelul este nefondat, potrivit considerentelor ce urmează:

Prin sentința nr. 2442/22.10.2002 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița s-a admis acțiunea reclamantei Târgoviște și a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 3.263.587 lei - preț, 1.902.016 lei-majorări de întârziere și 596.248 lei - cheltuieli de judecată, s-a dispus suspendarea executării contractului nr. 12117/2001 până la plata sumei datorate și a fost obligat pârâtul să permită reclamantei să sigileze sursele de și canalizare.

Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat să se constate inexistența dreptului pârâtei de a-l obliga la plata facturilor emise în perioada suspendării contractului nr.12117/2001, respectiv 22.10.2002 până la 16.10.2006, perioadă în care între părți nu au existat drepturi și obligații contractuale.

Societatea pârâtă a încheiat cu asociația de proprietari din care face parte și pârâtul un alt contract, respectiv nr.7717/20.03.2003, în baza căruia a furnizat reclamantului și a emis facturile pentru plată.

În cauză nu există nicio dovadă că pârâta ar fi executat sentința nr. 2442/2002 și ar fi sigilat sursele de ale pârâtului.

Cererea de executare silită a sentinței s-a făcut la 24.10.2005 și s-a solicitat reactualizarea sumelor la care a fost obligat reclamantul, nu sigilarea surselor de.

Față de cele precizate, instanța de fond a reținut corect faptul că între părți nu au existat drepturi și obligații contractuale de la data de 22.10.2002, data pronunțării sentinței nr. 2442/2002, prin care s-a dispus suspendarea contractului nr. 12117/3.04.2001, până la data de 20.03.2003 când s-a încheiat un nou contract, respectiv contractul nr. 7717/20.03.2003.

Susținerile apelantului constând în acea că instanța de fond nu a ținut cont de sentința invocată în acțiune și contractul suspendat sunt nefondate potrivit celor mai sus menționate, reclamantul nefiind obligat la plată în temeiul contractului suspendat, ci în baza noului contract încheiat cu asociația de proprietari din care face parte și pârâtul.

Chiar dacă reclamantul nu a semnat personal contractul invocat de pârâtă, acesta este menționat în tabelul cu titularii apartamentelor care au beneficiat de serviciile pârâtei.

Reținând că sentința apelată este temeinică și legală sub aspectul tutror criticilor formulate, Curtea în baza art. 296 Cod pr.civilă va respinge apelul ca nefondat.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul, domiciliat în Târgoviște, str. - -,. 33 B,. A,. 3, jud. D împotriva sentinței nr. 1701 din data de 1 noiembrie 2007 pronunțate de Tribunalul Dâmbovița în contradictoriu cu pârâta Compania de Târgoviște-D SA (fosta Târgoviște), cu sediul în Târgoviște, str. -, nr. 50, jud.

Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 4 martie 2008.

Președinte, Judecător,

- - G -

Grefier,

- -

Operator date cu caracter personal

Număr notificare 3120

Red. / - 4ex./17.03.2008

Dosar fond -- Tribunalul Dâmbovița

Jud. fond

Președinte:Tănăsică Elena
Judecători:Tănăsică Elena, Giurgiu Afrodita

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Obligatia de a nu face. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Ploiesti