Opoziție la executare. Decizia 223/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR.-
DECIZIA CIVILĂ NR.223/R/COM
Ședința publică din 12 februarie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Dorin Ilie Țiroga
JUDECĂTOR 2: Marian Bratiș
JUDECĂTOR 3: Cătălin
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către oponenta Trans BMî mpotriva deciziei nr.2 din 25.09.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- în contradictoriu cu pârâta intimată, având ca obiect opoziție la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă avocat în reprezentarea intimatei care este reprezentantă și de către administratorul, lipsă fiind oponenta recurentă Trans B
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul intimatei solicită respingerea recursului ca fiind nelegal și menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate, precizând că instanța de apel a reținut corect că este admisibilă proba cu martori motivat pe dispozițiile pct.265 din Normele - cadru nr.7/1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, care nu exclud această probă, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin decizia nr.2 din 25.09.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- s-a admis apelul declarat de apelanta SC, -, SRL cu sediul în loc., - 151, jud A în contradictoriu cu intimata-oponentă SC Trans SRL, cu sediul în loc B M, str -,- 79,jud M împotriva Sentinței civile nr.323/02.04.2008,pronunțată de Judecătoria Chișineu -C în dosarul civil nr-, pe care a desființat-o și a trimis-o spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arada constatat că prin Sentința civilă nr. 323 din data de 02 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Chișineu C în dosarul civil nr-, fost admisă opoziția la executare formulată de oponenta TRANS în contradictoriu cu intimata și în consecință s-a constatat nulitatea absolută a filei CEC seria -.317 nr. -, fost anulată încheierea de învestire cu formulă executorie a filei CEC seria -.317 nr. -, totodată s-au anulat toate formele de executare efectuate de executorul judecătoresc G în dosarul execuțional nr. 159/2007, s- constatat prescris dreptul de a cere executarea silită a titlului executoriu și s- dispus încetarea executării silite și restituirea cauțiunii în sumă de 5.237 lei.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, fila CEC de mai sus, nu a fost semnată de reprezentantul legal al societății,nici nu a fost completată de către oponentă,iar între părți nu există un raport fundamental din care să rezulte obligația de plată asumată de către oponentă și implicit, nu a fost acceptată cesiunea de creanță dintre SC Coop SRL și SC SRL.
De asemenea,prima instanță a mai reținut că, această cesiune, nu a fost acceptată de către oponentă prin înscris autentic,și nici nu le-a fost notificată de către executorul judecătoresc, astfel că, raportat la art.55 din Legea -.59/1934, admis acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri, declarat apel în termen și legal timbrat, creditoarea SC - SRL solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar admiterea apelului și modificarea în totalitate hotărârii atacate.
În motivarea apelului se arată că, soluția primei instanțe este netemeinică și nelegală, întrucât nu administrat probele necesare unei juste soluționări a cauzei, la termenul din 05.03.2008 încuviințat proba cu un martor, al cărui nume urma să fie menționat pentru termenul din 26.03.2008, însă la acest termen instanța nu mai pus în discuție acest aspect, probă care era necesară pentru a dovedi cum a ajuns fila CEC în posesia creditoarei precum și existența raportului fundamental între părți.
Apelanta mai arată că încheierea de investire cu formulă executorie a filei CEC nu este nulă deoarece Judecătoria Chișineu Criș era competentă de a investi fila CEC, iar hotărârea pronunțată de Tribunalul Arad în această privință are autoritate de lucru judecat.
Cu privire la prescripția dreptului de a cere executarea silită, raportat la art. 30 și 73 din Legea nr. 59/1934,apelanta arată că,termenul de prezentare la plată este de 15 zile, deoarece fila CEC este plătibilă în altă localitate decât cea în care fost emisă, filă care fost emisă la 23.11.2006,prezentată la plată în aceeași zi, astfel că termenul de prezentare la plată expira la data de 09.12.2006, moment din care curge termenul de prescripție de 6 luni, astfel că cererea de executare silită fost depusă la 5.06.2007, înainte de împlinirea acestui termen de prescripție.
Cu privire la suspendarea executării silite, apelanta susține că este inadmisibil ca simpla afirmație a oponentei cu privire la faptul că nu recunoaște semnătura,să constituie o probă suficientă de natură să suspende executarea silită, neadministrându-se dovezi în acest sens, raportat la art. 54 al.4 din Legea nr.59/1934, în drept invocându-se art. 282,287-288,289, 296-297 pr.civ.
Prin precizările de la f 7-8 și concluziile scrise depuse la dosar, apelanta arată că, în ceea ce privește calificarea căii de atac, este vorba de apel în condițiile Legii nr.59/1934.
Intimata, prin întâmpinare - f 15-17 și concluziile scrise, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, apreciind că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea administrării de probe testimoniale deoarece nu sunt admisibile astfel de probe în această materie,raportat la art.265-266 al.2 din Normele cadru nr.7/08.03.1994,iar fila CEC este lovită de nulitate, deoarece nu a fost semnată de către reprezentantul legal al societății oponente, semnătura de pe această filă fiind un fals, nu fost transmisă niciodată ca instrument de plată către creditoare și nu a fost completată de către oponentă, iar intimata nu poate face dovada posesiei CEC-ului printr-un șir neîntrerupt de giruri, între creditor și debitor neexistând nici un raport fundamental.
Intimata mai arată că fila CEC fost declarată pierdută, aspect comunicat trasului, iar cu toate acestea, intimata cu rea-credință, completat fila CEC cu sumă de bani, formulând cererea de executare silită, iar acestei file CEC îi lipsește un element esențial, respectiv semnătura trăgătorului și totodată raportul fundamental.
Cu privire la prescripția titlului executoriu, intimata susține această excepție în sensul că termenul de prescripție al executării silite, început să curgă de la data prezentării la plată, adică 27.11.2006 și s-a împlinit la 27 mai 2007,iar executarea silită a început abia în luna iunie 2006, invocând în drept art. 30 din Legea nr.5/1934 și art.256 din Normele cadru nr.7/08.03.1994.
Intimata mai susține că încheierea de investire cu formulă executorie filei CEC este nulă deoarece fost dată de o instanță necompetentă teritorial, aceasta trebuind să fie investită de Judecătoria Baia Mare,iar consecință acestei nulități, o reprezintă nulitatea tuturor formelor de executare efectuate de executorul judecătoresc, în drept invocând art. 54 al.2 teza 2 din Legea nr. 59/1934.
Cu privire la cesiunea de creanță dintre SC Coop SRL și SC SRL, intimata susține că nu îi este opozabilă întrucât, nu a fost acceptată prin înscris autentic,și nici nu le-a fost notificată de către executorul judecătoresc, iar Contractul de vânzare-cumpărare nr.6/13.10.2005 nu este semnat de reprezentantul legal al societății oponente.
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel și dispozițiilor art. 294-297.pr.civ. precum și a Legii nr.58/1934 s- constatat ă că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Cu privire la critica adusă hotărârii primei instanțe privind împrejurarea că încheierea de investire cu formulă executorie a filei CEC din litigiu este nulă, se reține că prin Decizia civilă nr. 266/15 martie 2007 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, a fost modificată Încheierea nr. 12/C/02.02.2007 Judecătoriei Chișineu Criș, în sensul că a fost investită cu formulă executorie această filă CEC,astfel că această decizie,irevocabilă,are autoritate de lucru judecat, legalitatea acesteia nemaiputând fi pusă în discuție în cadrul procesual al opoziției la executare.
Cu privire la motivul de apel privitor la faptul că prima instanță nu administrat probele necesare unei juste soluționări a cauzei, instanța de apel reține că, într-adevăr la termenul din 05.03.2008 (f 29 dosar primă instanță) fost încuviințată proba cu un martor, al cărui nume urma să fie menționat pentru termenul din 26.03.2008,totodată s- pus în discuție reprezentantului oponentei prezentarea pentru următorul termen administratorului societății pentru a se lua proba de scris necesară expertizei grafologice, asupra căreia prima instanță, urma să se pronunțe tot la următorul termen, însă instanța nu s- mai pronunțat asupra nici uneia dintre aceste probe, probe care era într-adevăr necesare pentru dovedi împrejurarea de fapt referitoare la ajungerea filei CEC în posesia creditoarei,la existența raportului fundamental între părți precum și pentru a se ști dacă semnătura de pe fila CEC aparține sau nu administratorului societății oponente, inclusiv semnătura din contractul de vânzare - cumpărare dintre părțile din litigiu.
Cu privire la motivul de apel, ce vizează faptul că cererea de executare silită s-a efectuat înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, se constată că prima instanță nu motivat în fapt și în drept modul de soluționare acestei excepții.
Lipsa considerentelor care au stat la baza soluționării acestei excepții aduce atingere drepturilor legitime ale părților,care sunt puse în imposibilitate de a exercita în mod eficient calea de atac,inclusiv dreptul la apărare, neputându-se realiza nici controlul judiciar asupra hotărârii date,cu nerespectarea dispozițiilor art. 261, al.1 pct.3 și 5 pr.civ. ceea ce atrage nulitatea hotărârii în condițiile art. 105 al.2 teza pr.civ.
Instanța înlăturat apărarea intimatei privitor la inadmisibilitatea administrării probei testimoniale întrucât pct.265 din Normele-cadru ale Băncii Naționale a României nr. 7 din 8 martie 1994, privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri, are în vedere doar modul de soluționare al excepțiile personale din cadrul acțiunilor cambiale.
Față de starea de fapt reținută, instanța de apel a constat că prima instanță a încălcat dreptul la apărare, caz în care se impune desființarea cu trimitere spre rejudecare cauzei, în baza art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru ca judecata pe fond să se realizeze în condițiile respectării dreptului la apărare, cu posibilitatea pentru părți de a discuta elementele de fapt și de drept ale cererii și pentru a nu le răpi acestora un grad de jurisdicție, astfel că a admis apelul declarat de apelanta SC - în contradictoriu cu intimata-oponentă SC Trans SRL împotriva Sentinței civile nr.323/02.04.2008, pronunțată de Judecătoria Chișineu -C în dosarul civil nr-, pe care a desființat-o și trimis-o spre rejudecare aceleiași instanțe.
Împotriva deciziei nr.2 din 25.09.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a formulat recurs oponenta Trans B solicitând modificarea acesteia în sensul de a respinge apelul formulat de intimată cu cheltuieli de judecată, în drept invocându-se art.304 pct.9 proc.civ.
În motive se arată că decizia atacată este nelegală, deoarece a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art. 304, pct. 9, pr.civ.
Prin motivele de apel s-a solicitat desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, invocând ca și singur argument faptul că, s-a solicitat audierea unui martor al cărui nume nu a fost indicat în condițiile art. 186 alin. 2, pr.civ. respectiv în termen de 5 zile de la încuviințare. Pe de altă parte apreciem că, în condițiile speciale de judecată ale opoziției la executare proba cu martori nu este admisibilă pentru a se dovedi "cum a ajuns fila CEC seria - 317 nr. - în posesia apelantei, precum și existența raportului fundamental între subscrisă și oponentă."
Teza probatorie invocată este inadmisibilă a fi dovedită cu martori. Astfel, dovada posesiei cecului, face parte din categoria excepțiilor procedurale prevăzute de pct. 257 lit. c din Normele cadru nr. 7/8.III.1994, respectiv excepții procedurale referitoare la condițiile de exercitare a acțiunii sau executării în temeiul cecului.
Potrivit prevederilor pct. 266 alin. 2 din aceleași norme, aceste excepții rezultă din prezentarea actelor în baza cărora se face executarea în temeiul cecului. Din economia acestei dispoziții legale reiese faptul că probarea legitimării formale referitoare la posesia cecului poate fi făcută numai cu înscrisuri, iar nu cu martori.
Existența raportului fundamental se încadrează în categoria excepțiilor personale prevăzute de pct. 257 lit., coroborate cu prevederile pct. 264 lit. a, din aceleași norme. Iar potrivit prevederilor pct. 265 din Norme, excepțiile
personale nu pot fi dovedite decât prin acte scrise de grabnică soluțiune.
Ceea ce înseamnă că, legiuitorul a instituit un regim de probațiune derogator față de cel general, instituind interdicția administrării probațiunii testimoniale pentru dovedirea raportului fundamental.
Față de acest regim probator special, apreciază că în mod corect în fața instanței de fond nu a fost administrată probațiune testimonială, nemaiputând fi desființată sentința pentru a se administra o probă interzisă expres prin lege.
Un al doilea element de nelegalitate al deciziei atacate îl reprezintă reținerea instanței de apel potrivit căreia, încheierea de învestire cu formulă executorie nu poate fi cenzurată de instanța de control judiciar, datorită faptului că legalitatea acesteia nu mai poate fi controlată, întrucât încheiere de învestire cu formulă executorie are autoritate de lucru judecat. Această motivare constituie un precedent judiciar periculos care nu poate rămâne nesancționat de instanța de recurs.
în conformitate cu prevederile art. 53 din Legea nr. 59/1934, competență pentru a investi cecul cu formulă executorie este judecătoria. Coroborând această prevedere a legii cu dispozițiile Normelor cadru nr. 7/1994, și cu dispozițiile art. 10 pct. 3 pr.civ. judecătoria competentă a învesti CEC -ul cu formulă executorie este judecătoria locului plății, ori în lipsa unei indicații, locul domiciliului trăgătorului. Așa cum însăși creditoarea recunoaște prin întâmpinarea depusă, locul plății filei CEC este în B M, prin urmare competentă să învestească fila CEC din speță cu formulă executorie este Judecătoria Baia Mare.
Pe cale de consecință încheierea de învestire cu formulă executorie este nulă deoarece a fost dată de o instanță necompetentă teritorial.
O consecință a nulității încheierii de învestire cu formulă executorie, o reprezintă și nulitatea tuturor formelor de executare efectuate de executorul judecătoresc, deoarece lipsește titlul executoriu.
În acest sens sunt dispozițiile art. 399 alin. 21.pr.civ. introdus prin Legea nr. 219-2005, care dispun: "De asemenea, după ce a început executarea silită, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formula executorie, dată fără îndeplinirea condițiilor legale".
Aceste dispoziții se aplică, în opinia noastră și atunci când titlul executoriu îl reprezintă o filă CEC. aceasta, bazându-ne pe prevederile art. 54 alin. 2 teza a două din Legea nr. 59/1934 potrivit cărora: ".Judecătoria va judeca opoziția potrivit Codului d e procedura civilă." ceea ce înseamnă că dispozițiile referitoare la contestația la executare silită din codul d e procedură civilă se aplică mutatis mutandis și atunci când obiectul cauzei îl reprezintă o opoziție la executare.
Apelanta face o confuzie între normele de competență care guvernează judecarea opoziției la executare și cele referitoare la învestirea cecului cu formulă executorie, atunci când afirmă că Judecătoria Baia Mare și Tribunalul Maramureș au reținut faptul că fila cec în discuție este legal învestită și nu este lovită de nulitate.
Apreciază că în mod greșit instanța de apel a apreciat că încheierea de învestire cu formulă executorie se bucură de autoritate de lucru judecată, câtă vreme legea permite expresis verbis posibilitatea anulării acesteia pe calea contestației la executare. Nu are importanță dacă, această încheiere a fost pronunțată în primă instanță ori în prin decizie în recurs. Aceasta deoarece prin alin. (I1) al art. 3733 pr.civ. se prevede că încheierea prin care se admite cererea de învestire nu este supusă niciunei căi de atac, iar în ipoteza în care aceasta se respinge este supusă recursului. Decizia pronunțată într-un eventual recurs împotriva încheierii de respingere a învestirii are același regim juridic cu încheierea de admitere irevocabilă pronunțată de instanța de executare. A se interpreta de o altă manieră ar însemna a goli de conținut prevederile art. 399 alin. 21 pr.civ. care permit în mod expres posibilitatea anulării încheierii prin care s-a dispus învestirea cu formulă executorie dată fără îndeplinirea condițiilor
Executarea silită a titlului executoriu, respectiv fila CEC seria -. 317 nr. - emisă la data de 20 august 2004 este prescrisă.
Potrivit prevederilor pct. 256 lit. f) din Normele-cadru nr. 7/8.III.1994, emise în aplicarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului, modificată prin Legea nr. 83/1994, "din momentul în care cecul a fost investit cu formula executorie, posesorul lui va putea proceda la îndeplinirea formalităților de executare, pe toată perioada de timp cat dreptul sau nu a fost prescris, respectiv 6 luni calculate de la expirarea termenului de prezentare."
În conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 59/1934, "Cecul emis și plătibil în România trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres, împotriva giranților și garanților, să fie prezentat la plată în termen de 8 zile, dacă este plătibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalte cazuri în termen de 15 zile".
Conform acestor dispoziții legale, termenul de prescripție al executării silite în baza acestei file CEC începe să curgă la data prezentării la plată, respectiv data de 27 noiembrie 2006 și s-a împlinit la data de 27 mai 2007, iar executarea silită a început abia în luna iunie 2006.
Odată împlinit termenul de prescripție, creditorul obligației nu mai poate obține prin intermediul forței coercitive a statului executarea pe cale silită a obligației de plată, de aici rezultă că actele de executare efectuate de executorul judecătoresc sunt nule.
În ceea ce privește susținerea referitoare la cesiunea de creanță între societatea comercială "-COOP" și " ", arătăm că aceasta nu ne este opozabilă, deoarece această cesiune de creanță nu a fost acceptată de către noi prin înscris autentic și nici nu ne-a fost notificată prin executorul judecătoresc, fiind vorba despre un înscris constituit pro causa de către intimată.
Astfel, intimata nu îndeplinește condițiile necesare pentru exercițiul executării cecului, respectiv nu justifică posesia cecului printr-o serie neîntreruptă de giruri (pct. 266 lit. a din norme). Așa cum am mai arătat anterior, între pretinsa creditoare și oponentă nu există nici un fel de raport fundamental care să justifice emiterea cecului. înscrisul existent la filele 53-55 de la dosarul de fond, respectiv contractul de vânzare-cumpărare nr. 6 din 13.10.2005, nu este semnat de administratorul societății oponente, aspect recunoscut însăși de reprezentanta intimatei în fața instanței de judecată. Așa fiind, un raport juridic direct între cele două părți nu a existat niciodată, iar pretinsa creditoare ar fi trebuit să facă dovada posesiei cecului printr-un sir neîntrerupt de giruri.
Referitor la înscrisurile existente la filele 56 și 57 din dosarul de fond, învederăm instanței faptul că, înscrisul intitulat contract de cesiune pretins încheiat la data de 15 octombrie 2005, nu ne este opozabil, întrucât nu a fost acceptat niciodată de către noi prin înscris autentic și nici nu ne-a fost notificat prin intermediul executorului judecătoresc. Pe de altă parte nu are nicio rațiune încheierii acestui act la data de 15 octombrie 2005, câtă vreme se pretinde că de la data de 13 octombrie 2005, am fi încheiat un nou contract de vânzare combustibil cu societatea cesionară.
în altă ordine de idei, adresa de comunicare a contractului de cesiune, nu poartă un număr de înregistrare în registrele de corespondență ale celor două părți, și nici nu s-a făcut dovada comunicării acestuia cu oponenta.
Facturile fiscale existente la filele 11-17 din dosarul de fond, sunt emise de COOP L, și sunt datate în perioada 15. 2005 - 3. III. 2006, deci după data încheieri pretinsului contract de cesiune, dată de la care, dacă ar fi existat în mod real contractul de cesiune, societatea cedentă nu mai putea emite niciun fel de factură în sarcina oponentei, deoarece ca efect al cesiunii drepturile s-ar fi transmis în patrimoniul intimatei.
În cauză a formulat întâmpinare intimata solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei atacate.
Examinând calea de atac a oponentei conform motivelor arătate în scris și art.229 și următoarele proc.civ. curtea consideră fondat recursul pentru următoarele considerente:
Tribunalul a soluționat apelul prin desființarea hotărârii judecătoriei și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, considerând în principal că, urmare a nepronunțării primei instanțe asupra unor mijloace de probă constând în audierea unor martori sau luarea unei probe de scris necesare unei expertize grafologice s-a încălcat dreptul la apărare a părților ca urmarea imposibilității de a discuta elementele de fapt și de drept ale cererii. Mai mult, un alt element avut în vedere de instanța de apel în sprijinul soluției sale a fost că prima instanță nu a motivat în fapt și în drept modul în care a soluționat o excepție de prescripție a dreptului, fiind aduse atingere drepturilor legitime ale părților, care sunt în imposibilitatea exercitării eficiente a căii de atac a apelului, inclusiv dreptul la apărare.
Cu toate acestea, tribunalul a omis a face aplicare a prevederilor art.295 proc.civ. ce instituie cel mai semnificativ efect al apelului, efectul devolutiv, dar și a aplica greșit art.297 alin.1 proc.civ. ce stabilește posibilele situații de desființare a unei hotărâri de către instanța de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la cazurile în care se constată că în mod greșit prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată.
Nici unul din aceste cazuri nu a fost reținut pentru desființare de către tribunal.
Efectul devolutiv al unei căi de atac constă într-o veritabilă reînnoire a judecății, o transmite a dreptului de a judeca de la un judecător de grad inferior (a quo) la un judecător de grad superior (a quem), și atâta timp cât dispoziția din lege impune aceasta, instanța este obligată a se conforma acestui principiu.
Apelul are un caracter deplin, adică poartă asupra tuturor împrejurărilor de fapt și de drept ale judecății, ori în speță instanța de apel avea posibilitatea în raport de motivele cu care a fost sesizată să procedeze în consecință, fără a aplica măsura desființării sentinței și trimiterii cauzei spre rejudecare. De altfel, partea nu a criticat hotărârea sub aspectul nerespectării dreptului la apărare, și elementele avute în vedere de instanța de apel se încadrează în ansamblul chestiunilor de fapt și de drept ce aparțin întregii cauze, ce trebuiau a fi analizate prin prisma acestui efect devolutiv al căii de atac, mai ales că, în considerentele deciziei de apel instanța a făcut aprecieri asupra unor astfel de aspecte ale cauzei cum sunt cele referitoare la legalitatea încheierii de investire cu formulă executorie, a filei CEC ori, la admisibilitatea probelor testimoniale în cadrul acțiunilor ce privesc CEC- urile.
Pe cale de consecință, și văzând art.312 alin.5 proc.civ. se va admite recursul oponentei, se va casa decizia și trimite cauza la același tribunal pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul oponentei Trans BMî mpotriva deciziei nr.2 din 25.09.2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, casează decizia și trimite cauza la același tribunal pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - DR. - - - -
GREFIER,
Red.24.02.2009
Tehnored 2 ex.24.02.2009
Instanță fond: Tribunalul Arad
Jud. -
Președinte:Dorin Ilie ȚirogaJudecători:Dorin Ilie Țiroga, Marian Bratiș, Cătălin
