Opoziție la executare. Decizia 797/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.797
Ședința publică din 03.07.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Eugenia Voicheci
JUDECĂTOR 2: Adriana Bucur
JUDECĂTOR 3: Marcela Câmpeanu
GREFIER - -
Pe rol pronunțarea asupra recursului formulat de recurenta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR MRFĂ "CFR MARFĂ" - împotriva sentinței comerciale nr.14985/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SOCIETATEA COMERCIALĂ STAȚII DE VAGOANE MARFĂ DE UZ GENERAL CFR- -.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 26.06.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru a delibera si pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 03.07.2008, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra recursului comercial d e față:
Prin sentința comercială nr. 14985 din 12 decembrie 2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VI a Comercială a respins ca neîntemeiată opoziția formulată de reclamanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR DE MARFĂ CFR MARFĂ -, împotriva pârâtei SOCIETATEA COMERCIALĂ STAȚII DE VAGOANE MARFĂ DE UZ GENERAL CFR - -.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond reținut că invocatul contract de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. A/666/29 octombrie 2003, are ca vânzător pe reclamantă și cumpărător pe SC SRL, clauzele acestora fiind obligatorii doar pentru părți, conform dispozițiilor articolului 969 Cod civil.
A apreciat clauzele privind necesitatea obținerii consimțământului scris al vânzătorului ca aplicabile doar pentru părțile contractului și că, ulterior încheierii acestui contract, s-au efectuat transferuri succesive ale acțiunilor deținute de cumpătător, reclamanta formulând opoziție la o cesiune efectuată în mod legal de către un terț dobânditor al acțiunilor, proprietar al acestora în baza unui contract necontestat de reclamantă, perfect valabil, contract în care reclamanta nu a fost parte și în care nu a fost instituită vreo clauză asemănătoare celei menționate anterior.
În fine, prima instanță a constatat că în mod corect au fost înregistrate în Registrul Comerțului mențiuni cu privire la actul adițional nr. 1351/2007 la actul constitutiv al societății pârâte, că nu era necesar acordul prealabil al societății reclamante pentru cesiunea efectuată de G, clauza 9.1. din contract vizând numai obligații instituite în sarcina cumpărătorului SC SRL, nu și în sarcina terților dobânditori ulteriori.
A făcut aplicarea dispozițiilor articolului 61 și 62 din Legea nr.31/1990.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal a declarat recurs motivat reclamanta, cauza fiind înregistrată sub același număr unic la 5.02.2008 pe rolul Curții. de APEL BUCUREȘTI - Secția a a Comercială.
În motivarea recursului, au fost invocate prevederile articolului 9 alineat 2 din actul constitutiv al societății pârâte cu privire la drepturile și obligațiile decurgând din acțiuni, alineat care prevede că deținerea acțiunii implică adeziunea de drept la actul constitutiv al societății. A invocat și alineatul 3 al aceluiași articol, prin care se prevede că drepturile și obligațiile legate de acțiuni urmează acțiunile în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoanel, clauză în raport de care, a susținut că, obligația instituită prin articolul 9 punctul 1 din contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni nr. A/666/29 octombrie 2003, fost preluată odată cu acțiunile de către G, acesta neavând dreptul să cesioneze, toate sau o parte din acțiuni către un afiliat sau un terț fără a avea consimțământul prealabil scris la vânzătorului, consimțământ care nu poate fi refuzat în mod justificat.
De asemenea a susținut că reclamanta este creditoarea obligației asumate de către SRL a obligației de a nu cesiona acțiunile cumpărate fără acordul său prealabil.
Recursul este întemeiat în drept pe dispozițiile articolului 61 și 62 din Legea nr.31/1990, pe dispozițiile articolului 299 și urm. Cod procedură civilă, ca și pe dispozițiile articolului 304 punctul 8 și 9, 3041și 312 alineat 3 Cod procedură civilă.
Intimata pârâtă nu a depus întâmpinare.
Față de actele și lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, Curtea apreciază recursul ca nefondat și îl va respinge cu această motivare și în considerarea următoarelor argumente:
Este neîntemeiată și a fost înlăturată susținerea din recurs referitoare la transferul drepturilor și obligațiilor aferente acțiunilor către dobânditorii ulteriori ai acestor acțiuni, prin prisma articolului 9 alineat 3 al actului constitutiv al SC - -, întrucât această prevedere constitutivă încalcă dispozițiile articolului 973 cod civil referitoare la opozabilitatea efectelor actului juridic față de terți. Acest act constitutiv nu poate folosi și nici păgubi terților, față de care este un res alios acta, terții din cauza de față neîncadrându-se în situația avânzilor cauză pentru ca actul să poată produce efecte și în ceea ce îi privește.
În aceeași ordine de idei, Curtea apreciază clauza 9.1. din contractul invocat ca impozabilă părților din contractul nr. 1321 din 17 mai 2007, întrucât la încheierea contractului nr.A/666 din 29 octombrie 2003 recurenta reclamantă nu a prevăzut extinderea efectelor clauzei 9.1 și în cazul transferurilor ulterioare, în atare situație clauza fiind opozabilă numai către SC SRL.
De asemenea, recurenta reclamantă nu a dovedit că, în conformitate cu sus invocata clauză, a atacat actele de cesiune de acțiuni întocmite între SC SRL și G, și nici că a solicitat instanței să constate nulitatea contractului de cesiune nr.1321 din 17.05.2007, care stă la baza actului adițional, deși în situații similare a procedat în acest fel, astfel cum rezultă din hotărârea depusă de recurenta însăși la termenul din 26 iunie 2008 (decizia comercială nr. 28 din 28.01.2008, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială).
Conchizând, Curtea constată că obligația de a nu înstrăina parte sau toate acțiunile fără acordul prealabil al recurentei reclamante îi incumbă doar SC SRL, recurenta reclamantă fiind creditoare doar a acestei din urmă societăți. În plus, Curtea constată că articolul 9.1 din contractul nr. A/666/2003 comportă discuții, în sensul că acest articol introduce o clauză de inalienabilitate a acțiunilor până la plata prețului, și nu în condițiile articolului 8.7 cum susține recurenta reclamantă în acțiune. Numai că nici un moment recurenta reclamantă nu susține că cesiunea ar fi avut loc înainte de plata prețului acțiunilor de către cumpărătorul inițial, astfel că susținerile sale sunt neîntemeiate și din acest punct de vedere.
Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici calitatea recurentei reclamante de persoană prejudiciată, legitimată procesual activ în condițiile articolului 61 și 62 din Legea nr.31/1990, întrucât în speță nu s-a dovedit care este prejudiciul suferit de recurenta - reclamantă prin schimbarea structurii acționariatului unei societăți la care aceasta nu dovedește că mai are calitatea de acționar.
Totodată, Curtea apreciază că pe calea opoziției întemeiată pe articolele 61 și 62 din legea nr.31/1990 se poate solicita repararea prejudiciului, pe de o parte acesta nefiind dovedit, iar pe de altă parte repararea prejudiciului fiind imposibilă câtă vreme s-a solicitat anularea unui act adițional fără a se cere și repunerea în situația anterioară, dar și dacă această repunere în situația anterioară s-ar fi solicitat și încuviințat, consecința ar fi fost menținerea lui G în calitate de acționar, fără un alt folos practic din punctul de vedere al respectării clauzelor contractuale pretins încălcate.
În consecință, apreciind că nici una din condițiile prevăzute de articolele 61 și 62 din legea nr.31/1990 nu este îndeplinită, că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a făcut o justă aplicare a dispozițiilor legale incidente, statuând riguros asupra raportului juridic dedus judecății, fără a-i schimba natura și înțelesul vădit lămurit, Curtea reține că nu sunt incidente cazurile de modificare prevăzute de articol 304 punctele 8 și 9 Cod procedură civilă, că nu se impune reformarea hotărârii atacate nici după examinarea cauzei sub toate aspectele în conformitate cu dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă, astfel că va respinge recursul ca nefondat în temeiul articolului 312 alineat 2 teza a II a Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta SOCIETATEA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT FEROVIAR MRFĂ "CFR MARFĂ" - împotriva sentinței comerciale nr.14985/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Comercială în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă SOCIETATEA COMERCIALĂ STAȚII DE VAGOANE MARFĂ DE UZ GENERAL CFR- -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3.07.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
2 ex./21.07.2008
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Eugenia VoicheciJudecători:Eugenia Voicheci, Adriana Bucur, Marcela Câmpeanu
