Poprire asiguratorie. Decizia 725/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI A COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ NR.725
Ședința Publică de la 16.06.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristina Scheaua
JUDECĂTOR 2: Alina Sekely Popa
JUDECĂTOR 3: Georgeta
GREFIER - -
.
Pe rol fiind, soluționarea cererii de recurs, formulată de recurenta - SRL, împotriva Încheierii din 2.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - -.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns recurenta, reprezentată de avocat dna. B Denisia, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei de către grefier care învederează Curții că intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, precizări la întâmpinare, copie fiind comunicată astăzi, recurentei.
Recurenta, prin apărător, depune la dosar un exemplar al motivelor de recurs care poartă semnătura reprezentantului și ștampila societății.
Curtea constată complinită lipsa semnăturii reprezentantului societății recurente.
Totodată, Curtea revine asupra excepției tardivității declarării recursului, constatând că procedura comunicării hotărârii atacate este viciată, în sensul că nu este precizat numărul hotărârii sau încheierii comunicate, conform art.310 pr.civ.
Recurenta, prin apărător, depune la dosar înscrisuri comune părților care nu se impune a fi comunicate intimatei; arată că nu are alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și înscrisuri de administrat, declară terminate dezbaterile și acordă cuvântul în recurs.
Recurenta solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței competente respectiv, Tribunalul Vaslui; nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, deliberând reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la 31.03.2008, sub nr-, pe rolul Tribunalului București, reclamanta - - a chemat în judecată pârâta - - SRL solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 556.839,35 lei reprezentând preț neachitat, penalități de întârziere, calculate în temeiul contractelor de vânzare cumpărare până la data de 19.03.2008, și obligarea pârâtei la plata penalităților de 0,15% pe zi întârziere până la achitarea integrală a debitului, cu cheltuieli de judecată.
S-a arătat în motivarea cererii că reclamanta cu respectarea contractelor încheiate cu pârâta, a livrat produse a căror contravaloare nu a fost achitată, refuzul la plată nefiind justificat.
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanta - - a solicitat înființarea popririi asigurătorii asupra conturilor bancare ale pârâtei, până la concurența sumei de 556.839 lei reprezentând contravaloare marfă și penalități. Au fost invocate dispozițiile art.591 alin.1 și art.597 civ. susținându-se întrunirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de acestea.
Prin încheierea de la 02.04.2008, pronunțată de către Tribunalul Bucureștia fost admisă cererea; s-a dispus înființarea unei popriri asigurătorii asupra sumelor aflate în conturile pârâtei, deschise la Trezorerie Municipiului V și Banca Comercială Română - Sucursala V, până la concurența sumei de 556.839, 35 lei; s-a stabilit în sarcina reclamantei cauțiune în cuantum de 60.000 lei, cu termen 15.04.2008.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut îndeplinite cerințele art.597 civ. raportat la art. 591 civ. privind existența unor pretenții derivând din raporturi juridice constatate prin acte încheiate în formă scrisă; au fost avute în vedere și dispozițiile art. 908 cod comercial.
Împotriva încheierii a formulat recurs - SRL, motivele invocate încadrându-se în prevederile art.304 pct.3 și 9 civ.
S-a susținut că instanța de fond nu era competentă material a soluționa pricina, în cauză raportat la art.592 civ. potrivit cărora competența de soluționarea cererii având ca obiect instituirea măsurii asigurătorii, competența de soluționare a pricinii revenea în conformitate cu art.5 civ. și art.10 civ. Tribunalului Vaslui, instanța de la sediul pârâtei. Recurenta a înțeles să se prevaleze și de soluția pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului București, având ca obiect somație la plată, litigiu între aceleași părți, în care instanța admițând excepția necompetenței materiale, a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Vaslui.
S-a învederat, de asemenea, în cel de al doilea motiv de recurs, neîndeplinirea cerințelor de admisibilitate a cererii privind instituirea măsurii asigurătorii, din probatoriul administrat nerezultând existența pe rolul Tribunalului Bucureștia dosarului -, litigiu la care instanța s-a raportat în soluționarea cauzei.
Prin întâmpinarea formulată intimata a invocat excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii și a cerințelor prevăzute de art.302 indice 2 civ.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Au fost invocate dispozițiile contractuale prin care părțile au convenit cu privire la soluționarea litigiilor ce s-ar ivi între ele; s-a susținut că soluția pronunțată într-un litigiu ce nu are legătură cu prezenta cauză, prin care s-a admis excepția de necompetență materială a Tribunalului București este irelevantă pentru cauza dedusă judecății.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește primul motiv de recurs, verificând constată că părțile prin contractele nr.1160/05.04.2007; 911/29.01.2007; 808/01.11.2006 au prevăzut în condițiile ca litigiile ivite în legătură cu executarea contractelor să fie judecate de către instanțele ordinare competente din
În cauză excepția invocată nu poate fi primită, întrucât privește necompetența teritorială alternativă reclamanta având alegerea sesizării uneia dintre instanțele deopotrivă competente, potrivit art.5 civ. și art.10 alin 4 civ.
Cu respectarea acestor dispoziții precum și a prevederilor art.597 civ. raportat la art.592 civ. reclamanta a sesizat Tribunalul București instanță competenta teritorial ca instanță ce soluționează pricina în fond, instanța locului unde a luat naștere obligația și, de asemenea instanță a locului plății.
În aceste condiții opțiunea reclamantului nu poate fi contestată, fiind sesizată una dintre instanțele competent alternativ, în cauză instanța care soluționează fondul litigiului. De asemenea când părțile au stabilit o anumită instanță competentă să rezolve neînțelegerile dintre ele, partea trebuie să sesizeze acea instanță.
Apreciază ca irelevantă soluția pronunțată într-o cauză fără legătură cea dedusă judecății cu privire la competența de soluționare a litigiilor ivite între părți.
Cu privire la cel de al doilea motiv de recurs, instanța constată că din probatoriul administrat a rezultat că pe rolul Tribunalului București se află dosarul -, înregistrat la data de 31.03.2008, având ca părți - - reclamant și - SRL pârât și obiect pretenții.
În consecință în mod corect instanța de fond apreciat întrunite cerințele art. 597 civ. raportat la 591 civ.
În consecință nefiind întrunite cerințele art. 304 pct. 3 și 9 civ. în conformitate cu art. 312 civ. va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta - SRL, împotriva Încheierii din 2.04.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI a Comercială, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16.06.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.Jud. - 04.07.2008
Tehnored. - 04.07.2008
2 ex.
Președinte:Cristina ScheauaJudecători:Cristina Scheaua, Alina Sekely Popa, Georgeta
