Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 1040/2008. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

CURTEA DE APEL B - SECTIA a V-a COMERCIALA

Decizia comercială nr.1040

Ședința din Camera de Consiliu de la 16.10.2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Adriana Bucur

JUDECĂTOR 2: Gabriela Vințanu

JUDECĂTOR 3: Eugenia Voicheci

GREFIER - -

Pe rol soluționarea recursului formulat de recurentul lichidator judiciar al debitoarei SC SRL împotriva încheierii din 16.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta prin consilier juridic cu delegație depusă la fila 17 dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probatorii de administrat Curtea apreciază îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, acordă cuvântul pe recurs.

Recurentul prin consilier juridic solicită admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul că instanța să dispună plata către lichidatorul judiciar a onorariului în sumă de 12.000 lei exclusiv TVA, onorariu aferent perioadei 27.07.2007 - 08.02.2008. Susține că instanța greșit a apreciat că onorariul este unul provizoriu întrucât sentința atacată este definitivă și irevocabilă, iar modificarea cuantumului onorariului se poate face în temeiul art.19 alin.2 din legea 85/2006 numai la recomandarea unui Comitet al Creditorilor. Arată că nu a fost un Comitet al Creditorilor.

Instanța constată dezbaterile închise și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față, a reținut și constatat că:

Prin încheierea din Camera de Consiliu de la 16.05.2008, Tribunalul București - Secția a VII a Comercială a admis în parte cererea lichidatorului judiciar și a dispus plata sumei de 2.000 lei (onorariu lichidator judiciar) și 230,20 lei cheltuieli de procedură.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătorul - sindic a reținut că onorariul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii este unul provizoriu, plățile efectuându-se pe baza unui buget provizionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni, aprobat de judecătorul - sindic (articolul 4 alineat 4 din Legea nr.85/2006). A constatat judecătorul sindic și că suma de 12.000 lei solicitată de lichidator este disproporționată în raport cu complexitatea cauzei și cu activitatea desfășurată de lichidator, întrucât debitoarea a fost trecută la procedura simplificată ca urmare a nepreschimbării certificatului de înmatriculare, în cauză neexistând bunuri ale valorificat iar lichidatorul a primit remunerația și de la.C:

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs în temeiul articolului 2813Cod procedură civilă, criticile vizând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate și fiind întemeiate în drept pe dispozițiile articolului 3041Cod procedură civilă.

În esență recurenta a susținut că instanța în mod greșit a reținut că onorariul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii este unul provizoriu, fără a avea în vedere că onorariul a fost stabilit în baza articolului 107(2) din Legea nr.85/2006 fără mențiunea că retribuția este una provizorie și fără a se ține seama de dispozițiile articolului 19(2) din Legea nr.85/2006 care stabilește modalitatea prin care se poate modifica onorariul lichidatorului.

În plus, recurenta susține în temeiul articolului 4(4) din Legea nr.85/2006 că nu a existat nici un motiv de micșorare a onorariului întrucât bugetul previzionat era cel puțin egal cu onorariul lichidatorului stabilit de judecătorul sindic prin însăși sentința de deschidere a procedurii falimentului.

Al doilea motiv de recurs vizează faptul că instanța a reținut greșit că onorariul este disproporționat în raport cu complexitatea cauzei și cu activitatea lichidatorului.

În acest sens, recurenta susține că prin sentința de numire a lichidatorului nu s-a condiționat acordarea retribuției de 2.000 lei exclusiv TVA de complexitatea cauzei sau de volumul activității, iar faptul că debitoarea a fost trecută în procedura simplificată ca urmare a nepreschimbării certificatului de înmatriculare nu reprezintă un motiv justificat pentru reducerea onorariului stabilit printr-o sentință irevocabilă.

În cel de-al treilea motiv de recurs, se susține că instanța în mod greșit a reținut că lichidatorul a primit remunerația și de la Oficiul Registrului Comerțului, deși lichidarea debitoarei nu era posibil de realizat în baza Legii nr. 3/1990 și implicit nici achitarea onorariului de către

Apreciază recurenta că, chiar și în ipoteza în care ar fi primit onorariu de la. acesta ar fi fost cuvenit pentru diligențele depuse pentru lichidarea debitoarei potrivit Legii nr. 31/1990, iar nu pentru demersurile întreprinse pentru lichidarea în baza Legii nr. 85/2006 unde a desfășurat cea mai mare parte a activității de lichidare.

Examinând recursul potrivit articolului 304 Cod procedură civilă în raport de actele, lucrările cauzei și dispozițiile legale în materie, Curtea a constatat că este nefondat, pentru considerentele ce vor fi arătate:

Curtea va proceda la gruparea argumentelor aduse de recurentă în sprijinul motivelor de recurs, pentru a răspunde printr-un considerent comun.

Tribunalul a soluționat prin încheierea din Camera de Consiliu, fără citarea părților, o cerere de îndreptare eroare materială formulată de lichidatorul judiciar și întemeiată pe articolul 281 Cod procedură civilă, fără a avea în vedere că în conformitate cu textul invocat de petentă, pot fi îndreptate numai erorile materiale strecurate în hotărâre, iar nu și omisiunea instanței de a menționa în dispozitiv cuantumul cheltuielilor de procedură și a retribuției lichidatorului, caz în care erau aplicabile dispozițiile articolului 2812Cod procedură civilă cu toate consecințele atât sub aspectul procedurii de citare cât și al termenului în care se poate cere completarea hotărârii (în speță încheierea de la 8.02.2008).

Cum încheierea de la 16.05.2008 nu a fost atacată decât de reclamantă, Curtea va face aplicarea principiului "non reformatio in pejus", (articolul 296 teza a doua Cod procedură civilă coroborat cu articolul 316 Cod procedură civilă), în sensul de a nu crea recurentei o situație mai grea în propria cale de atac.

Considerentele avute în vedere de judecătorul sindic, atunci când a apreciat că onorariul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii este unul provizoriu, s-au bazat pe faptul că lichidatorul are dreptul la o retribuție corespunzătoare atribuțiilor îndeplinite în cadrul procedurii (articolul 37 din OUG nr.86/2006 raportat și la condițiile prevăzute de articolul 4(4) din Legea nr.85/2006 referitoare la plățile din fondul de lichidare) ce se efectuează pe baza unui buget previzionat pe o perioadă de cel puțin 3 luni.

Prin urmare, dincolo de faptul cămăsura deschiderii procedurii este irevocabilă, chiar dacă prin această hotărâre s-a stabilit și remunerația lichidatorului (în dosarul nr- conexat la dosarul nr-), judecătorul - sindic are obligația stabilită prin dispozițiile din articolul 11(1) litera c din Legea nr.85/2006 să dispună plata retribuției în raport deatribuțiile îndeplinitede lichidator și în orice cazîn conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolvență(articolul 37 alineat 2 din OUG nr. 86/2006).

Așa fiind, corect a reținut judecătorul fondului că față de complexitatea cauzei nu se justifică acordarea remunerației de 2.000 lei pentru o perioadă de 6 luni (12.000 lei) dat fiind că în procedura simplificată a falimentului remunerația se acordă într-un cuantum mai redus care se raportează la timpul și competența mediu necesare pentru derularea operațiunilor și activităților care asigură desfășurarea formală a procedurii.

În fine, se reține că onorariul practicianului nu se stabilește abstract în funcție de atribuțiile acestuia, ci prin raportarea acestor atribuții la complexitatea anticipată a procedurii în cauză, întrucât practicianul nu obține onorariul ca detailist, pe atribuții, ci în raport cu procedura de ansamblu în care a fost desemnat să îndeplinească aceste atribuții.

Din acest punct de vedere, judecătorul sindic nu a diminuat onorariul stabilit prin hotărârea de deschidere a procedurii (2.000 ron), ci, nu l-a acordat pe toată perioada de 6 luni, avută în vedere de lichidator, întrucât raportat la procedura de ansamblu nu a considerat justă cererea lichidatorului.

Față de aceleași considerente, a apreciat judecătorul sindic și că onorariul a fost stabilit provizoriu la data de deschiderii procedurii având în vedere că la acea dată nu se putea anticipa complexitatea litigiului cel puțin sub aspectul timpului de desfășurare a procedurii.

Oricum, timpul alocat judecății cauzei (6 luni), nu a fost determinat în nici un caz de complexitatea procedurii, ci de cu totul alte motive obiective rezultate din încheierile de ședință.

Nici susținerea recurentei întemeiată pe articolul 19(2) din Legea nr.85/2006 nu este incidentă sub aspectul invocat, întrucât în același text de lege dar în teza a doua, se precizează că "În cazul în care remunerația se va achita din fondul constituit conform prevederilor articolului 4, aceasta va fi stabilităde către judecătorul sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvență"(OUG nr. 86/206 aprobată și modificată de Legea nr.254/2007).

Cât privește cel de-al treilea motiv de recurs, acesta este fondat, având în vedere că aprecierea judecătorului sindic privind primirea remunerației de către lichidator și de la. nu a fost întemeiată în fapt și în drept, neexistând astfel posibilitatea exercitării unui control judiciar sub acest aspect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul lichidator judiciar al debitoarei SC SRL împotriva încheierii din 16.05.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a VII-a Comercială în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.10.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.Jud.

Tehnored.

2 ex./11.10.2008

Tribunalul București - Secția a VII a Comercială

Judecător sindic:

Președinte:Adriana Bucur
Judecători:Adriana Bucur, Gabriela Vințanu, Eugenia Voicheci

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 1040/2008. Curtea de Apel Bucuresti