Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 1043/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.1043/COM
Ședința publică de la 18 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 2: Adriana Pintea
JUDECĂTOR 3: Eufrosina Chirica
Grefier - -
S-a luat în examinare contestația în anulare formulată de recurenta contestatoare - SRL B, cu sediul în B,-, județ T, împotriva deciziei civile nr.523/COM/03.07.2008, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL, prin lichidator EXPERT GENERAL, cu sediul în T,-, județ T și în B,-,.57,.D,.4, județ T și Oficiul Registrului Comerțului.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru intimata - SRL B, prin lichidator General, în baza împuternicirii avocațiale nr.186, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este declarat și motivat în termen, timbrat cu 10 lei, conform chitanței nr.- din 14.11.2008 și 0,50 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurenta contestatoare - SRL a formulat cerere de amânare a cauzei, întrucât apărătorul angajat nu se poate prezenta pentru susținerea cauzei.
Avocat pentru intimata - SRL B, prin lichidator General, precizează că se opune cererii de amânare a cauzei, formulată de apărătorul recurentei contestatoare - SRL.
Curtea respinge cererea de amânare a cauzei, formulată de apărătorul recurentei contestatoare și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat pentru intimata - SRL B, prin lichidator General, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată. Învederează că nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Tulcea - secția comercială sub nr.1403/88/03.03.2006, reclamanta General SRL T, lichidator judiciar al debitoarei SRL B, a chemat în judecată pe pârâta SRL B pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea următoarelor acte frauduloase:
- contract de cesiune autentificat sub nr.1018/22.04.2004 la Biroul Notarului Public " " - T, prin care au fost cedate cu titlu gratuit toate drepturile și obligațiile din contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 17.04.2003;
- contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1019/22.04.2004 la Biroului Notarului Public " " prin care au fost înstrăinate construcțiile (fabrica de mezeluri, atelier, anexe, spații de producție) și terenul aferent în suprafață totală de 652,78 mp.
și restituirea cotei de 3/4 din bunurile imobile transferate în patrimoniul debitoarei falite sau, dacă bunurile nu mai există, valoarea acestora de la data transferului efectuat de către debitoare, actualizată cu indicele de inflație, cu cheltuieli de judecată.
Reclamanta învederează în esență că, prin încheierea nr.1627/2.09.2005 pronunțată de Tribunalul Tulcea, s-a dispus intrarea debitoarei SRL B în procedura falimentului, fiind desemnat lichidator General SRL T (în prezent General T).
Examinând activitatea debitoarei în raport cu situația de fapt, în temeiul art.29 lit.a din Legea nr.64/1995 rep. și modificată, lichidatorul a constatat că din patrimoniul debitoarei a fost înstrăinat un bun imobil, proprietatea debitoarei.
Prin contractul de cesiune autentificat sub nr. 1018/22.04.2004 la notar Public - T, SRL B, reprezentată de asociat unic, s-au cesionat cu titlu gratuit către SRL B, în mod ferm și irevocabil, toate drepturile și obligațiile din contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din 17.04.2003 încheiat între SRL B lichidator al SRL B și SRL B, urmare licitației din 17.04.2003.
Prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată sus amintit, SRL Bac umpărat la prețul de 100.079 lei următoarele bunuri situate în B, în intravilan, jud.T: fabrica de mezeluri, investiție neterminată; teren aferent în suprafață de 1575 mp.
La data cesionării, respectiv 22.04.2004, SRL B achitase 74.260,8370 lei din prețul total, reprezentând 3/4 din valoarea imobilelor, urmând ca diferența de 25.818,1630 lei, să o plătească SRL
SRL Baa chitat către SRL prin lichidator SRL B suma de 74.260,8370 lei cu următoarele documente de plată: chitanțele de la - la - din 2003 și chitanțele de la - la - din 2003.
Întrucât administrator al SRL B este, fiica fostului administrator al SRL B, este evident că prin această cesionare nu s-a încercat decât scoaterea acestor bunuri din patrimoniul societății.
Deși starea de insolvență era evidentă, societatea debitoare având o pierdere de 38121 lei la sfârșitul anului 2003, fostul administrator al SRL a procedat în mod fraudulos la înstrăinarea bunurilor imobile descrise mai sus.
Tot la data de 22.04.2004, între SRL B, prin lichidator SRL B, în calitate de vânzător și SRL B în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1019/22.04.2004 la Notar Public " " - T, contract prin care se vinde către SRL la prețul de 84100 lei, fără TVA, imobilul din B-, jud.T, compus din fabrica de mezeluri, construcție nouă și teren în suprafață de 652,78 mp.
Deoarece ambele contracte de vânzare-cumpărare au ca obiect vânzarea acelorași bunuri, iar SRL a achitat suma de 74.260,8370 lei, consideră reclamanta că actul prin care a fost efectuat transferul dreptului patrimonial este fraudulos, întrucât prin acest act fostul administrator a urmărit înșelarea creditorilor, micșorându-și intenționat patrimonial, provocându-se și agravându-se insolvabilitatea.
În drept se invocă disp.art.60 coroborate cu art.61 alin.(1) lit.a, art.62 alin.(1) și art.64 alin.(1) din Legea nr.64/1995.
La data de 27 martie 2006 pârâta SRL B a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă, în raport de temeiul de drept și obiectul cererii neîncadrându-se în condițiile prevăzute de Legea nr.64/1995 art.61 alin.(1) lit.
Pe fondul cauzei, apreciază că acțiunea este nefondată, nefiind dovedit caracterul fraudulos al actului pentru care se solicită anularea.
La data de 25 august 2006 pârâta a solicitat introducerea în cauză și a pârâtei SRL prin lichidator judiciar SRL B, parte în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1019/22.04.2004.
SRL prin lichidator judiciar SRL Baf ormulat cerere de intervenție în interes propriu, solicitând să se constate rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată în data de 17.04.2003 între SRL prin lichidator SRLB și SRL B, și în consecință să se constate că în conformitate cu prevederile contractuale SRL a pierdut sumele achitate în cuantum de 74.410,84 lei; să se respingă ca nefondată cererea formulată de lichidatorul General SRL, cu cheltuieli de judecată.
Intervenienta își justifică interesul prin aceea că este parte în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1019/22.04.2004 a cărui anulare se cere, contract încheiat ca urmare a faptului că SRL B nu și-a îndeplinit obligația de plată a prețului, asumată prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat sub semnătură privată la data de 17.04.2003.
Cu privire la cererea principală se solicită respingerea ei ca nefondată.
La data de 18 septembrie 2006, reclamanta și-a modificat acțiunea în sensul că a solicitat:
- anularea contractului de cesiune autentificat sub nr.1018/22.04.2004; constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1019/22.04.2004;
- constatarea dreptului de proprietate al SRL B pentru cota de din imobilul cumpărat prin licitație publică, în temeiul art.111 proc.civ. și obligarea pârâtei SRL prin lichidator SRL B să încheie cu SRL B prin lichidator General SRL T un contract de vânzare-cumpărare în formă autentică.
La data de 26.09.2006 reclamanta a formulat întâmpinare solicitând respingerea cererii de intervenție ca nefondată.
Prin încheierea din data de 29.09.2006 s-a admis în principiu cererea de intervenție în interes propriu formulată de SRL prin lichidator SRL
La același termen de judecată pârâta SRL Bai nvocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, motivat de faptul că nu poate solicita restituirea unor imobile care nu au intrat niciodată în patrimoniul debitoarei falite SRL B prin neplata integrală a prețului în contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 17.04.2003 cu SRL B, excepția fiind unită cu fondul cauzei.
La data de 18 octombrie 2007, reclamanta și-a precizat acțiunea în sensul că solicită anularea contractului de cesiune autentificat sub nr. 1018/ 22.04.2004 la Notarial și obligarea terțului dobânditor să restituie averii debitoarei bunul transferat, sau dacă bunul nu mai există, valoarea acestuia la data efectuării transferului, respectiv suma de 74.260,8370 lei, actualizată cu inflația și a renunțat la capătul al doilea de cerere.
Prin Sentința civilă nr.1981/01 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția comercială -se resping excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale active a reclamantei, fiind respinsă și cererea de intervenție în interes propriu formulată de - SRL B prin lichidator C, pentru lipsa capacității procesuale de folosință.
Prin aceeași sentință se admite acțiunea formulată de reclamanta General T - lichidator al debitoarei - SRL B județ T, fiind anulat contractul de cesiune autentificat sub nr. 1018/22.04.2004 prin care au fost cedate cu titlu gratuit toate drepturile și obligațiile din contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la data de 17.04.2003 între - SRL B și - SRL B, pârâta - SRL B fiind obligată să restituie averii debitoarei - SRL B bunul transferat sau dacă bunul nu mai există, valoarea acestuia la data transferului, respectiv suma de 74.260,87 lei actualizată cu indicele de inflație.
S-a luat act de renunțarea reclamantei la capătul de cerere privind constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1019/22.04.2004 de Biroul Notarial T, pârâta - SRL B fiind obligată la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamant.
Asupra excepțiilor inadmisibilității acțiunii și a lipsei calității procesuale active a reclamantei instanța a reținut că sunt neîntemeiate deoarece calitatea procesuală activă a lichidatorului judiciar desemnat al debitoarei SRL B și admisibilitatea prezentei cereri sunt date de prevederile art.79 și art.80 alin.(1) lit.a din Legea nr.85/2005 (art.60 și 61 alin.(1) lit.a din Legea nr.64/1995 la data introducerii acțiunii).
În ce privește cererea de intervenție în interes propriu formulată de SRL B prin lichidator judiciat SRL B (în prezent Insolvență ), instanța a reținut că, întrucât prin sentința civilă nr.779/25.05.2007 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dos.nr.57/2000 s-a dispus închiderea procedurii falimentului și radierea societății de la Registrul Comerțului T, aceasta nu mai poate sta ca subiect de drepturi și obligații în proces fiind lipsită de capacitate de folosință.
Pe fond, instanța a apreciat că este nefiresc că o societate comercială cu o situație economică deficitară, care a înregistrat pierderi atât în anul 2003 (38.121 lei) cât și în anul 2004 (146.465 lei), având plăți restante în anul 2004 în sumă de 655.341 lei, cu o stare de insolvență iminentă, să facă cesiuni cu titlu gratuit, transferul patrimonial cu scop vădit ilicit fiind de natură a afecta drepturile creditorilor.
Societatea debitoare SRL B nu a obținut nici o contraprestație în schimbul bunurilor înstrăinate, transferul patrimonial cu titlu gratuit având drept rezultat diminuarea patrimoniului în dauna drepturilor creditorilor.
Prezumția de fraudă este fundamentată pe obligația administratorului societății de a nu-și înstrăina activele dacă starea de insolvență este vădită. Frauda există atunci când debitorul este conștient că prin încheierea transferului patrimonial prejudiciază creditorii.
Nu se cere ca terțul beneficiar al actului cu titlu gratuit să fie de rea credință, însă atitudinea subiectivă a acestuia are relevanță juridică în ceea ce privește întinderea obligației de restituire conform art.83 alin.(3) din Legea nr.85/2006.
Totodată, s-a mai reținut și faptul că, în cazul în care terțul este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv al debitorului, este instituită prezumția de cunoaștere a împrejurării că actul de transfer este susceptibil de a fi anulat și că starea de insolvență a debitorului este iminentă.
Din relațiile înaintate de T și chiar din recunoașterea pârâtei, între administratorii celor două societăți - pârâta SRL și debitoarea SRL B - există o strânsă legătură de rudenie, fiind tată și fiică.
Art.84 din Legea nr.85/2006 instituie o prezumție relativă conform căreia administratorul pârâtei SRL, cunoștea starea de insolvență a SRL, unde era administrator tatăl său, precum și faptul că acest transfer era susceptibil de a fi anulat.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, a declarat recurs recurenta pârâtă - SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prev.de art.3041Cod pr.civilă, și următoarea motivație:
Între - SRL B - lichidator al - SRL B și - SRL B, s-a perfectat la data de 17.04.2003 un act sub semnătură privată intitulat de părți Contract de vânzare-cumpărare, prin care erau vândute următoarele bunuri: fabrică de mezeluri, investiție neterminată și teren aferent în suprafață de 1575.p, bunuri aflate în orașul
Acest act este un antecontract deoarece prevede anumite clauze care trebuiau să fie respectate de cumpărătorul - SRL pentru a putea intra în posesia de drept a bunurilor.
Din actele dosarului instanța poate constata împrejurarea că, până la data de 20.10.2003, - SRL B nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin antecontractul încheiat la data de 17.04.2003, nereușind să achite integral prețul vânzării, astfel cum s-a convenit printr-un pact comisoriu ce prevedea rezoluțiunea de drept a contractului pentru neplata prețului.
În speță trebuie examinate clauzele contractului cu execuție succesivă, deoarece pentru neexecutarea acestuia intervine instituția rezilierii care face să înceteze efectele contractului numai pentru viitor, lăsând neatinse prestațiile succesive ce au fost făcute anterior, mai precis, - SRL Bap ierdut sumele achitate anterior, iar în patrimoniul său nu au intrat imobilele specificate în actul - contract de vânzare cumpărare din 17.04.2003.
Fiind vorba de un imobil alcătuit din teren și construcții, contractul de vânzare-cumpărare nu este încheiat cât timp nu se întocmește în forma prevăzută de lege, autentică.
În aceste condiții, se apreciază de către recurentă că - General SRL - lichidator al - SRL B, nu are calitate procesuală activă în cauză și nu poate solicita instanței restituirea unor bunuri imobile care nu au intrat niciodată în patrimoniul debitoarei falite.
Prin întâmpinare - SRL B prin lichidator judiciar General, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu motivația că susținerile recurentei sunt de neprimit în referire la excepția lipsei calității procesuale active a - SRL prin lichidator General, față de prevederile cuprinse în art.79 și art.80 al.1 lit."a" din Legea nr.85/2005 ce conferă lichidatorului judiciar legitimare procesuală activă.
Pe fondul cauzei, învederează intimata că susținerile recurentei sunt nefondate, prezumția de fraudă fundamentându-se pe obligația care incumbă administratorului societății de a nu-și înstrăina activele în momentul în care starea de insolvență era vădită.
Se arată că, în cazul în care terțul este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea al debitoarei, este instituită prezumția de cunoaștere a împrejurării că actul de transfer este susceptibil de a fi anulat și că starea de insolvență a debitorului este iminentă.
Prin decizia civilă nr. 523/03.07.2008 recursul a fost respins ca nefondat.
Au fost reținute următoarele considerente:
Excepția lipsei calității procesuale active a lichidatorului judiciar desemnat
Calitatea procesuală activă a lichidatorului judiciar desemnat al debitoarei - SRL B și admisibilitatea cererii dedusă judecății este dată de prevederile art.79 cu referire la art.80 al.1 lit."a" din Legea nr.85/2005.
Exercițiul acțiunii în anularea actelor frauduloase este o facultate (posibilitate) a administratorului sau lichidatorului, iar nu o obligație, acest lucru rezultând din exprimarea legiuitorului care folosește termenul "poate" în conținutul art.79 din Legea nr.85/2005, conform cu care: "Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii".
În acest context, Curtea a reținut îndeplinirea condiției ce privește proba existenței caracterului fraudulos al actului în dauna drepturilor creditorilor, astfel cum legal și temeinic a reținut și instanța de fond, atât timp cât, prin contractul de cesiune autentificat sub nr.1018/22.04.2004 la BNP, - SRL B reprezentată de asociat unic cesionează cu titlu gratuit către pârâta - SRL B, reprezentată de, fiica lui, toate drepturile și obligațiile din contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată perfectat la data de 17.04.2003 de - SRL B, prin lichidator - SRL B cu - SRL B, urmare a licitației din aceeași dată.
Astfel cum au fost concepute dispozițiile art.79 din legea insolvenței, este de necontestat că legiuitorul a avut în vedere două dintre noțiunile principale de fraudă identificate și anume: frauda de re ad tertium sau de persona ad personam - comisă de părți/concert fraudulos prin înțelegere, împotriva terților și fraus legis sau frauda la lege, atunci când vorbim despre creanțe bugetare.
Cu alte cuvinte, în speță, ne aflăm în situația unei fraude împotriva creditorilor a căror drepturi au fost afectate, în sensul de a le fi fost scăzute șansele satisfacerii cerințelor acestora, prezumția de fraudă fiind fundamentată pe obligația administratorului societății de a nu-și înstrăina activele dacă starea de insolvență este vădită.
Susținerile recurentei referitoare la cesiunea cu titlu gratuit a bunului litigios și obligativitatea ulterioară a acesteia de a suporta restul de preț neachitat, nu pot fi primite de instanță, pur și simplu, deoarece în realitate - SRL a cesionat în mod ferm și irevocabil toate drepturile și obligațiile din contractul de vânzare-cumpărare intervenit între această societate și - SRL B prin lichidator - SRL B la data de 17.04.2003, fără a solicita restituirea sumei achitate de 74.260,8370 lei.
În cazul actelor prevăzute de art.80 al.1 lit."a" din legea insolvenței, de fapt nu este vorba despre sancțiunea nulității, ci mai degrabă despre o formă specială de revocare a actelor cu titlu gratuit, întrucât din partea terțului beneficiar lipsește contraprestația, astfel că este preferabilă desființarea actului în detrimentul terțului, dar în favoarea creditorilor debitorului insolvent.
Calificarea juridică a actului este atributul judecătorului-sindic, care poate stabili că un act aparent cu titlu oneros este în realitate cu titlu gratuit, și aceasta indiferent de denumirea dată de părți actului în cauză, ori, în speță, la data cesionării, respectiv 22.04.2004, debitoarea - SRL B achitase suma de 74.260,8370 lei RON din prețul total, reprezentând contravaloarea a din imobile, urmând ca diferența de 25.818,1630 lei RON să o plătească - SRL
S-a încercat de către recurentă a se sugera faptul că cesiunea nu ar fi cu titlu gratuit deoarece s-a obligat să plătească restul de preț neachitat; o astfel de susținere nu a putut fi primită de instanță deoarece - SRL B i-a cesionat recurentei în mod ferm și irevocabil toate drepturile și obligațiile din contractul de vânzare-cumpărare, fără a fi solicitată restituirea sumei care fusese achitată în rate.
Legal și temeinic a reținut instanța de fond că este nefiresc că o societate comercială cu o situație economică deficitară, care a înregistrat pierderi atât în anul 2003 (38.121 lei), cât și în anul 2004 (146.465 lei), având plăți restante în anul 2004 în sumă de 655.341 lei, cu o stare de insolvență iminentă, să facă cesiuni cu titlu gratuit, transferul patrimonial cu scop vădit ilicit fiind de natură a afecta drepturile creditorilor.
Și Curtea a apreciat că societatea creditoare nu a obținut nici o contraprestație în schimbul bunurilor înstrăinate, iar transferul patrimonial gratuit a avut ca rezultat diminuarea patrimoniului în dauna drepturilor creditorilor.
Pentru a reține frauda este suficient ca debitorul să fi fost conștient că, prin încheierea transferului patrimonial îl prejudiciază pe creditor, deoarece, prezumția de fraudă se fundamentează pe obligația care incumbă administratorului societății de a nu-și înstrăina activele în momentul în care starea de insolvență este vădită.
Împotriva soluției pronunțată în recurs a declarat contestație în anulare - SRL B în temeiul art. 318.pr.civ. apreciind că instanța a omis să se pronunțe asupra unora din motivele de recurs invocate.
În opinia contestatoarei au fost invocate următoarele motive de recurs:
1. motive legate de natura contractului de vânzare cumpărare: act cu executare succesivă ce face imposibilă restituirea prestațiilor efectuate, antecontract rezolvit de drept în baza pactului comisoriu inserat de părți;
2. lipsa formei autentice care a făcut ca bunurile să nu intre în patrimoniul cumpărătoarei.
Din motivele invocate au fost cercetate cele referitoare la calitatea procesuală activă a lichidatorului judiciar în ceea ce privește facultatea acestuia de a introduce acțiunea în anularea cesiunii și s-a făcut o analiză a fraudei prezumate și a caracterului gratuit al cesiunii.
Nu au fost analizate însă nici unul din motivele invocate expres referitoare la contractul de vânzare cumpărare din 17.04.2004.
Contestația în anulare a fost respinsă pentru următoarele considerente:
Instanța de recurs a motivat în mod expres toate aspectele invocate de recurentă.
În ceea ce privește contractul de vânzare cumpărare s-a arătat că judecătorul sindic este cel care dă calificarea juridică a actului, indiferent de titulatura dată de părți. În speță, contractul a fost calificat ca fiind cu titlu gratuit, fiind înlăturate aspectele referitoare la plata restului de preț (care în opinia contestatoarei face ca actul să fie în realitate un antecontract sau un contract cu executare succesivă) și cele referitoare la lipsa transferului în patrimoniului cumpărătoarei a bunurilor.
Mai mult decât atât, instanța a grupat argumentele și a răspuns la motivele de recurs prin considerente comune, raportate la legea specială aplicabilă în speță, respectiv legea insolvenței, făcându-se mențiunea că ne aflăm în prezența unei forme speciale de revocare a actelor juridice cu titlu gratuit, aplicabilitatea prevederilor speciale și întrunirea condițiilor legale pentru a opera această revocare nefiind contestate de către contestatoare. Prin toate aceste argumente comune, instanța de recurs a înlăturat motivele recurentei, în totalitatea lor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de recurenta contestatoare - SRL B, cu sediul în B,-, județ T, împotriva deciziei civile nr.523/COM/03.07.2008, pronunțată de Curtea de APEL CONSTANȚA, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL, prin lichidator EXPERT GENERAL, cu sediul în T,-, județ T și în B,-,.57,.D,.4, județ T și Oficiul Registrului Comerțului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Tehnored.- jud.-/30.12.2008
Președinte:Ecaterina GrigoreJudecători:Ecaterina Grigore, Adriana Pintea, Eufrosina Chirica
