Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 114/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 114
Ședința publică de la 07 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Cipriana Poiană
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Comercial privind pe apelant și pe intimat BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE - GENERALE - SUCURSALA I, intimat " " - PRIN ADMINISTRATOR, având ca obiect alte cereri RADIERE IPOTECĂ, apel formulat împotriva sentinței nr. 476/COM din 17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că apelanta a depus concluzii scrise iar dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30.11.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, la solicitarea apelantei prin apărător de amânare a pronunțării pentru a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea la data de 07.12.2009, când:
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului comercial d e față.
Prin sentința comercială nr. 476 din 17 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Iași - Secția Comercială și contencios Administrativ s-au respins excepțiile invocate:lipsa calității procesuale active a reclamantei, lipsa coparticipării procesuale a reclamantului și lipsa de interes.
S-a respins acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în I, strada -. - nr. 14,în contradictoriu cu pârâții Banca Română de Dezvoltare - Generale - Sucursala I, cu sediul în I,-- 2A și SC " " SRL, prin administrator, cu sediul în I,-, bloc 681,.A,.2,.9.
S-a respins cererea pârâtei Banca Română de Dezvoltare - Generale - Sucursala I privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr. 9699 din 16.09.2008 Judecătoria Iașia admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect constatare nulitate absolută contract de radiere ipotecă formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu pârâții Generale, prin Sucursala I și SC " " SRL în favoarea Tribunalului Iași.
În considerentele hotărârii, Judecătoria Iașia apreciat competența materială prin raportare la disp. art. 2 Cod procedură civilă și față de natura comercială a litigiului și valoarea obiectului cererii, respectiv 350.000 lei, apreciind că Tribunalului Iași îi revine competența soluționării cererii.
La termenul de judecată din 2.12.2008 instanța a luat act de cererea reclamantului de renunțare la judecata cauzei.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Iași, reclamanții și au chemat în judecată pârâții Generale, Sucursala I, SC " " SRL, Biroul Notarial și Asociații și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară I și au solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de ipotecă încheiate de Generale SA, prin ipotecarea proprietății teren stabil în suprafață de 5200. din comuna Rediu, nr. cadastral CF 137, precum și a tuturor actelor și obligațiilor subsecvente acestora pentru împrumutul acordat SC " " SRL, în sumă de 350.000 RON.
Reclamanții au solicitat radierea ipotecii instituite de I asupra terenului în suprafață de 5200. din comuna Rediu, nr. cadastral CF 137 la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
În fapt, la data de 10 mai 2006, a consimțit la încheierea unei procuri speciale de reprezentare autentificată sub nr. 2685 la Biroul Notarial.
Prin această procură a împuternicit pe soțul acesteia cetățeanul francez, doar să contracteze un credit pentru ei fie de la o bancă fie de la persoane juridice sau fizice, garantând viitorul credit personal al soților, cu terenul arabil în suprafață de 5200. situat în comuna Rediu.
Acest teren a fost dobândit prin actul de adjudecare nr. 289/2001 în dosarul nr. 289/2001 al Biroului executor judecătoresc, la data de 14.09.2001 și înscris în Cartea funciară sub nr. 137 al comunei Rediu, nr. cadastral 172.
Pârâta Sucursala Generale SA a cunoscut faptul că procura specială autentificată sub nr. 2685/10 mai 2006 nu era legală pentru ipotecarea proprietății soților pentru creditul unui terț.
Încălcând dispozițiile art. 1535, 1536, 1537 cod civil și art. 35 alin 2 Codul familiei, pârâta Generale SA a trecut la încheierea contractului de ipotecă, pentru împrumutul acordat către SC " " SRL prin reprezentant, împrumut în sumă de 350.000 RON.
În mod deliberat pârâta Generale SA nu le-a înmânat vreun act din cele semnate, reclamanților deși aceștia au solicitat acest lucru de mai multe ori,
În prezent procura amintită mai sus este anulată prin declarația notarială dată la Notarial și autentificată sub nr. 6151 din 24.09.2007.
În drept au fost invocate disp. art. 1535, 1536, 1537 Cod civil, art. 35 alin 2 Codul familiei.
În dovedirea acțiunii reclamanții au solicitat proba cu acte și interogatoriu.
Pârâta Generale, prin Sucursala Iaf ormulat întâmpinare și a invocat excepția lipsei de interes, de calitate procesuală activă a reclamantului întrucât acesta nu este titularul împuternicii, iar dacă acesta și-a încălcat mandatul, nu poate avea calitatea de reclamant și să-și invoce în apărare propria culpă.
În al doilea rând, nu se arată în acțiune dacă cei doi reclamanți sunt soți, data încheierii căsătoriei dintre aceștia și determinat de aceste date, regimul juridic al terenului.
Pe fond, acțiunea este neîntemeiată, la data de 10 mai 2006 semnează o procură autentică specială prin care îl împuternicește pe pentru contractarea unui credit, semnarea contractului de credit și ipotecă cu garanție imobiliară. Din modul de redactare al procurii speciale, rezultă clar și fără putință de tăgadă că împuternicirea vizează încheierea, semnarea unui contract de credit în general, fără a se arăta care este beneficiarul acestui contract de credit. Astfel, susținerea din acțiune că l-ar fi împuternicit pentru contractarea unui credit pentru ei este total, mandatarul putând să încheie orice contract de credit, pentru oricine, contract ce se garanta cu terenul specificat.
Față de aceasta, nu există absolut nici un motiv nici de anulare și nici de constatare a nulității absolute a contractului de ipotecă și nici reclamanții nu indica care ar fi cauza de nulitate absolută și nu indica nici temeiul legal al acesteia.
Dispozițiile invocate prevăd condițiile mandatului și nicidecum nu reglementează nulitățile absolute ale unui contract.
Nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 35 alin 2 teza finală Codul familiei, întrucât așa cum s-a arătat mai sus, a acționat în baza unei procuri speciale și prin care era împuternicit de soția sa să semneze contract de credit și contract de ipotecă, fără a se preciza că se limitează împuternicirea la un contract de credit în nume personal și nu pentru altul.
Anularea ulterioară a procurii speciale nu are absolut nici un efect asupra actelor încheiate cât procura a fost în ființă.
Urmează a se pune în vedere reclamanților să facă dovada calității de bun comun al terenului, în situația în care terenul a intrat în proprietatea numitului înainte de încheierea căsătoriei, urmând se invoca lipsa calității procesuale active a reclamantei.
Pârâtul Biroul Notarial și Asociații a formulat întâmpinare, invocând excepțiile:
- excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Biroul Notarial și Asociații.
Acest pârât nu are calitate procesuală pasivă având în vedere faptul că nu este parte în raporturile stabilite între reclamanți și ceilalți pârâți. Prin raportare la obiectul acțiunii cele două capete de cerere incomplete și imprecis formulate nu se solicită ca acesta să execute vreo obligație și nici nu ar fi posibil acest lucru.
- excepția lipsei coparticipării procesuale pasive a pârâtului.
Atât prin raportare la obiectul procurii depuse la dosar, cât și prin raportare la contractul de ipotecă încheiat, trebuie să fie pârât și nu reclamant.
- excepția lipsei unui interes legitim și moral.
Din coparticiparea procesuală activă a reclamanților, ca și din calitatea de soți și coproprietari ai terenului ipotecat rezultă conivența acțiunii, singurul scop al acesteia fiind acela de a anula contractul și de a pune banca în imposibilitate de a-și valorifica în parte creanța ca urmare a lipsirii de o garanție reală. Totodată, interpretarea procurii de către reclamanți, inclusiv și mai ales de către, este tendențioasă, părtinitoare. Se încearcă utilizarea unor artificii judiciare care să expună banca creditoare și pe debitorul SC " " SRL în condițiile în care, probabil, relațiile dintre reclamanți și acesta din urmă nu mai sunt amiabile ( sau, dacă mai sunt astfel, este și mai grav pentru că de fapt ar însemna că și acesta joacă doar un rol formal de pârât, susținând în fond acțiunea reclamanților).
, interesul trebuie să fie și direct în sensul că o persoană nu poate apăra dreptul altei persoane. Or, în cauză reclamantul nu face decât să încerce apărarea unui interes juridic direct al soției sale și nu al său.
Totodată, reclamantul invocă propria sa culpă, în sensul că pe de o parte nu ar fi respectat procura acordată de soția sa, iar pe de altă parte, solicită anularea contractelor pe care le-a semnat și în nume propriu nu numai ca mandatar al soției sale reclamante.
În acest context, nici causa petendi nu este licită și morală, în realitate urmărindu-se un interes pur material, contrar ordinii politice, sociale și economice.
Excepția lipsei de interes fiind o excepție de fond,absolută și peremptorie, apreciază că se imune ca cererea să fie respinsă ca lipsită de interes.
Pe fond, în cazul în care ar fi respinse excepțiile de mai sus, se solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată având în vedere că reclamanții nu au invocat nici un motiv de nulitate absolută a contractului de ipotecă. Pe cale de consecință, se impune și respingerea capătului de cerere privind radierea din cartea funciară a ipotecii instituite în favoarea
La termenul de judecată din 27 mai 2008 reclamanta a formulat precizări la acțiune arătând următoarele:
Conform disp. art. 1535 și 1536 Cod civil, în privința actelor de înstrăinare, de ipotecare ca și a altor acte ce depășesc administrarea obișnuită a bunurilor proprii sau comune este necesar un mandat special. Or, procura invocată ca temei al puterilor de mandat nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1536 alin 2 Cod civil pentru a fi calificată un mandat special, a valida contractul de ipotecă în favoarea SC " " SRL.
Contractele de ipotecă pentru care reclamanta solicită constatarea nulității absolute pentru lipsa consimțământului, privesc un bun propriu, dobândit în timpul căsătoriei, iar din conținutul procurii rezultă cu certitudine faptul că nici un moment reclamanta nu și-a dat acordul pentru garantarea unui împrumut și constituirea ipotecii asupra bunului în favoarea SC " " SRL.
Cum contractul de ipotecă prin efectele pe care le produce intră în categoria actelor de înstrăinare, consimțământul reclamantei trebuia exprimat în mod expres.
În condițiile în care instanța de judecată va aprecia că bunul imobil este bun comun, acest consimțământ al reclamantei trebuia exprimat prin prisma disp. art. 35 Codul familiei, care instituie o interdicție de înstrăinare și grevare a bunurilor comune fără consimțământul celuilalt soț.
Procura constituie înscrisul constatator al contractului de mandat.
Din punct de vedere al întinderii puterilor mandatarului, mandatul este după caz special sau general.
Procura dată de către reclamantă soțului său este o procură specială din care rezultă fără echivoc întinderea mandatului: " că în numele meu și pentru mine, să mă reprezinte la orice bancă sau persoane fizice sau juridice, pentru contractarea unui credit și de ipotecă cu garanție imobiliară, precum și la Biroul Notarului Public competent, în vederea semnării și autentificării contractului de credit, contractului de ipotecă cu garanție imobiliară, garantând împrumutul acordat cu terenul de categorie arabil, în suprafață de 5200. situat în extravilanul comunei Rediu, județul I, proprietatea reclamantei intabulat în Cartea Funciară nr. 137 localității cadastrale Rediu".
Având în vedere faptul că procura este una specială ea cuprinde în mod limitativ puterile conferite mandatarului - respectiv obținerea unui împrumut în nume propriu și nu garantarea unui împrumut acordat unei terțe persoane, pentru care solită a se aprecia că nu și-a exprimat consimțământul.
Art. 948 Cod civil, consacră consimțământul valabil al părții care ase obligă, ca pe o condiție esențială pentru valabilitatea unei convenții. Lipsa consimțământului pentru instituirea și garantarea unui credit unei terțe persoane rezultă fără echivoc din conținutul procurii.
În condițiile în care reclamanta a și intenționat să garanteze împrumutul debitorului apreciază că acest lucru trebuia să rezulte expres din conținutul procurii, în sensul că aceasta trebuia să prevadă că reclamanta este de acord cu garantarea creditului acordat societății și cu instituirea ipotecii asupra terenului, apreciază că mandatul trebuia să conțină și suma de bani ce urma să fie împrumutată, iar terțul trebuia identificat prin nume și toate atributele fiscale de identificare.
Lipsa acestor elemente de determinare atât a sumei cât și a terțului debitor sunt date care confirmă lipsa de consimțământ la garantarea creditului și la instituirea ipotecilor asupra terenului în favoarea terțului debitor.
În ceea ce privește natura juridică a terenului, se precizează faptul că acesta a fost dobândit de către reclamantă în timpul căsătoriei cu prin actul de adjudecare nr. 289/2001 în dosarul de executare silită nr. 289/2001 al. Bunul imobil este intabulat doar pe numele reclamantei, deoarece la data adjudecării soțul acesteia nu putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor prin cumpărare. Conform disp. Legii nr. 312/2005 acesta putea dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole doar de la data aderării României la. respectiv data de 1.01.2007. Având în vedere că bunul imobil a fost adjudecat la data de 14.09.2001, rezultă cu claritate că bunul imobil are regimul unui bun propriu, regimul comunității de bunuri nefiind aplicabil acestui bun.
Prin încheierea din 27 mai 2008, instanța a luat act în baza disp. art. 246 Cod procedură civilă de renunțarea reclamanților și la judecata acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâții și Asociații și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Examinând cu prioritate excepțiile invocate potrivit disp. art. 137 Cod procedură civilă, constată următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei instanța constată că această excepție este neîntemeiată. Reclamanta este titulara dreptului pretins, întrucât este proprietara terenului de 5.200. situat în comuna Rediu, județul I, fiind intabulat pe numele reclamantei și dobândit la data de 14.09.2001.Această suprafață de teren face obiectul garanției imobiliare a contractului de credit nr. 6994 din 30.08.2007 încheiat între pârâți.
Întrucât reclamanta este titulara dreptului pretins, instanța constată că aceasta are calitate procesuală activă, astfel încât această excepție urmează a fi respinsă.
Cu privire la excepția lipsei coparticipării procesuale a reclamantului, instanța reține că și această excepție este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
În materia "litis consortium" regula este aceea divizibilității judecății, independenței procesuale a fiecăruia dintre coparticipanți.
Cu privire la excepția lipsei de interes, instanța reține că excepția este neîntemeiată. Reclamanta a arătat că este proprietara terenului, astfel încât are interes în promovarea cererii.
Interesul reclamantei a îndeplinit condițiile pentru promovarea acțiunii, drept consecință excepția va fi respinsă.
Pe fondul cauzei, instanța reține că acțiunea reclamantei este nefondată.
Prin procura specială, cu încheierea de autentificare nr. 2686 din 1.05.2006 la Biroul Notarului Public, reclamanta l-a împuternicit pe soțul său, reclamantul, ca în numele reclamantei și pentru aceasta să o reprezinte la orice bănci sau persoane fizice sau juridice pentru contractarea de un credit, semnarea contractului de credit și de ipotecă cu garanție imobiliară, precum și la Biroul Notarului Public competent, în vederea semnării și autentificării contractului de credit, contractului de ipotecă cu garanție imobiliară, garantând împrumutul acordat cu terenul de categorie arabil, în suprafață de 5200. situat în extravilanul comunei Rediu, județul I, proprietatea reclamantei intabulat în Cartea Funciară nr. 137 localității cadastrale Rediu.
În baza acestei procuri a fost încheiat de către contractul de ipotecă nr. 2582 din 14.07.2006 în calitate de garant ipotecar,împuternicit prin procură pentru în calitate de garant ipotecar și Sucursala I în calitate de creditor.
Ulterior pentru a modifica dobânda din contract s-a încheiat contractul nr. 69941/10.09.2007, garanții ipotecari și au consimțit să constituie ipotecă în favoarea creditorului și interdicție de înstrăinare și operare în favoarea altor creditori, garantând obligația asumată prin contractul de credit nr. 6994/03.09.2007 privind acordarea descoperitului de cont în valoare de 350.000 lei și a dobânzii de 14,25%, revizuibilă lunar, precum și toate celelalte obligatorii care derivă sau pot deriva din contractul de credit nr. 6994/03.09.2007 încheiat cu debitorul SC " " SRL Această ipotecă s-a constituit asupra imobilului parcela arabilă A în suprafață de 5200. situată în extravilanul comunei Rediu, având număr cadastral 172, înscris în Cartea Funciară nr. 137 localității Rediu.
După încheierea contractelor de ipotecă nr. 2582 din 14.07.2006 și nr. 69941 din 10.09.2007 reclamanta a revocat în întregime la data de 24.09.2007 procura autentificată cu nr. 2685/10.05.2006 la. din Această declarație a fost autentificată sub nr. 6151 din 24.09.2007 la..
Verificând înscrisurile depuse, analizându-le în ordinea cronologică, instanța constată că cele 2 contracte de ipotecă nr. 2582 din 14.07.2006 și nr. 69941 din 10.09.2007 încheiate de Sucursala I, prin ipotecarea terenului de 5200. pentru acordarea împrumutului către SC " " SRL în sumă de 350.000 lei nu sunt lovite de nulitate absolută.
Reclamanta a susținut că această procură nu îndeplinește condițiile unui mandat special.
Verificând procura specială (fila 61 dosar),așa cum este denumită, ea îndeplinește condițiile prevăzute de art. 1535 și 1536 Cod civil ( întinderea mandatului, puterile acestuia și condițiile). În această procură nu s-a specificat condiția ca împrumutul să fie pentru sine, sau pentru altul. El a fost dat generic. Consimțământul reclamantei nu a fost viciat.
Acest consimțământ a fost liber exprimat, reclamanta a avut reprezentarea și libertatea actelor juridice civile prin semnarea procurii și și-a exprimat voința internă.
În consecință, acțiunea reclamantei urmează a fi respinsă.
Cheltuielile de judecată solicitate de către pârâtă nu au fost dovedite, iar cererea acesteia urmează a fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu următoarea motivare:
În fapt, solicită instanței de judecată constatarea nulității absolute a contractelor de ipotecă nr. 2582/14.07.2006 și nr.69941/10.09.2007 încheiate de Generale SA, prin ipotecarea proprietății terenului sus-menționat, precum și a tuturor actelor și obligațiilor subsecvente acestora pentru împrumutul acordat SRL, în sumă de 350.000 și radierea ipotecii instituite de I asupra terenului despre care a amintit mai sus.
În susținerea cererilor formulate a învederat instanței de fond faptul că nu și-a exprimat nici un moment consimțământul pentru încheierea vreunui contract de ipotecă în favoarea unui terț prin garantarea acestuia cu terenul proprietate personală în suprafață de 5200. situat în extravilanul comunei Rediu intabulat în nr. 137 localității Rediu, invocând ca și temei de drept disp. art. 948,1535 și următoarele din Codul civil.
Consideră că în mod greșit Tribunalul Iașia apreciat faptul că procura specială autentificată sub nr. 2685/10.05.2006 la BNP, ar fi putut constitui consimțământ valabil exprimat la încheierea contractelor de ipotecă pentru împrumutul acordat către SRL, întrucât acest mandat fusese încredințat soțului său în cu totul alt scop așa cum de fapt rezultă și din cuprinsul acesteia.
La momentul perfectării procurii speciale respectiv luna mai a anului 2006 intenționa să contracteze un credit fie de la o instituție bancară fie de la persoane juridice ori fizice în scopul dezvoltării unei afaceri în familie. Nici un moment nu ar fi fost de acord ca terenul mai sus menționat să fie folosit ca și garanție pentru obținerea un ui credit în favoarea unui terț, și nu a avut cunoștință de perfectarea celor două contracte de ipotecă cu BRD Sucursala A aflat de existența acestor contracte în luna septembrie 2007, și imediat ce a aflat a hotărât să revoce în întregime procura semnând în acest sens o declarație autentificată sub nr. 6151/24.09.2007 la BNP.
Peste voința internă a apelantei de a nu adera la aceste convenții, din parcurgerea procurii pe care a semnat-o, rezultă cu certitudine acțiunile ce puteau fi întreprinse în temeiul acesteia și anume contractarea unui credit în nume propriu și garantarea acelui credit cu terenul în suprafață de 5200. interpretarea mandatului din punctul său de vedere vis a vis de motivarea pe care o face instanța de fond, ce consideră în mod greșit că în procură nu s-a specificat condiția ca împrumutul să fie pentru sine sau pentru altul, concluzionând că oricine ar fi putut beneficia de acesta, contravine realității celor menționate în cuprinsul procurii. Atunci când s-a considerat că nu ar fi fost viciat consimțământul instanța de fond nu a avut în vedere caracterul special al procurii și anume că în primul alineat al acesteia se specifică foarte clar că a fost realizată pentru acordarea unui credit și semnarea contractului de ipotecă pentru acest credit, în cazul în care s-ar fi urmărit doar semnarea unui contract de ipotecă în favoarea unui terț pe lângă conjuncția "și" din enunțul "pentru contractarea unui credit, semnarea contractului de credit și de ipotecă cu garanție imobiliară" ar fi trebuit să apară și conjuncția "sau", de asemenea tot în primul paragraf se menționează că mandatarul va semna contractul de credit iar în cauză nu a fost semnat decât un contract de ipotecă, nu s-ar fi făcut vorbire de ridicarea sumelor de bani proveniți în urma contractării creditului prin urmare este mai mult decât evidentă intenția apelantei, coroborând acțiuni le la care era împuternicit mandatarul nu se poate trage decât concluzia că acea procură specială viza un credit angajat în nume propriu și nicidecum garantarea unui terț.
Mai mult decât atât pentru a întregi imaginea asupra voinței apelantei trebuie să se aibă în vedere distanța de timp de la momentul semnării procurii speciale și cel al încheierii contractului de ipotecă.
Raportat la dispozițiile art. 948 Cod civil ce consacră condițiile de validitate ale unei convenții, în lipsa consimțământului valabil al părții ce se obligă, orice contract căruia îi lipsește această condiție esențială îi este aplicabilă sancțiunea nulității absolute. Acest consimțământ pentru instituirea și garantarea unui credit unei terțe persoane în speță SC SRL ar trebui să rezulte fără echivoc din conținutul mandatului și având în vedere și dispozițiile art. 1535 și 1536 Cod civil în privința actelor de înstrăinare, de ipotecare, ca și a altor acte ce depășesc administrarea obișnuită a bunurilor este necesar un mandat special ori așa cum a arătat și anterior coroborând aceste argumente și cu procura celeilalte consemnatare a contractelor de ipotecă în care este specificat cu exactitate acțiunea juridică ce trebuie efectuată de mandatar, respectiv semnarea unui contract de garanție imobiliară și constituirea unui ipoteci în vederea obținerii unui credit pentru SC SRL și nu pentru contractarea unui credit așa cum stipula procura semnată de ea, rezultă fără dubiu faptul că nu și-a exprimat consimțământul în nici un mod pentru perfectarea contractelor de ipotecă.
Soluția instanței de fond este criticabilă și datorită faptului că este contradictorie și anume după ce face referite la necesitatea existenței unei procuri speciale cerută de disp. art. 1535 și 1536 Cod civil își motivează hotărârea prin a aprecia că de fapt procura a fost acordată generic prin urmare se constituie într-una cu caracter general deci nevalabilă pentru semnarea contractelor de ipotecă.
Solicită desființarea hotărârii atacate și rejudecând, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin întâmpinare, intimata - Sucursala Ias olicitat respingerea apelului ca neîntemeiat, pentru următoarele motive.
, la data de 10 mai 2006 semnează o procură autentică specială, prin care îl împuternicește pe pentru "contractarea unui credit, semnarea contractului de credit și ipoteca de garanție imobiliară". Din modul de redactare al procurii speciale, rezultă clar și fără putință de tăgadă că împuternicirea vizează încheierea, semnarea unui contract de credit în general, fără a se arăta cine urmează să fie beneficiarul acestui contract de credit, cum în mod fals și cu rea credință susține atât prin acțiunea introductivă cât și prin motivele de apel.
Prin motivele de apel, apelanta pretinde că ar lipsi consimțământul valabil al părții ce se obligă, condiție esențială consacrată de art. 948 Cod civil. Nu înțelege intimata ce anume a dorit să susțină apelanta, atât timp cât nu invoca absolut nici un motiv, legal, plauzibil și pertinent care să conducă la ideea vicierii consimțământului său. Ori susnumita nu a pretins nici prin acțiunea introductivă și nici prin apel că nu ar avea discernământul faptelor sale, că consimțământul său ar fi fost viciat prin dol sau violență, etc. Singura susținere în care este în totală contradicție cu actul semnat în fața notarului în cunoștință de cauză este că procura s-ar referi la un împrumut pentru familie, fapt total nereal, întrucât, așa cum a arătat mai sus, mențiunea din procură este clară: "încheierea unui contract de împrumut".
Mai pretinde apelanta că s-ar fi încălcat dispozițiile art. 1535 și 1536 Cod civil, în sensul că nu s-ar fi indicat exact cine urmează a fi beneficiarul creditului, astfel că procura ar fi generală și nu specială.
Potrivit art. 1535 Cod civil mandatul care este dat pentru o anume afacere este special, iar cel dat pentru toate afacerile este general. Articolul 1536 prevede că la facerea un ei ipoteci mandatul trebuie să fie special.
Coroborând dispozițiile menționate cu conținutul procurii dată de apelantă solului său, urmează a se constata că îmbracă absolut toate elementele mandatului special, în sensul că îl împuternicește pe soțul său să: contracteze un împrumut, să semneze contract de credit, ipotecă și garanție imobiliară. Deci, sunt stabilite exact limitele mandatului, în sensul că acesta se referă exclusiv la semnarea unui contract de credit și a actelor ce constituie garanția acestuia. Nefiind stipulat beneficiarul contractului de credit, acesta putea fi oricine, nefiind interzisă aceasta și nefiind făcută precizarea că împrumutul urma să fie contractat exclusiv în nume propriu. Procura la momentul semnării actelor menționate era în vigoare, era valabilă și-și producea pe deplin efectele, neavând absolut nici o relevanță că ulterior aceasta a fost revocată. De menționat este faptul că apelanta nu a solicitat anterior revocării, anularea procurii fiind cert că susținerile prezente sunt pro-causa și fără nici o legătură cu realitatea.
Apelul este nefondat.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanții, care a renunțat ulterior la judecată, și au solicitat constatarea nulității absolute a contractelor de ipotecă încheiate de intimata -C SA, prin ipotecarea proprietății teren în suprafață de 5.200. din comuna Rediu, precum și a tuturor actelor și obligațiilor subsecvente acestuia, pentru împrumutul acordat SRL în sumă de 350.000 RON.
În motivarea acțiunii, a invocat împrejurarea că prin procura specială autentificată sub nr.2685, apelanta reclamantă l-a împuternicit pe soțul ei, doar să contracteze un credit pentru ei, garantat cu terenul arabil în suprafață de 5200. situat în comuna Rediu.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1535,1536,1537 Cod civil și art. 35 alin. 2 Cod penal.
Prin completări la acțiune, reclamanta a invocat ca motiv de nulitate absolută a contractului de ipotecă lipsa consimțământului, cu argumentarea că reclamanta, prin procura specială dată soțului ei, nu și-ar fi dat nici un moment consimțământul pentru încheierea vreunui contract de ipotecă în favoarea unui terț.
Față de criticile formulate în apel, instanța are în vedere, raportat la dispozițiile art. 948 Cod civil ce consacră condițiile de validitate ale unei convenții, că prin consimțământ se înțelege voința uneia din părți, care își manifestă acordul, adeziunea la propunerea de a contracta a celeilalte părți. Totodată, consimțământul trebuie să fie și valabil exprimat.
În speță, se reține că procura specială autentificată sub nr. 2685 din 10 mai 2006 la. este, atât canegotium, cât și cainstrumentum, un act juridic unilateral perfect valabil, în care se enumără clar și fără echivoc actele juridice ce urmează a fi îndeplinite de procurator în numele mandantei.
Astfel, se reține că în privința obiectului procurii, acesta este determinat, posibil și licit, specificându-se în conținutul acesteia actele juridice pe care mandatarul este împuternicit să le încheie, respectiv de aor eprezenta pe mandantă la orice bănci sau persoane fizice și juridice, pentru contractarea unui credit, semnarea contractului de credit și de ipotecă cu garanție imobiliară, precum și la Biroul Notarului Public competent, în vederea semnării și autentificării contractului de credit, contractului de ipotecă cu garanție imobiliară, garantând împrumutul acordat, cu terenul de categorie arabil, în suprafață de 5200. situat în extravilanul comunei Rediu, județul I, proprietatea sa, intabulat în Cartea Funciară nr. 137 localității cadastrale Rediu.
Totodată, în ceea ce privește întinderea mandatului, corect prima instanță a reținut că este vorba de o procură specială, deoarece mandatul a fost dat pentru anumite operații determinate.
Totodată, se reține, așa cum a făcut-o și prima instanță în mod corect, că în conținutul acestei procuri nu s-a specificat condiția ca împrumutul să fie pentru sine sau pentru altul. Așa fiind, având în vedere că procura formează un tot indivizibil cu actul în vederea căruia a fost dată (regula simetriei formelor), nu se poate reține lipsa consimțământului mandantei la încheierea contractelor de ipotecă având ca obiect terenul de 5200. din comuna Rediu (filele 56-59 din dosarul Judecătoriei Iași ), acesta fiind valabil exprimat.
Pentru considerentele arătate, instanța reține că sunt nefondate toate criticile apelantei referitoare la faptul că s-au încheiat contractele de ipotecă peste voința sa internă. Sub acest aspect, al valabilității consimțământului exprimat la încheierea acestor acte juridice, instanța reține că folosirea conjuncției "și" din enunțul "pentru contractarea unui credit, semnarea contractului de creditșide ipotecă cu garanție imobiliară" nu poate fi interpretată în sensul că împrumutul ar fi trebuit să fie numai pentru sine.
În consecință, constatând că toate criticile apelantei sunt nefondate, în temeiul disp. art. 296 Cod procedură civilă, curtea va respinge apelul comercial d e față și va menține ca legală și temeinică sentința apelată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței comerciale nr. 476/17.02.2009 pronunțată de Tribunalul Iași - Secția comercială și contencios administrativ, sentință pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 7 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
Grefier
-
Red.
Tehnored.
2 ex.
07.01.2010
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Cipriana Poiană
