Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 1502/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.1502/COM

Ședința publică din data de 18 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Davidencu Șerban

JUDECĂTOR 2: Elena Carina Gheorma

Judecător - - -

Grefier -

S-au luat în examinare recursurile comerciale declarate de recurenta reclamantă - T, cu sediul în T-, -.A,.13, jud. - în calitate de lichidator al debitoarei, județ T și de recurenții pârâți, - domiciliați în localitatea, comuna, județul T, împotriva Sentinței civile nr. 369/5.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL - cu sediul în T,-, județul T, intimata debitoare SC SRL prin administrator special, cu domiciliul în C,-, -2,.D,.44, județul C, având ca obiect anulare contract.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta reclamantă prin practicianul în lichidare judiciară în baza delegației depusă la dosar (fila 70), pentru recurenții pârâți, răspunde av. în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar (fila 82), intimata pârâtă SC SRl T reprezentată prin av. în baza împuternicirii avocațiale atașată în la dosar (fila 107), lipsind administratorul special.

Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.

S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază obiectul litigiului, mențiuni referitoare la îndeplinirea procedurii de citare.

Pentru recurenta reclamantă depune la dosarul cauzei certificat emis de T privind societatea SRL.

Față de declarația părților prezente că nu mai sunt alte motive de amânare, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond pentru dezbateri.

Recurentul lichidator -, având cuvântul, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea hotărârii recurate prin care instanța de fond, în mod greșit a respins cererea lichidatorului de a obliga pârâta SC SRL să readucă la masa credală imobilele ce au făcut obiectul contractelor de vânzare cumpărare nr.2910/2004 și nr.2624/2005.

Consideră că în mod corect a reținut prima instanță că vânzarea bunurilor de la SRL nu se putea face în baza art.80 alin.2 din Legea insolvenția, a declarat nereal că are calitatea de asociat unic al societății iar pârâtul a acceptat această situație deși cunoștea realitatea, deținând în calitate de asociat un procent de 20% din capitalul social al debitoarei. De altfel, contractul nr.2910/2004 a fost anulat și prin sentința Judecătoriei M la cererea SC SRL,conform art. 80 alin.2 lit.a din legea insolvenței, astfel că și nu mai puteau vinde imobilele către SC SRL, nefiind proprietari.

Prin angajamentul lui de a restitui banii SC, inclusiv cei proveniți din vânzarea bunurilor SC SRL, acesta își însușește dispozițiile sentinței Judecătoriei M, rămasă irevocabilă prin neexercitarea căii de atac.

Susține că subdobânditorul SC SRL trebuia să cunoască faptul că transferul este pasibil a fi anulat datorită stuației financiare a SC SRL pe care o cunoștea de la data încheierii antecontractului. Consideră că acesta nu a fost cumpărător de bună credință; SC avansează bani prin antecontract pentru stingerea sarcinilor.

Pentru cele sus expuse, solicită admiterea recursului pe care l-a formulat, modificarea în tot a hotărârii recurate în sensul anulării contractului nr.2624/2005 ca o consecință a anulării contractului nr.2910/2004și aducerea bunurilor imobile la masa credală conform art.83 alin.1din legea insolvenței.

În referire la recursul recurenților și susține concluzii de respingere a acestuia ca nefondat. În ce privește susținerile apărătorului recurenților și privitor la existența hotărârii AGA din septembrie 2004, arată că aceasta nu are aspectul unei hotărârii de acest gen, în conținutul său nu se specifică ordinea de zi, nu are dată certă, nu se specifică dacă este hotărârea AGA sau; deși este mandatat să depună cerere de înscriere mențiuni la ORC aceste mențiuni nu s-au efectuat. Potrivit datelor furnizate de ORC, asociat la SC SRL, deținea 20% din capitalul social al societății.

Apărătorul recurenților pârâți și, având cuvântul, solicită admiterea recursului formulat de pârâți pentru motivele expuse pe larg în recursul formulat și notele scrise, precum și respingerea recursului lichidatorului judiciar al debitoarei SC SRL ca nefondat.

Are două amendamente în legătură cu întâmpinarea depusă de lichidator: consideră că atacul la persoană demonstrează lipsa codului deontologic al lichidatorului și solicită lichidatorului a se limita să pună concluzii asupra recursului pârâților. Arată avocatul pârâților și că în motivele de recurs și în notele scrise depuse la dosar nu a făcut atac la persoană.

Apărătorul pârâtei SC SRL, având cuvântul, solicită respingerea recursului relativ la capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2910/01.11.2004, raportat la Sentința nr.546/2004 a Judecătoriei M, arătând că în calea de atac a apelului SC SRL a renunțat la dreptul subiectiv pretins, astfel că actul a rămas valabil.

În ce privește motivul de recurs ce critică hotărârea pe aspectul nedispunerii aducerii bunului la masa credală, solicită respingerea lui ca nefondat, nefiind îndeplinite condițiile art.84 (1) din legea insolvenței privitor la exercitarea dreptului conferit lichidatorului judiciar.

Astfel prețul plătit de 250.000 Euro este corespunzător valorii stabilite în raportul de evaluare depus la dosar; totodată precizează că la instanța de fond lichidatorul judiciar ale debitoarei nu a ridicat obiecțiuni cu privire la prețul plătit.

În ce privește reaua credință a subdobânditorului SC SRL invocată de lichidator, arată că la momentul încheierii actului SC SRL a avea în față un contract de vânzare-cumpărare, care era autentificat la notar, fapt ce a creat aparența de legalitate a actului. Învederează că buna-credință a SC Srl derivă și din faptul că luând la cunoștință că vânzătorii au de plătit o sumă creditorului, prin antecontractul încheiat a avansat o sumă de bani pentru stingerea acestui debit și a luat legătura permanent cu creditorul pentru a se asigura că acesta a primit banii.

Solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. În situația în care se a dispune amânarea pronunțării va depune dovada onorariului de avocat de 6.000 lei.

Recurentul lichidator învederează că onorariul solicitat este foarte mere și solicită reducerea acestuia.

Apărătorul intimatei pârâte SC SRL, învederează că cuantumul onorariului solicitat nu este foarte mare, activitatea avocatului nereducându-se numai la prezența în instanță, ci implică un volum mare de muncă; valoarea litigiului este de 250.000 Euro și avocatul este obligat să perceapă min.10% din valoarea contestată.

Apărătorul recurenților pârâți solicită amânarea pronunțării pentru a depune chitanța reprezentând onorariu de avocat achitat de clienții săi. În ce onorariul de avocat, solicitat de avocata intimatei pârâte SC SRL, apreciază că acesta se înscrie în cuantumul obișnuit în raport de valoarea contractului.

Curtea declară dezbaterile încheiate și rămâne în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursurilor comerciale de față;

1. Obiectul litigiului și părțile în proces

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Tulcea sub nr- reclamanta T, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC "" SRL, județul T, a solicitat în contradictoriu cu pârâții și SC "" SRL, județul T, anularea contractului de vânzare cumpărare aut.sub nr.2910/1.11.2004 de BN cu privire la imobilul compus din teren în suprafață de 283.225,99 mp și construcții situat în extravilanul satului, comuna, județul T, conform art.79, art.80 al.1 lit.c și art.80 al.2 lit.a din Legea 85/2006, precum și aducerea imobilului în patrimoniul debitoarei.

În motivarea cererii s-a arătat că acest imobil a fost cumpărat de societatea debitoare la de SC "" SA județul T, prin lichidator judiciar SC "" SRL B la data de 26.10.2004.

Ulterior, a mai arătat reclamanta, imobilul a fost vândut de debitoare către pârâtul care este asociat în cadrul societății debitoare, deținând 20% din părțile sociale, însă actul încheiat este unul fraudulos, în dauna drepturilor creditorilor, întrucât atât vânzătorul cât și cumpărătorul au cunoscut existența datoriilor la ADS, constând în arendă neachitată pentru terenurile agricole aflate în administrare.

A mai arătat reclamanta și că sumele încasate de debitoare din vânzarea imobilului nu au intrat niciodată în contul acesteia, fostul administrator declarând în această privință că sumele încasate au fost folosite la achitarea unor datorii preexistente.

La data de 6 august 2007 reclamanta a înțeles să-și completeze cererea de chemare în judecată solicitând chemarea în judecată și a pârâtei întrucât la data perfectării contractului de vânzare cumpărare, a cărui anulare a solicitat, aceasta era soția pârâtului. Reclamanta a mai adăugat acțiunii și un nou capăt de cerere, solicitând, chemarea în judecată și a pârâtei SC "" SRL T, în scopul recuperării bunurilor imobile ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare aut.sub nr.2624/30.09.2005 al BNP.

Temeiul juridic a fost completat și cu preved.art.84 al.1 din Legea nr.85/2006, reclamanta învederând că acest subdobânditor cunoștea sau trebuia să cunoască faptul că transferul dintre SC "" SRL, județul T și pârâtul este susceptibil de a fi anulat, conform art.80 al.1 lit.c și art.80 al.2 lit.a din Legea nr.85/2006.

La data de 31.10.2007 reclamanta a formulatprecizărila cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost completată, menționând în esență că la data încheierii contractului ce se cere a fi anulat, numitul era administrator al debitoarei dar nu și asociat unic, având doar 80% din părțile sociale, diferența până la 100% aparținând pârâtului, tatăl lui, care în acest contract este cumpărător. Notarul public nu a cunoscut realitatea situației juridice a debitoarei întrucât în caz contrar nu ar fi autentificat contractul.

Reclamanta a mai precizat și faptul că vânzarea s-a realizat fără acordul adunării generale a asociaților și fără a se efectua un raport de evaluare al bunurilor, încălcându-se totodată și dispozițiile legale referitoare la licitația publică cu prag de pornire, prețul obținerii fiind cu mult sub valoarea de piață a bunurilor.

Relativ la factura nr.-/28.02.2004 încheiată între debitoare și pentru suma de 2.380.000.000 lei vechi reprezentând preț al Complexului Zootehnic, reclamanta a arătat că aceasta este un fals deoarece la data respectivă complexul nu era în proprietatea debitoarei. Această factură nu a fost înregistrată niciodată în evidențele contabile ale debitoarei, deși este singura factură emisă cu privire la imobil, și nici nu a fost găsită de organele de control ale Direcției finanțelor publice care au efectuat un control al societății cu puțin timp înainte de intrarea în procedura falimentului.

Reclamanta a mai precizat și faptul că în situația în care unele bunuri care au făcut obiectul contractului nu vor putea fi readuse la masa credală întrucât nu mai există, se solicită potrivit art.83 al.1 din Legea nr.85/2006 valoarea acestora de la data transferului efectuat de către debitoare.

Aceste precizări au fost completate de reclamantă la termenul de judecată din data de 24.01.2008, invocându-se că la data semnării contractului dintre debitoare și, deși s-a arătat în contract că s-a achitat suma de 2.700.000.000 lei vechi, nu s-a completat nici o factură fiscală. Întrucât suma încasată din vânzare nu s-a înregistrat nicăieri rezultă că aceasta a fost folosită în alte scopuri, în afara interesului societății.

Reclamanta a solicitat prin aceste precizări ca valoarea ce va fi adusă la masa credală să fie una reactualizată la zi.

Și aceste completări ale precizărilor au fost reîntregite la data de 28.11.2008 când reclamanta a solicitat ca subdobânditorul SC SRL T să fie obligat să aducă la masa credală valoarea imobilului de la data transferului efectuat de către debitoare, stăruind în anularea contractului de vânzare cumpărare aut.nr.2910/1.11.2004 de BNP.

În dovedirea cererii reclamanta a depus la dosarul cauzei în copie: contractul de vânzare cumpărare aut. nr.2910/2004 de BNP, antecontractul aut.nr.2347/2005 de BNP, contractul de vânzare cumpărare aut. nt.2867/26.10.2004 de BNP, încheierea și extrasul cărții funciare nr.139/N, contractul de vânzare cumpărare aut.nr.2624/30.09.2005 de BNP, raportul de evaluare întocmit la 13.12.2005, contractul de tranzacție din 7.09.2005, rapoarte de activitate ale lichidatorului judiciar, procese verbale, raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, raportul de evaluare întocmit în dosarul nr.2/JS/2000, factura fiscală nr.-/28.02.2004, raportul de inspecție fiscală din 31.07.2006, un proces verbal de contravenție, alte rapoarte și adrese întocmite de lichidator în procesul de lichidare judiciară.

2. Întâmpinarea

Pârâta SC "" SRL Taf ormulat întâmpinare invocând faptul că în cauză nu este întrunită nici una din cele două condiții cumulative impuse de art.84 din Legea nr.85/2006 întrucât prețul a fost plătit și nu s-a cunoscut faptul că pârâtul deținea 20% din părțile sociale ale SC "" SRL, județul T la data încheierii tranzacției, creându-se totodată impresia că numitul este asociat unic și că tatăl său este străin de societate.

Aceeași pârâtă a mai arătat că la data încheierii actului procedura insolvenței nu era inițiată și neavând acces la evidențele contabile ale debitoarei, nu a putut cunoaște existența datoriilor pe care această societate le avea față de ADS B și nici faptul că datorită amplorii acestor datorii există riscul intrării în procedura insolvenței.

Pârâta a mai invocat și că a avut cunoștință că imobilul la data vânzării era urmărit în mâinile soților și de către creditoarea SC "" SRL, pentru o datorie a societății și că a făcut demersuri în vederea stingerii acestor datorii, plătind în avans mai multe sume de bani și determinând promitenții vânzători să canalizeze fondurile în vederea stingerii datoriilor. Ulterior plății datoriilor imobilul rămânând liber de sarcini a putut fi cumpărat.

În susținerea întâmpinării s-au depus o serie de înscrisuri, iar la dosarul cauzei a fost atașat și dosarul nr.2/JS/2000 al Tribunalului Tulcea.

3. Hotărârea tribunalului

Prin Sentința civilă nr.369/05.03.2009 Tribunalul Tulceaa admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - T în calitate de lichidator al debitoarei SC SRL.

A anulat contractul devânzare cumpărare autentificat sub nr.2910 din 1.11.2004de BNP Asociații și și a obligat pârâții și să restituie patrimoniului debitoarei "", județul T suma de 270.000 lei actualizată cu rata inflației începând cu data de 1.11.2004 și până la data efectivă a plății reprezentând valoarea imobilului vândut prin contractul anulat în î baza prezentei hotărâri.

A respins cererea de obligare a pârâtei "" T de a readuce la masa credală imobilele ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare autentificat nr. 2624/30.09.2005 de BNP sau valoarea cu care s-au vândut aceste bunuri, reactualizată la zi, ca nefondată.

A obligat pe pârâții și să plătească reclamantei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că prin încheierea nr.1602/9.06.2006 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr.15/2006, judecătorul sindic a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului conform Legii nr.64/1005 față de debitoarea SC SRL, județul T, la solicitarea creditorului Administrația Domeniilor Statului B, pentru o creanță în cuantum de 350.161,15 lei, fiind desemnat lichidator judiciar SC " " SRL

Din raportul asuprea cauzelor și împrejurărilor care au condus la insolvență s-a reținut că societatea debitoare a încheiat în anul 2001 cu ADS B contractul de concesiune nr.14 prin care debitoarea a dobândit în administrare suprafața de 1026,98 ha teren agricol, situat în perimetrul comunei, județul Deși, debitoarea a înființat după încheierea contractului culturi de in, porumb și soarelui, producția obținută a fost extrem de redusă astfel încât la sfârșitul anului agricol 2001-2002 s-au înregistrat pierderi foarte mari, producția realizată neacoperind nici cheltuielile pentru procurarea de semințe.

Aceste pierderi au dus societatea la imposibilitatea de a mai desfășura activități agricole, astfel că nu s-au mai putut înființa culturi pentru anul agricol 2002-2003, societatea intrând în incapacitate de plată și încetând să mai funcționeze încă din anul 2002.

Prin contractul de vânzare cumpărare aut nr.2867/26.10.2004 debitoarea a dobândit în proprietate un imobil situat în extravilanul satului, comuna, județul T, compus din suprafața de 283.225,99 mp și o serie de construcții, de la vânzătorul -- - lichidator judiciar al SC "" SA.

După aproximativ6 zile același imobil a fost înstrăinat de către debitoare pârâtului,cu aproximativ același preț, încheindu-se contractul de vânzare cumpărare aut.nr.2910/1.11.2004de BNP asociați și.

Analizând acest din urmă contract a constatat prima instanță că administratorul societății a declarat în mod nereal că este asociat unic, deși la acea dată deținea doar 80% din părțile sociale ce compuneau capitalul social al SC "" SRL, județul restul de 20% aparținând pârâtului care a avut și calitatea de cumpărător.

Acest aspect este relevat de actul adițional aut.nr.2212/27.06.2001 de BNP -, certificatul de înscriere de mențiuni din 28.06.2001 emis de Oficiul Registrului Comerțului T și rezoluția directorului ORC T nr.2236/27.06.2001.

Potrivit adresei de la fila 154 din dosar înaintată instanței de BNP Asociați și, acest birou notarial care a încheiat actul ce se cere a fi anulat, a arătat cu privire la acest aspect că este vorba de o eroare de editare care s-a strecurat doar în primul alineat al contractului de vânzare-cumpărare aut.nr.2910/2004, în realitate notarul cunoscând faptul că numitul avea calitatea de asociat și administrator al societății.

Acest aspect nu poate fi însă reținut de judecătorul sindic întrucât numitul a declarat de aceeași manieră și în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu 6 zile înainte, respectiv nr.2867/26.10.2004, cu prilejul cumpărării imobilului în discuție. În plus, până în prezent nu s-a prezentat nici o încheiere de rectificare a erorii materiale menționate.

Pentru exercitarea acțiunii în anulare prevăzută de art.80 al.2 lit.a din Legea nr.85/2006 se cere ca lichidatorul judiciar să facă dovada existenței fraudei, a faptului că, subdobânditorul este părtaș la fraudă, precum și a prejudicierii creditorilor.

În ceea ce privește primeledouă condiții analizateîn persoana numitului, precum și a pârâtului, s-a reținut că primul a declarat nereal că are calitatea de asociat unic al societății, iar cel de al doilea - cumpărător, a acceptat această situație deși cunoștea realitatea, deținând în calitate de asociat un procent de 20% din capitalul social al debitoarei.

Deși cei doi asociați au prezentat notarului public, cu prilejul încheierii contractului de vânzare-cumpărare hotărârea adunării asociaților din data de 1.11.2004, actul adițional la actul constitutiv al SC "" SRL, județul T, precum și dovada înregistrării mențiunii privind noul asociat în registrul comerțului încă din anul 2001, înscrisuri din care rezulta cu evidență cotele de participare la capitalul social ale celor doi asociați, actul ce se solicită a fi anulat a fost încheiat de maniera mai sus arătată, rezultând astfel la fel de clar frauda ambelor părți cu prilejul întocmirii contractului de vânzare cumpărare.

Referitor lacondiția prejudicierii creditorilor, aceasta reiese din întreg probatoriul administrat întrucât părțile între care s-a încheiat actul aveau calitatea de asociați ai debitoarei și cunoșteau la momentul încheierii contractului faptul că debitoarea nu mai funcționa încă din anul 2002, precum și faptul că intrase în incapacitate de plată tot din același an, având datorii restante foarte mari față de creditorul ADS

creditorilor și frauda ambelor părți contractante mai reiese și din împrejurarea relevată de lichidator în raportul asupra cauzelor ce au condus la insolvență, potrivit căreia banii rezultați din vânzarea imobilului de către debitoare nu au fost înregistrați în contabilitatea acesteia și nici nu au fost folosiți pentru achitarea datoriilor preexistente. În ceea ce privește factura fiscală nr.-/28.02.2004, aceasta nu fost luată în considerare întrucât nu a fost înregistrată niciodată în evidența contabilă a debitoarei și în plus, poartă o dată cu mult anterioară încheierii contractului în formă autentică, neîndeplinind nici condițiile de formă impuse de lege pentru o atare vânzare.

Privitor lapârâta, s-a dispus antrenarea răspunderii acesteia conform preved. art.80 al.1 lit.c din Legea nr.85/2006 (invocate de lichidator în acțiunea introductivă), potrivit cărora lichidatorul poate introduce la judecătorul sindic, acțiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de transmisie și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenția tuturor părților implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile.

S-a constatat îndeplinită condiția fraudării creditorilor și în persoana pârâtei, dat fiind faptul că aceasta este soția pârâtului și este de la sine înțeles că aceasta cunoștea faptul că debitoarea intrase în incapacitate de plată de aproximativ 2 ani de zile.

În cauză deși s-au invocat preved.art.82 din Legea nr.85/2006, instanța a considerat că transferul patrimonial a cărui anulare s-a solicitat ar avea un caracter de normalitate, făcând parte din activitatea curentă a debitoarei, date fiind circumstanțele nelegale mai sus expuse, în care a fost încheiat actul în speță.

Față de toate aceste considerente, instanța a admis capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare cumpărare aut.nr.2910/1.11.2004 de BNP Asociați și și, în baza preved. art.83 al.1 din Legea nr.85/2006 a obligat pe pârâții și să restituie patrimoniului debitoarei SC " SRL județul T, suma de 270.000 lei actualizată cu rata inflației începând cu data de 1.11.2004 și până la data efectivă a plății, reprezentând valoarea imobilului vândut prin contractul anulat în baza prezentei hotărâri.

În contextul art.83 din Legea nr.85/2006, prin inexistența bunului se înțelege atât cea materială, cât și cea juridică, cum este situația imobilului în cauză care a fost transmis către un terț subdobânditor, SC "" SRL T, ceea ce îi pune pe pârâții și în imposibilitatea de a remite efectiv imobilul către averea debitoarei în insolvență.

Cât privește faptul că instanța a avut în vedere actualizarea valorii bunului cu rata inflației de la data încheierii actului anulat și până la data când această valoare va reintra în patrimoniul debitoarei, s-a apreciat că nu se poate avea în vedere o actualizare cu indicele prețurilor de consum, respectiv valoarea stabilită de expertiza contabilă pentru că s-ar încălca prevederile art.83 al.1 din legea insolvenței.

valoarea imobilului de la data vânzării cu indicele prețurilor de consum se ajunge la o valoare a unor bunuri similare în prezent, ceea ce ar echivala oarecum cu o stabilire a valorii de circulație a imobilului, valoare ce nu poate fi avută în vedere pentru restituire către debitoare întrucât s-ar ajunge la o situație contrară preved. art.83 al.1 din Legea nr.85/2006.

Relativ la capătul de cerere privind obligarea pârâtei SC ""SRL T de a readuce la masa credală imobilele ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare aut.nr.2624/30.08.2005 de BNP, judecătorul sindic a reținut că acestaeste neîntemeiat datorită neîndeplinirii condițiilor impuse de art.84 al.1 din legea insolvenței.

În ceea ce priveșteprima condiție, la dosarul cauzei s-a depus raportul de evaluare privind ferma de creștere a animalelor situată în sat, comuna, județul T, întocmit la data de 13.12.2005, potrivit căruia s-a stabilit că imobilul în litigiu are o valoare de 250.000 EURO, valoare care a reprezentat și prețul pe care pârâta SC ""SRL l-a plătit în momentul dobândirii, cu două luni și J înainte.

În ce priveștecea de a doua condițieprevăzută de textul de lege analizat s-a reținut că acest subdobânditor a fost de bună credință întrucât, luând cunoștință de existența unei sarcini asupra imobilului și de urmărire a acestuia în mâinile pârâților și, acesta a încheiat un antecontract prin care a plătit un avans tocmai în scopul stingerii datoriei existente, cumpărând ulterior imobilul în litigiu liber de sarcini.

4. Recursurile

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta T, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC "" SRL, județul T cât și pârâții,.

4.1 Recursul reclamantei

Reclamanta T - lichidator judiciar al debitoarei SC SRL, județul T, a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele motive:

- instanța de fond a apreciat greșit când a respins cererea reclamantei T, în calitate de lichidator judiciar al debitorului C SRL de a obliga pârâta SC SRL T să readucă la masa credală imobilele ce au făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2624/30.09.2005 - BNP, ținând cont că s-a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare 2910/01.11.2004 - BNP - anulat conform art. 80 alin.(2) lit. "a" din Legea 85/2006, care ducea implicit și la anularea contractului 2624/30.09.2005

- instanța de fond a reținut greșit că sub-dobânditorul a plătit valoarea corespunzătoare a bunului, deoarece raportul de evaluare la care se referă s-a făcut în data de 13.12.2005, când bunurile imobile erau deja vândute lui SC SRL T potrivit contractului de vânzare cumpărare nr. 2624 din 30.09.2005.

- consideră că sub-dobânditorul SC SRL T nu a fost cumpărător de bună credință, trebuia să cunoască faptul că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat, datorită situației financiare precare a SC SRL pe care o cunoștea de la încheierea antecontractului, a faptului că nu s-a respectat Sentința Civilă nr. 546/16.12.2004 a Judecătoriei Macin de a se repune părțile contractuale în situația anterioară încheierii contractului 2910/01.11.2001, a faptului că în contractul 2910/01.11.2004 cumpărătorul și vânzătorul erau aceleași persoane, aveau aceleași nume, mai mult avansează sume de bani prin pentru stingerea sarcinilor.

4.2. Recursul pârâților și

Pârâți și au criticat aceeași hotărâre pentru următoarele motive:

- In baza hotărârii Adunării Generale din luna septembrie 2004 si a Actului Adițional din 07.09.2004. asociatul a cesionat administratorului - asociat 4 părți sociale ce reprezentau 20% din capitalul social astfel că începând cu aceasta data calitatea de asociat a lui a încetat, așa cum rezultă din dispozițiile art.969 alin. l Cod Civil.

- Ca efect al acestui act adițional, temeiul de drept invocat de lichidator, respectiv dispozițiile art.80 alin.2 lit.a și c din Lg.85/2006, nu are corespondent real.

- Condiția prejudicierii creditorilor trebuie analizată dintr-o altă perspectivă și aceasta pentru că potrivit contractului de împrumut din 01.10.2004 l-a împrumutat pe administratorul societății pana la concurența sumei de 3,5 mld. lei, in vederea cumpărării imobilului de la SC SA, sens in care s-a întocmit contractul de vânzare cumpărare aut. subnr.2867 din 26.10.2004, instituindu-se o garanție cu privire la imobilul ce urma sa fie cumpărat de administratorul societății, stabilind drept termen de restituire a împrumutului data de 31.10.2004.

- Fraudarea de către, in temeiul dispozițiilor art.84 alin.2 din Lg.85/2006, care se refera la instituirea prezumției de frauda, este înlăturată de lipsa acesteia, datorita situației arătata mai sus în ceea ce-1 privește.

- Dispozițiile art.82 din Lg.85/2006 rămân fără finalitate, deoarece art.79 si art.80 alin. l lit. a si lit. c nu sunt aplicabile in speța, motivat de faptul că, pe de o parte, lipsește frauda cumpărătorului, ( -), iar pe de alta parte, la întocmirea contractului de vânzare cumpărare din 01.11.2004. același cumpărător nu mai avea calitatea de asociat încă de la data de 07.09.2004 și nici nu mai deținea vreo cota din capitalul social al societății.

5.Legal citată, intimata pârâtă SC SRL a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat de lichidatorul debitoarei întrucât chiar daca in capătul de cerere privind anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 2910/1.11.2004 se hotărăște in sensul anularii lui, efectele nulității actului inițial față de actele subsecvente ( nr. 2624/30.09.2005 ) nu pot fi antamate decât in condițiile stipulate in art. 84(1) din Legea nr. 85/2006.

Având in vedere caracterul cumulativ al condițiilor prezentate, rezulta ca, in chiar situația in care doar una din condiții nu a fost îndeplinita, lichidatorul nu poate avea câștig de cauza intr-o acțiune fondata pe dispozițiile art. 84(1) - Legea nr. 85/2006.

Asupra bunului respectiv poartă un contract de vânzare - cumpărare care consfințește transferul bunului în patrimoniul subdobanditorului. Pentru a recupera bunul respectiv ar trebui ca părțile să fie repuse în situația anterioară încheierii actului, astfel ca el să reintre în patrimoniul terțului dobânditor și de aici la societatea debitoare.

Readucerea bunului nu poate fi decât consecința anulării transferului respectiv a contractului de vânzare - cumpărare nr. 2624/30.09.2005. Ori, in speța, lichidatorul nu a investit instanța nici prin cererea inițială, nici prin completările și precizările ulterioare cu o acțiune în anulare.

In ce privește aducerea în discuție ca probatoriu a Sentinței civile nr. 546/16.12.2004 pronunțata de Judecătoria Macin despre care la instanța de fond nu s-a știut, apreciem ca aceasta nu este de natură a schimba in vreun fel hotărârea Tribunalului.

Prețul plătit de subdobânditor este de 250.000 Euro, fiind contractat în acest sens un credit de la Bank ( contract nr. 60/29.09.2005 ). Bunul a fost supus unei evaluări conform raportului de evaluare depus la dosarul cauzei, raport prin care se demonstrează ca prețul plătit reprezintă, valoarea corespunzătoare a bunului.

6. Examinând recursurile prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurentă și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.304 pct.9, dar și potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă Curtea constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art.80 al.2 lit.a din Legea nr.85/2006, prevăd că:

"2) Următoarele operațiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate și prestațiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor:

a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat deținând cel puțin 20% din capitalul societății comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociaților, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate agricolă, în nume colectiv sau cu răspundere limitată;"

Recurențiișiau susținut că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul mai sus enunțat și aceasta pentru că pârâtul s-ar fi retras din societate prin cesionarea părților sociale către la 7.09.2004 fără însă a depune un act adițional înregistrat la Oficiul Registrului Comerțului care să ateste această modificare în structura acționariatului SC SRL.

Din informațiile comunicate de ORC T - fila 212 -adresele nr.18931/23.06.2006 și nr.34481/17.11.2009 rezultă că SC SRL are drept asociați cu 4 părți sociale și cu 16 părți sociale. În atare situație, la momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare nr. 2910 din 01.11.2004 subdobânditorul a fost părtaș la fraudă, în detrimentul creditorilor, lipsindu-i de unicul bun care ar fu putut fi valorificat pentru recuperarea creanțelor. precum și a prejudicierii creditorilor.

Că pârâtul știa că are calitatea de asociat la SC SRL stă dovadă și înscrisul de la fila 161 putând denumirea de " hotărâre din 1.XI 2004" prin care împreună cu au hotărât vânzarea imobilului la prețul de 2.700.000.000 lei. Deși cunoșteau această situație ambii asociați au făcut declarații nereale cu ocazia încheierii contractului de vânzare cumpărare a cărui anulare s-a solicitat.

În mod corect a reținut tribunalul că și în ceea ce o privește pe pârâta este îndeplinită condiția fraudării creditorilor dat fiind faptul că aceasta fiind soția pârâtului și mama administratorului debitoarei cunoștea faptul că aceasta nu mai desfășura activitate de aproximativ 2 ani de zile.

Intenția de fraudare a creditorilor rezultă și din modul în care s-au derulat evenimentele, în sensul că după ce a dobândit în proprietate un imobil situat în extravilanul satului, comuna, județul T, compus din suprafața de 283.225,99 mp și o serie de construcții, de la SC "" SA princontractul de vânzare cumpărare aut nr.2867/26.10.2004,debitoarea, după aproximativ6 zile, l- a înstrăinat către pârâtul,cu aproximativ același preț, încheindu-se contractul de vânzare cumpărare aut.nr.2910/1.11.2004de BNP asociați și.

Împrejurarea că la data de 01.10.2004 l-ar fi împrumutat pe administratorul societății până la concurența sumei de 3,5 mld. lei este lipsită de relevanță în contextul în care a fost încheiat contractul nr. 2910/01.11.2004.

Din probele administrate rezultă că hotărârea tribunalului este legală și temeinică și aceasta pentru că anularea unui act juridic nu are drept efect, anularea implicită a acutului subsecvent, instanța de judecată fiind cea care trebuie să examineze îndeplinirea condițiilor legale pentru desființarea acestuia ori cum, în speță, lichidatorul nu a investit tribunalul cu un astfel de capăt de cerere nu se poate susține cu temei nulitatea contractului 2624/30.09.2005 pe considerentul că pârâții și nu mai puteau vinde un bun care nu le aparținea, aceasta pentru că în dreptul civil român vânzarea lucrului altuia nu este interzisă.

În ceea ce privește readucerea în patrimoniul debitoarei, de către subdobânditoarea SC SRL, a imobilului înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2624/30.09.2005 - BNP, Curtea reține că tribunalul a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale inserate în art. 84 din Legea nr. 85/2006.

Potrivit acestor dispoziții administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce acțiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul sau valoarea bunului transferat de către debitor,numai dacă subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunuluiși cunoștea sau trebuia să cunoască faptul că transferul inițial este susceptibil de a fi anulat.

Exercitarea dreptului conferit de legiuitor persoanelor indicate de art.84 din Legea nr. 85/2006 este supusă îndeplinirii cumulative a două condiții:

- subdobânditorul să nu fi plătit valoarea corespunzătoare a bunului, noțiunea de "valoare corespunzătoare a bunului"desemnând aici valoarea reală a bunului la momentul transmisiunii sale de către țerțul dobânditor către subdobânditor. Prețul plătit de 250.000 Euro este corespunzător valorii stabilite în raportul de evaluare depus la dosar și față de care lichidatorul judiciar nu a ridicat obiecțiuni la instanța de fond.

- subdobânditorul să fi știut că transferul inițial, perfectat între debitoare și dobânditor este susceptibil de a fi anulat, cerință care privește de fapt reaua - credință a subdobânditorului

În ce privește reaua credință a subdobânditorului invocată de lichidator, s-a reținut de tribunal că la momentul încheierii actului SC SRL a avea în față un contract de vânzare-cumpărare, care era autentificat la notar, fapt ce a creat aparența de legalitate a actului. B-credință a SC Srl derivă și din alte împrejurări, respectiv faptul că luând la cunoștință că vânzătorii au de plătit o sumă creditorului, prin antecontractul încheiat a avansat o sumă de bani pentru stingerea acestui debit și a luat legătura permanent cu creditorul pentru a se asigura că acesta a primit banii.

În ceea ce privește invocarea de către lichidatorul judiciar a Sentinței Civile nr. 546/16.12.2004 a Judecătoriei Macin în aprecierea relei credințe a subdobânditorului Curtea reține că această hotărâre a fost anulată în tot prin Decizia civilă nr. 238/COM/2005 a Curții de Apel Constanța, nemai producând efecte între părțile litigante decât sub aspectul renunțării creditoarei SC SRL la dreptul pretins față de debitoarea SC SRL.

Pentru considerentele expuse Curtea apreciază că hotărârea recurată este legală, criticile formulate nefiind de natură a duce la modificarea acesteia, motiv pentru care în temeiul art.312 din Codul d e procedură civilă recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurilecomerciale declarate de recurenta reclamantă - T, cu sediul în T-, -.A,.13, jud. - în calitate de lichidator al debitoarei, județ T și de recurenții pârâți, - domiciliați în localitatea, comuna, județul T, împotriva Sentinței civile nr. 369/5.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă SC SRL - cu sediul în T,-, județul T, intimata debitoare SC SRL prin administrator special, cu domiciliul în C,-, -2,.D,.44, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- - -

Judecător,

- -

Grefier,

Jud.fond:

Red. dec.jud.NC

2 ex/ 18.12.2009

Președinte:Mihaela Davidencu Șerban
Judecători:Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 1502/2009. Curtea de Apel Constanta