Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 2

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Traian Șfabu

JUDECĂTOR 2: Radu Cremenițchi

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei comerciale privind pe apelant COMUNA M - REPREZ. PRIN PRIMAR și pe intimat - - SRL, având ca obiect alte cereri litigiu comercial apel declarat împotriva sentinței numărul 544 din 30.04.2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru apelant si avocat pentru intimata Sc SRL

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,

Interpelat, avocat precizează că nu are de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză și solicită cuvântul in susținerea apelului.

Depune la dosar note de concluzii scrise și chitanță reprezentând onorariu avocat.

Nemaifiind alte cereri de formulat instanța consideră apelul în stare de judecată si acordă cuvântul părților la dezbateri.

Apărătorul apelantului solicită admiterea apelului și modificarea primei sentințe în sensul admiterii in parte a acțiunii reclamantei doar pentru suma de 432.627.169 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate.

Susține că în mod greșit prima instanță a dispus obligarea intimatei -apelante la plata sumei de 812.233.375 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții și 239.465.128,9 lei reprezentând dobânzi calculate până la data de 31.12.2003.

Precizează că prima instanță a interpretat în mod greșit concluziile raportului de expertiză în construcții cu privire la valoarea lucrărilor.

Susține că expertul a calculat contravaloarea lucrărilor de construcții pentru drumul de balast, a căror valoare fost stabilită la valoarea de 432.627.169 lei (ROL) cuprinsă în Contractul de antrepriză, iar celelalte lucrări nu au fost cuprinse in contract.

Mai mult pentru faptul că aceste lucrări nu au fost prevăzute în contract, nu au fost calculate de către expert, acesta a emis doar o părere cu privire la lucrările executate pe celelalte două segmente de drum apreciind că suma totală de plată ar fi in cuantum de 812.233.735 lei.

Apărătorul apelantului precizează că intimata-reclamantă, față de pretențiile susținute in cererea de chemare in judecată putea să-și întemeieze acțiunea pe un alt temei si nu pe cel contractual.

Referind-se la un alt aspect al motivelor de apel, avocat susține că

prima instanță a dispus obligarea subscrisei la plata dobânzii începând de la data scadentă conform contractului. Susține că intimata nu a emis factura la data scadenta prevăzută in contract ci la data de 16.02.2004 si comunicată primăriei M la data de 30.09.2004.

Față de acest aspect solicită să fie obligati la plata dobânzii de la această dată si până la 12.11.2007,cuantumul fiind de 126.031.287,48 lei, dacă instanța va considera că debitul datorat este de 432.627.189 lei si la plata dobânzii în sumă de 236.616.816,26 lei dacă se consideră că valoarea lucrărilor este de 812.233.375 lei.

Precizează că pârâta apelantă nu poate fi obligată la plata dobânzii legale calculate la data de 31.12.2003, atât timp cât reclamanta nu a emis factura pentru a fi plătită.

Susține că intimata - a emis o factură la data de 22.01.2003,dar a fost întocmită pro causa și nu poate fi opus subscrisei atât timp cât nu există semnătura de primire din partea Primăriei.

Pentru motivele invocate, apărătorul apelantului Primăria com. M solicită admiterea apelului, modificarea sentinței de fond in sensul obligării la plata sumei de 432.627.189 lei și a dobânzii legale de 126.031.287,48 lei calculat pentru perioada 30.09.2004 -12.11.2007.

Solicită obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată conform facturii anexată notelor de concluzii.

Avocat pentru intimata solicită respingerea apelului și menținerea sentinței de fond ca legală si temeinică.

Precizează că apelantul a invocat trei motive de apel dar in susținerile sale apărătorul apelantei s-a referit doar la 2 dintre motivele de apel.

Cu privire la primul motiv de apel invocat in cererea de apel, apărătorul intimatei precizează că la pârâta -apelantă avea termen in cunostință iar dacă vroia să-și facă o apărare trebuia să se prezinte la fiecare termen de judecată.

Consideră că in mod gresit apelanta a invocat prevederile art.113 proc.civ.

Referindu-se la cel de-al doilea motiv de apel, avocat precizează că susținerile apelantei nu sunt reale.

Din expertiza efectuată la fond expertul a concluzionat că executarea drumul din balast a fost structurat pe 3 tronsoane: primul tronson in valoare de 432.627.169 lei și alte două pe care subscrisa a efectuat anumite lucrări.

Avocat precizează că în concluziile expertului se arată că dacă se confirmă lucrările executate pe cele două tronsoane, suma de 812.233.735 lei prevăzută în contract este una reală.

In continuare precizează că la fond sau administrat probe cu martori si acte prin care subscrisa a dovedit că au fost executate lucrări și pe cele două segmente de drum,astfel că valoarea lucrărilor executate a fost cea precizată în contractul încheiat între părți, in sumă de 812.233.735 lei.

In ce priveste critica adusă pe obligarea apelantei la plata dobânzilor legale, apărătorul intimatei precizează că in contractul încheiat intre părți se prevede la art.5, al.2 că "beneficiarul se obligă să plătească lucrările integral in termen de 60 de zile de la terminarea acestora.

Consideră că prima instanța in mod corect interpretat clauza contractuală arătând că dobânzile încep să curgă de la data de 14.08.2002.

Solicită respingerea apelului si menținerea sentinței de fond ca legală si temeinică cu obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată. Depune la dosar chitanță reprezentând onora avocat.

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr.544/30.04.2007 a Tribunalului Vasluis -a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta -" " SRL V în contradictor cu pârâta comuna M, județul

A fost obligat pârâtul să-i plătească reclamantei suma de 812.233.375 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de construcții.

Totodată a fost obligat pârâtul la plata sumei de 239.465.128,9 lei reprezentând dobânzi legale calculate la data de 31.12.2003 și în continuare până la achitarea integrală a debitului, precum și la plata sumei de 5284,91 lei, cheltuieli de judecată.

S-a reținut că, în executarea relațiilor comerciale concretizate în contractul de construcții montaj nr.466/2806/26.05.2002, reclamanta - SRL V în calitate de antreprenor a efectuat pârâtei Orașul M în calitate de beneficiar, "lucrări de construcții-drum de balast în satul, comuna M, județul V în valoare de 812.233.375 lei.

Potrivit dispozițiilor art.4 din contract plata lucrărilor trebuia să se facă în baza situațiilor de lucrări recepționate și acceptate periodic și la terminarea lucrărilor. De asemenea, părțile au convenit ca plata integrală a contravalorii lucrărilor executate să se facă în termen de 60 de zile de la terminarea acestora(art.5 din contract).

Deși antreprenorul a executat lucrarea iar recepția lucrărilor s-a făcut conform proceselor verbale de terminare a lucrărilor nr.628 din 15.06.2002 și nr.642 din 02.07.2002, pârâta nu a plătit prețul lucrărilor executate.

Din examinarea probatoriului administrat în cauză, înscrisuri, expertiză tehnică, declarații martori, rezultă că lucrarea contractată și executată este un drum sătesc, din balast, iar valoarea lucrării este de 432.627.169 lei.

In aceeași perioadă au fost executate lucrări pe două segmente de drumuri pentru a se permite accesul la drumul sătesc în vederea executării lucrării.

Pe primul segment de drum au fost efectuate lucrări de terasamente-rectificări ale profilului drumului și rigole - pe o lungime de 450 metri, fără să se execute și stratul de balast. Pe al doilea segment de drum, s-au executat lucrări ce au constat în refacerea profilului drumului și balastarea gropilor.

Ulterior, pe cele două segmente de drum s-au mai executat lucrări de către alți ori.

Expertul prin raportul întocmit a precizat că în cazul în care se confirmă efectuarea lucrărilor și la cele două segmente de drum, valoarea totală a lucrărilor este de 812.233.735 lei.

Cu probele administrate în cauză reclamanta a făcut dovada executării lucrărilor contractate, precum și a celor efectuate pe cele două segmente de drum, lucrări ce au fost recepționate de beneficiar prin cele două procese verbale de terminare a lucrărilor, respectiv de recepție finală.

Susținerile pârâtei că lucrările n-au fost contractate prin licitație publică și că recepția nu s-a făcut potrivit prevederilor legii de comisia ce trebuia constituită în acest sens, nu pot constitui motiv de refuz de neplata a lucrărilor, orul neavând nici o culpă în acest sens.

Răspunderea cu despăgubiri, în cadrul raporturilor comerciale cuprinde și dobânzile comerciale.

În acest sens dispozițiile art.43 din Codul comercial prevăd că "datoriile comerciale lichide și plătibile în bani, produc dobândă de drept, din ziua când devin exigibile".

Reclamanta a solicitat dobânzi legale pentru perioada 14 august 2002 -31 decembrie 2003 în valoare de 280.388.270 lei.

Chiar dacă pârâta nu a contestat calculul dobânzilor, instanța constată că reclamanta a calculat și dobânzi la dobânzi ce au fost adiționate la valoarea debitului de 812.233.375 lei.

Aceasta putea pretinde dobânzi legale doar la valoarea debitului. Astfel, pentru perioada de calcul a dobânzilor, funcție de numărul zilelor de întârziere, valoarea dobânzilor legale este următoarea: - 86.238.878, 64 lei pentru perioada 31.12.2002(812.233.375 x 0, 0775%(2830: 365)=629.480, 866 lei/zi x 137 zile); -78.799.681, 61 lei pentru perioada 1.03.2003- 30.06.2003/ 812.233.375 x 0, 0536% ( 19, 60: 365)= 435.357, 357 lei/zi; - 74.426.568, 66 lei pentru perioada 31.12.2003(812.233.375 x 0, 0498%(18, 20: 365) = 404.492, 22 lei/zi x 184 zile).

Total - 86.238.878,64 + 78.799.681, 61+74.426.568, 66=239.465.128, 9 lei dobânzi legale față de 280.388.270 lei pretinse prin acțiune.

Față de această situație instanța urmează să admită în parte acțiunea, iar în temeiul disp.art.969, 970, 1073 Cod civil, art.43 Cod comercial, OG nr.9/2001, va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 812.233.375 lei reprezentând c/val. lucrări și suma de 239.465.128, 9 lei dobânzi legale calculate la 31 dec.2003.

In continuare, va obliga pârâta să plătească reclamantei dobânzi legale până la achitarea integrală a debitului.

Conform dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâta să plătească reclamantei cheltuielile de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu expert, onorariu apărător(3279, 91 lei, 5 lei, 500 lei, 1500 lei).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel Comuna M, județul V susținând că:

" 1.Un prim aspect pe care înțelegem sa îl învederam in prezentele motive de apel se refera la faptul ca instanța in mod greșit a trecut la judecarea fondului cauzei ia termenul din data de 23 aprilie 2007 in condițiile in care la acel termen s-au depus înscrisuri de către reclamanta si care nu ne-au fost comunicate.

S-au încălcat astfel dispozițiile art.113 Cod procedura civila.

2.Privitor la obligarea la plata sumei de 812.233.375 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții.

Instanța, in mod greșit a interpretat concluziile raportului de expertiza tehnica in construcții privitor la modul in care s-a stabilit valoarea lucrărilor executate de - SRL.

Susținerile se întemeiază pe următoarele argumente:

- expertul a procedat in cadrul expertizei efectuate la calcularea contravalorii lucrărilor de construcții montaj pentru drumul din balast din satul, com. M lucrări a căror valoare a fost stabilita la valoarea de 432.627.169 lei (ROL);

- în mod corect se subliniază de către expert ca aceasta este valoarea drumului contractat prin Contractul de antrepriza construcții montaj nr-;

- celelalte lucrări efectuate de reclamanta nu sunt cuprinse in contractul mai sus arătat.

Cum cererea de chemare in Judecata se Întemeiază pe dispozițiile Contractului de construcții montaj nr-, instanța putea sa acorde reclamantei doar contravaloarea lucrărilor executate in temeiul contractului si nu eventuale lucrări care nu sunt cuprinse in contract.

Așa fiind, instanța ar fi trebuit sa ne oblige doar la plata sumei de 432.627.169 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute in contract, respectiv drum din balast din satul, com.M, jud.V.

În ce privește celelalte lucrări, care nu reprezintă drumul pietruit din sat, așa cum este prevăzut in contract, temeiul pretențiilor reclamantei nu poate fi contractual si, prin urmare, nu pot fi acordate in baza art.969,970 si 1073 cod civil așa cum a admis acțiunea prima instanța,

Mai mult, lucrările care nu sunt prevăzute in contract nu au fost nicicum calculate din punct de vedere cantitativ si valoric de către expert. Expertul se mulțumește doar la a consemna in concluziile raportului de expertiza tehnica în construcții următoarele mențiuni:

Valoarea lucrării pentru realizarea drumului in cauza este in suma de 432,627.169 lei conform devizului anexat. Daca se confirma lucrările executate de reclamanta pe celelalte doua segmente de drum in cuantumul susținut de către acesta, atunci suma de 812.233J35 lei, precizata in contract, cat si in devizul de lucrări este una reala.

Nu putem ști cum a ajuns expertul la concluzia ca suma de 812.233.735 lei se poate confirma atât timp cat nu a efectuat nici o măsurătoare si nici o analiza de preț pentru a putea stabili cantitatea de lucrări si valoarea acestora. Expertul, practic, a emis o părere care nu este nicicum argumentata științific si de care instanța nu trebuia sa țin cont tocmai pentru acest motiv.

Or, așa cum se poate observa din cuprinsul hotărârii, instanța și-a Întemeiat dispoziția de a ne obliga la plata sumei de 812.233.735 lei tocmai pe concluziile raportului de expertiza în construcții.

Cum concluziile raportului de expertiza tehnica in construcții nu pot fi primite sub acest aspect pentru argumentele invocate mai sus, consideram ca hotărârea primei instanțe este netemeinică.

Solicită, prin urmare, instanței de apel sa admită apelul, sa dispună modificarea hotărârii primei instanțe in sensul de a se admite in parte cererea reclamantei doar pentru suma de 432.627.169 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții executate in temeiul Contractului de construcții montaj nr-.

3.Privitor la obligarea noastră la plata sumei de 239.465.128,9 lei reprezentând dobânzi legale calculate pana la data de 31.12.2003.

Instanța de fond a dispus obligarea la plata acestei sume făcând aplicarea art. 43 din Codul comercial,

Ceea ce nu a avut in vedere prima instanța este faptul ca reclamanta a emis factura fiscala doar la data de 16.02.2004 si ne-a comunicat-o la data de 30.09.2004.

Cum plățile se efectuează doar in temeiul facturii fiscale emise de către beneficiarul plații, pana la data de 30.09.2004 noi nici nu puteam efectua vreo plata către reclamanta.

urmare, in mod greșit instanța i- obligat să plătească suma de 239.465.128,9 lei reprezentând dobânzi legale calculate pana la data de 31.12.2003, întrucât data de la care dobânzile devin scadente este 30.09.2004, când li s-a remis factura de către reclamantă. Până la acea data însăși reclamanta se afla in culpa pentru faptul ca nu a remis factura către beneficiarul lucrării, astfel încât nu poate pretinde plata dobânzilor legale (nemo auditur propria turpitudine allegans).

Mai mult, cuantumul sumei asupra cărora sunt calculate este greșit. Instanța a dispus obligarea la plata acestei sume luând drept valoare a debitului datorat ca fiind suma de 812.233.735 lei insa, așa cum au arătat valoarea debitului rezultând din contract este de 432.627.169 lei si aceasta suma trebuie avuta in vedere la calculul dobânzilor legale.

In ce privește calculul in sine al dobânzilor, acesta trebuie demonstrat printr-o expertiza contabila care sa evidențieze atât suma la care se calculează dobânzile legale, cat si valoarea dobânzilor legale si a perioadei de calcul.

In aceste condiții, solicită instanței de apel sa dispună efectuarea unei expertize contabile care sa calculeze dobânzile legale începând cu data de 30.09.2004, ținând cont de suma datorata stabilita de expertul in construcții, respectiv suma de 432.627.169 lei si in urma concluziilor raportului de expertiza sa se admită cererea reclamantei in parte, funcție de acestea."

Analizând criticile în raport de dispozițiile legale în materie, se constată că apelul nu este întemeiat.

Corect prima instanță a reținut că lucrările de construcții în calitate de antreprenor, pe care le-a efectuat sunt de 812.233.375 lei și că plățile urmează să se achite periodic, după acceptare în termen de 60 de zile (art.5 contract).

Cu toate că lucrările s-au executat și au fost recepționate de beneficiar încheind actele de referință, pârâta nu le-a achitat.

Probele efectuate (acte, expertiză, martori) atestă indubitabil că s-a executat un drum sătesc din balast în valoare de 432.627.169 lei, pe două segmente pentru acces în vederea îndeplinirii obligațiilor contractate - executarea lucrării - (rigole, terasamente, rectificări).

Expertiza efectuată în fața instanței de fond pune în evidență că valoarea totală a lucrărilor efectuate de antreprenor este de 812.233.735 lei.

Apărările pârâtului că lucrările s-au executat fără licitație publică, că recepția nu s-a făcut conform prevederilor legale, nu constituie motive de a refuza plata, orul nefiind în culpă.

Pe lângă plata lucrărilor beneficiarul trebuie să plătească și dobânzile, fiind incidente dispozițiile art.43 Cod comercial, datoriile comerciale lichide și plătibile în bani, produc de drept dobândă din ziua când devin exigibile.

Reclamanta a solicitat dobânzi și dobânzi la dobânzi pentru intervalul 14.08.2002 - 31.12.2003, în sumă de 280.388.270 lei pe care pârâta nu le-a contestat, dar s-au calculat dobânzile legale, adiționate la valoarea lucrărilor de 812.233.375 lei. Calculul total al acestora este de239.465.128,9 lei(86.238.878,64 lei + 78.799.681,61 + 74.426.568,66).

Așa fiind, admiterea în parte a acțiunii se justifică pe deplin.

Nu poate fi valorificată expertiza efectuată în cadrul instanței de apel deoarece nu justifică calculele pe care le face în raport de expertiza efectuată în fața instanței de fond, încât va fi înlăturată.

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 969, 970, 1073 Cod civil și art.43 Cod comercial.

Achitarea dobânzilor legale în continuare până la stingerea întregului debit este corectă.

Prin consecință nu este întemeiat nici un motiv de apel din cele evocate, încât se va respinge apelul și va fi păstrată sentința instanței de fond fiind temeinică și legală.

Văzând și dispozițiile art.274 Cod procedură civilă, va fi obligat apelantul la plata cheltuielilor de judecată aferente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de Comuna M prin reprezentant legal primar, împotriva sentinței civile nr.544 din 30.04.2007 a Tribunalului Vaslui, pe care o păstrează.

Obligă apelantul să plătească intimatului 1500 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 14.01.2008.

PREȘEDINTE, JUDECATOR,

GREFIER,

Red.

Tehnored.

2 ex./22.01.2008

Jud.fond: Tribunalul Vaslui -.-

Președinte:Traian Șfabu
Judecători:Traian Șfabu, Radu Cremenițchi

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 2/2008. Curtea de Apel Iasi