Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 32/2009. Curtea de Apel Suceava

Dosar nr- - alte cereri -

R O ÂNIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 32

Ședința publică din 16 februarie 2009

PREȘEDINTE: Tofan Aurica

JUDECĂTOR 2: Sas Remus

Grefier - -

Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta "" SRL V D cu sediul în V D,-, județul S, împotriva sentinței nr. 2138 din 8 septembrie 2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-) în contradictoriu cu pârâtul intimat MUNICIPIUL V D - PRIN PRIMAR, cu sediul în-, județul

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit reclamanta apelanta "" V D și pârâtul intimat Municipiul V D - prin Primar.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că reclamanta apelantă nu a solicitat judecarea în lipsă, verifică actele dosarului, constată apelul în stare de judecată și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

În conformitate cu art.150 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise,

După deliberare,

CURTEA,

Asupra apelului de față, constată:

Prin cererea adresată Judecătoriei Judecătoriei V D la data de 24.05.2007 înregistrată sub nr-, reclamanta -""SRL, - V a chemat în judecată pe pârâta Primăria V D - prin primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se instituie în favoarea sa un drept de superficie asupra terenului aflat sub construcției situată în mun. V D, str. -, asupra căreia a dobândit dreptul de proprietate prin licitație publică.

În motivarea acțiunii precum și prin precizările la acțiune, reclamanta a arătat că prin procesul - verbal nr. 747 încheiat cu ocazia licitației publice ce a avut loc la data de 02.04.2007, precum și a facturii nr. - din aceeași dată a obținut dreptul de proprietate asupra construcției chioșc, care este o construcție mobilă și în care se desfășoară activitate de comerț, respectiv vânzarea de produse de panificație.

A mai arătat că nu poate obține autorizațiile necesare funcționării unui centru de pâine întrucât proprietarii terenului, prin adresa nr. 14495 din 17.05.2007 i-au adus la cunoștință că nu a fost dat vreun aviz favorabil închirierii terenului și că urmare a acestui fapt nu-și poate exercita dreptul de proprietate asupra construcției, dreptul să fiind restrâns prin acțiunea proprietarului terenului.

Prin sentința civilă nr. 851 din 29.06.2007, Judecătoria Vatra Dorneia admis excepția necompetenței materiale - invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

S-a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 3, 4 și 56 Cod comercial coroborate cu dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. a Cod procedură civilă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 16.07.2007 sub nr-.

La termenul de judecată din 24.09.2007, pârâta Primăria V D - prin primar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că nu este proprietara terenului asupra căruia s-a solicitat de către reclamantă instituirea unui drept de superficie.

Prin sentința nr. 2777 din 24.09.2007, Tribunalul Suceava - Secția comercială admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Prin decizia nr. 26 din 25.02.2008, Curtea de Apel Suceava - Secția comercială admis apelul, a desființat sentința recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Prin sentința nr. 2138 din 08 septembrie 2008 Tribunalul Suceavaa respins acțiunea ca nefondată.

În motivarea soluției, s-au arătat următoarele:

Așa cum reiese din actele dosarului, construcția amintită nu este una definitivă, făcând parte din categoria celor ce se pot muta dintr-un loc în altul.

Sub un alt aspect, astfel cum se atestă la filele 20 și următoarele dosar, terenul pe care acest chioșc este amplasat, face parte din domeniul public al municipiului V

Dreptul de superficie este un dezmembrământ al dreptului de proprietate care nu este reglementat de Codul civil român în vigoare. El poate fi definit ca acel drept ce constă în dreptul de proprietate pe care-l are o persoană denumită superficiar, asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări care se află pe o suprafață de teren ce aparține unei alte persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de folosință.

Dreptul de superficie constituie o derogare de la regula înscrisă în art. 492 Cod civil, potrivit cu care, orice construcție, plantație sau lucru în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa, și că sunt ale lui, până se face dovada contrară.

Dreptul de superficie poate fi constituit prin convenția părților, prin legat, prin uzucapiune sau prin lege.

în materie definește dreptul de proprietate publică ca fiind acel drept subiectiv de proprietate ce aparține statului sau unităților sale administrativ - teritoriale, asupra bunurilor care fie prin natura lor, fie printr-o dispoziție a legii, sunt de uz și de utilitate publică.

Articolul 135 alin. 5 din Constituție și dispozițiile Legii nr. 50/1991 dispun totodată că bunurile proprietate publică nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în administrare, concesionate sau închiriate conform legii.

Coroborând toate aceste aspecte cu lipsa voinței pârâtului de a atribui reclamantei terenul în litigiu spre concesionare, în condițiile legii, constatând că această voință nu poate fi înfrântă prin intervenția instanței, care procedând în modul dorit de reclamantă ar încălca principiul separației puterilor în stat, prima instanță a considerat acțiunea nefondată.

Împotriva sentinței menționate a declarat apel reclamanta învederând următoarele:

Construcția edificată are caracter stabil și nu mobil. Dreptul de superficie se poate institui și asupra domeniului public, în acest sens fiind practica judiciară și dispozițiile art. 21 din Legea nr.7/1996.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul arătat că nu poate fi obligată la instituirea unui drept de superficie, neexistând un temei legal în acest sens. S-a mai învederat că recurenta a avut pentru anul 2008 un contract de închiriere pentru suprafața de teren în litigiu și că acest teren este proprietate publică.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că apelul nu este întemeiat.

Așa cum rezultă din cuprinsul nr.HG 1170/2004 (modificată prin nr.HG 749/2004) și anexele acestui act normativ (fila 23-61 apel), și adresa pârâtului (fila 15), terenul în litigiu face parte din domeniul public al municipiului V Reclamantul nu a prezentat nicio dovadă că terenul în litigiu s-ar afla în proprietatea privată a municipiului V

Potrivit art. 11 din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public nu pot fi înstrăinate, ele pot fi date numai în administrare, concesiune sau închiriere. Textul de lege învederat nu prevede posibilitatea constituirii unui drept de superficie, așa cum a solicitat reclamanta.

În plus, trebuie reținută împrejurarea că reclamanta nu a învederat nici un temei în baza căruia pârâtul să fie obligat la constituirea dreptului de superficie. Singurul temei invocat este acela al dobândirii dreptului de proprietate asupra chioșcului fără a depune însă vreun act din care să rezulte îndreptățirea la instituirea unui drept de superficie. Dobândirea dreptului de proprietate asupra chioșcului nu atrage ipso facto și constituirea unui drept de superficie. Nu a fost făcută dovada că vânzătorul chioșcului Română ar fi beneficiat de un drept de superficie și că acesta s-ar fi transmis reclamantei.

Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 295, 296 Cod procedură civilă;

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta "" SRL V D cu sediul în V D,-, județul S, împotriva sentinței nr. 2138 din 8 septembrie 2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-) în contradictoriu cu pârâtul intimat MUNICIPIUL V D - PRIN PRIMAR, cu sediul în-, județul

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 16 februarie 2009.

Președinte, Judecător, Grefier,

Red:- -

Jud.fond:

Tehnodact.

02.03.2009/4 ex.

Președinte:Tofan Aurica
Judecători:Tofan Aurica, Sas Remus

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 32/2009. Curtea de Apel Suceava