Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 361/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator - 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 361
Ședința publică din 10 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mircea Boar
JUDECĂTOR 2: Csaba Bela Nasz
JUDECĂTOR 3: Maria
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE T, cu sediul în T, str. - C-tin, nr. 89,. 5. în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR, împotriva sentinței civile nr. 147 din 23 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș privind pe debitoarea intimată, prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, cu sediul în T, Calea, nr. 81,. 7,. A,.29.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care, văzând că s‑a solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților potrivit art. 242 alin. 2 din Codul d e procedură civilă,
CURTEA
Constatând că prin sentința civilă nr. 147 din 23 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș s-a admis cererea de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a administratorului debitoarei, s‑a dispus obligarea administratorului la plata în favoarea creditoarei cuprinse în tabelul de creanțe a sumei de 1.446 lei, reprezentând pasivul stabilit în cauză, urmărindu-se la executare dispozițiile art. 142 din Legea nr. 85/2006, s‑a închis procedura insolvenței față de debitoarea, s‑a dispus radierea debitoarei din evidentele T, s‑a dispus notificarea sentinței debitoarei, administratorului, creditoarelor Direcția Regională Vamală T și T precum și Oficiului Registrului Comerțului T pentru efectuarea mențiunii de radiere și pentru publicarea în Buletinul procedurilor de Insolvență și s‑a constatat că lichidatorul judiciar Cabinet Individual de Insolvență este descărcat de îndatoriri sau responsabilități, stabilind că faptul de a nu depune la dosar evidența contabilă poate fi interpretat în sensul că persoana care a administrat societatea nu a ținut contabilitatea conform legii, că nu au fost identificate bunuri în averea debitoarei și că creditorii nu s‑au oferit să avanseze sumele necesare acoperirii cheltuielilor administrative,
Având în vedere că împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale T, în reprezentarea Autorității Naționale a Vămilor, solicitând admiterea recursului și modificarea hotărârii, în temeiul dispozițiilor art. 3041și 304 pct. 9 Cod procedură civilă, cu motivarea că:
Prin dispozitivul hotărârii pronunțate, prima instanță a dispus ca în executarea silită a patrimoniului fostului administrator al societății debitoare, să se urmărească dispozițiile art. 142 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, fără a ține seama de faptul că recurenta reprezintă o instituție bugetară, care procedează la executarea silită în conformitate cu dispozițiile speciale ale nr.OG 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, că în situația în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, prin derogare de la art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silită se efectuează de organul de executare în condițiile Codului d e procedură fiscală, sens în care instanța a limitat prin hotărârea recurată, posibilitatea autorității vamale de a executa silit creanța, încălcând dispozițiile textului de lege menționat.
Văzând că nu s‑a formulat întâmpinare cu privire la motivele de recurs,
Reținând că potrivit art. 142 din Legea 85/2006, în principiu, xecutarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă, după închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită fiind repartizate de către executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator,
Că însă, în conformitate cu art. 136 din nr.OG 92/2003, Codul d e procedură fiscală, n cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, vor proceda la acțiuni de executare silită, potrivit acestui cod, organele care administrează creanțe fiscale fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită, pentru efectuarea procedurii de executare silită fiind competent organul de executare în a cărui rază teritorială se găsesc bunurile urmăribile, coordonarea întregii executări revenind organului de executare în a cărui rază teritorială își are domiciliul fiscal debitorul sau organul de executare competent, desemnat potrivit art. 33, după caz, iar dacă executarea silită se face prin poprire, aplicarea măsurii de executare silită se va face de către organul de executare coordonator,
Că potrivit alin. 6 al textului de lege menționat, în cazul în care, potrivit legii, s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, în conformitate cu dispozițiile cap. IV din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței și pentru creanțe fiscale, prin derogare de la prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, executarea silită se efectuează de organul de executare în condițiile Codului d e procedură fiscală,
Considerând că raportat la aceste dispoziții legale, critica recurentei este întemeiată, judecătorul-sindic în mod nejustificat dispunând, contrar voinței exprese a legiuitorului, exprimată prin norma juridică derogatorie cuprinsă în alin. 6 al art. 136 din nr.OG 92/2003, republicată, cu modificările ulterioare, ca la executarea silită a hotărârii de atragerea a răspunderii fostului administrator social să se urmeze prevederile art. 142 din Legea nr. 85/2006, deși suma înscrisă în tabelul de creanțe al debitoarei falite reprezintă creanța bugetară aparținând creditoarei recurente, ceea ce atrage incidența cazului de recurs de la pct. 9 al art. 304 din Codul d e procedură civilă, situație în care, sentința atacată fiind dată cu aplicarea greșită a legii, recursul creditoarei este întemeiat, astfel că văzând și prevederile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, trebuie admis conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE T, cu sediul în T, str. - C-tin, nr. 89,. 5. în reprezentarea AUTORITĂȚII NAȚIONALE A VĂMILOR, împotriva sentinței civile nr. 147 din 23 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș privind pe debitoarea intimată, prin lichidator judiciar CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, cu sediul în T, Calea, nr. 81,. 7,. A,.29.
Modifică în parte hotărârea menționată în sensul că înlătură aplicarea dispozițiilor art. 142 din Legea nr. 85/2006, menținând celelalte dispoziții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red. /Tehnored.
2 ex./8.04.2009
Prima instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Președinte:Mircea BoarJudecători:Mircea Boar, Csaba Bela Nasz, Maria
