Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 437/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA COMERCIALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.437
Ședința publică din 20 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria Ofelia Gavrilescu
JUDECĂTOR 2: Mircea Boar
JUDECĂTOR 3: Csaba
GREFIER:
S-a luat în examinare pronunțarea asupra cererii de revizuire formulată de revizuienta Internațional Oad eciziei civile nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata.
dezbaterilor și concluziile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 13 mai 2008, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când,
CURTEA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 128 din 14 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul C-S a respins cererea de revizuire întemeiată pe pct. 2 al art. 322 din Codul d e procedură civilă promovată de revizuienta International O împotriva deciziei civile nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 aceleiași instanțe pronunțată în dosarul nr-, disjungând, totodată, revizuirea formulată în temeiul art. 322 pct. 7 din același cod a cărei competență de soluționare a declinat-o în favoarea Curții de APEL TIMIȘOARA.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că împotriva deciziei civile nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 Tribunalului C-S International a formulat cerere de revizuire solicitând modificarea în parte în sensul anulării celor dispuse cu privire la cuantumul creanței datorată de debitoarea intimată întrucât, cu privire la acest aspect, aceeași instanță s-a mai pronunțat prin decizia nr. 916 din 24 august 2006 în dosarul nr. 3222/C/2006 existând, astfel, autoritate de lucru judecat.
În motivarea acțiunii revizuienta a arătat că din recursul societății debitoare, care s-a judecat în dosarul nr- al Tribunalului C-S, rezultă că aceasta nu a solicitat constatarea perimării executării silite care face obiectul dosarului nr. 111/E/2005 al Biroului Executorului Judecătoresc. În situația în care tribunalul s-a pronunțat asupra acestui aspect, și care a format un capăt al contestației la executare, sunt incidente prevederile art. 322 pct. 2 din Codul d e procedură civilă, în sensul că instanța a acordat mai mult decât s-a cerut. De asemenea, recurenta a contestat doar cuantumul creanței datorate societății revizuiente, respectiv suma de 114.131,90 lei trecută de executorul judecătoresc în somația nr. 111/17.05.2007, nu și nelegalitatea actelor de executare, însă, acest aspect a fost deja lămurit de către instanță prin decizia civilă nr. 916 din 24 august 2006 Tribunalului C-
Dacă în privința primului motiv de revizuire invocat, cel reglementat de art. 322 pct. 2 din Codul d e procedură civilă, s-a constatat că a rămas fără obiect în condițiile în care instanța de recurs a respins cererea de constatare a perimării executării silite, în ceea ce privește, însă, cazul de revizuire de la art. 322 pct. 7 din același cod, legiuitorul a prevăzut competența instanței mai mare în grad față de instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice, astfel că în speță soluționarea acestei cereri revine Curții de APEL TIMIȘOARA, fiind incidente prevederile art. 158, 159 pct. 2, raportat la art. 323 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.
Din cuprinsul cererii de revizuire, existentă în dosarul nr- al Tribunalului C-S, se reține faptul că în motivarea cazului de revizuire de la pct. 7 al art. 322 International a arătat că din toate acțiunile formulate de debitoarea rezultă că aceasta contestă cuantumul creanței datorate creditoarei și nicidecum nelegalitatea actelor de executare, aspect care rezultă din decizia civilă nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 Tribunalului C-S pronunțată în dosarul nr-, debitoarea negând faptul că ar avea față de societatea revizuientă o creanță certă, lichidă și exigibilă în cuantum de 114.131,90 lei, sumă care a fost trecută în somația nr. 111/17.05.2007 de organul de executare. Asupra acestui aspect Tribunalul C-S s-a pronunțat prin decizia civilă nr. 916 din 24 august 2006 în dosarul nr. 3222/C/2006, somația nr. 111/17.05.2007 fiind emisă cu respectarea atât a prevederilor art. 389 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, în care se prevede că dacă se face o nouă executare, se va face mai întâi o somație, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută (în cauză fila cec seria seria 303, nr. - emis la 28 aprilie 2005), cât și a art. 387 din același cod.
Intimata prin întâmpinarea formulat a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă și menținerea ca temeinică și legală a deciziei civile a Tribunalului C-S nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 arătând că prin acțiune se invocă motive ce ar duce la o nouă judecată pe fond a cauzei. Hotărârea atacată nu este criticată pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanță la data pronunțării hotărârii și, având în vedere că revizuirea este o cale extraordinară de atac ce se adresează aceleiași instanțe care a soluționat pricina în fond, se impunea ca revizuienta să arate aceste împrejurări noi. Motivele caracteristice de revizuire presupun că hotărârea a fost justă în raport cu actele existente la dosar în momentul pronunțării, însă, ulterior s-au descoperit materiale noi, astfel că situația nu mai corespunde realității impunându-se retractarea hotărârii respective, ceea ce nu este cazul în speță. S-a mai învederat faptul că prin somația nr. 111/2005 societatea debitoare a fost somată să achite revizuientei suma de 114.131,90 lei în baza deciziei civile nr. 916 din 24 august 2006 Tribunalului C-S în dosarul nr. 3222/C/2006, deși în dispozitivul titlului executoriu nu se face nici o referire că intimata ar fi obligată la această plată. În mod neîntemeiat prima instanță - Judecătoria Caransebeș, prin sentința civilă nr. 1463 din 12 septembrie 2007, i-a respins contestația la executare întrucât executorul judecătoresc a încălcat prevederile art. 372 alin. 1 și cele ale art. 379 alin. 1 din Codul d e procedură civilă.
Prin decizia civilă nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul C- a admis recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 1463 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata Internațional O și a modificat în tot hotărârea atacată în sensul admiterii în parte a contestației sale la executare privind actele și formele de executare silită din dosarul execuțional nr. 111/2005 și, în consecință, a anulat somația de plată nr. 111/2005 emisă de executorul judecătoresc, respingând, totodată, cererea de constatare a perimării executării silite.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul C-S a reținut că societatea ontestatoare a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate, în principal, pe cale de excepție, în baza art. 389 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, perimarea executării silite ce face obiectul dosarului execuțional nr. 111/2005 al Biroului Executorului Judecătoresc deoarece au trecut mai mult de 6 luni de la data îndeplinirii ultimului act de executare, iar în subsidiar, să dispună încetarea executării silite, precum și anularea actelor întocmite fără respectarea prevederilor legale, respectiv a somației nr. 111/17.05.2007.
În motivarea contestației a arătat că de la data îndeplinirii ultimului act de executare au trecut mai mult de 6 luni și executarea silită este perimată, conform art. 389 alin. 1 din Codul d e procedură civilă. În ceea ce privește fondul cauzei, titlul executoriu în baza căruia s-a dispus somarea contestatoarei la achitarea sumei de 114.131,90 lei este decizia civilă nr. 916/2006 a Tribunalului C-S, care nu cuprinde mențiuni privind achitarea vreunei sume, încălcându-se astfel prevederile art. 372 și cele ale 379 din același cod. Titlul executoriu - fila cec seria 303, nr. - emisă la data de 28 aprilie 2005 pentru suma de 65.000 lei, nu îndeplinește condițiile pretinse de art. 256 lit. g) din Normele cadru nr. 6/1994 ale, conform cărora somația trebuie să cuprindă transcrierea exactă a cec-ului sau a protestului de neplată, precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Contestatoarea susține că din suma menționată în cec mai datorează doar 13.000 lei întrucât a achitat 40.000 lei cu mai multe ordine de plată, iar în data de 8 februarie 2006, în baza procesului-verbal de licitație mobiliară, un bun al său a fost adjudecat la licitație cu suma de 11.900 lei.
Prin sentința civilă nr. 1463 din 12 septembrie 2007 Judecătoria Caransebeșa respins atât excepția perimării executării silite invocată de contestatoarea, cât și contestația sa la executare privind actele și formele de executare silită din dosarul execuțional nr. 111/2005, reținând că prin încheierea nr. 2379 din 28 iunie 2005 aceleiași instanțe a fost admisă cererea creditoarei Internațional O și s-a încuviințat executarea silită a titlului executoriu fila cec seria 303, nr. - emisă la 28 aprilie 2005, iar ulterior, la data de 21 iunie 2005 la., fost înregistrată sub dosar nr. 111/2005 cererea de executare silită a acestei creditoare.
Prin sentința civilă nr. 736/23.02.2006 pronunțată în dosarul nr. 470/C/2006, deși Judecătoria Caransebeșa admis contestația la executare silită promovată de debitoarea și a anulat publicația de vânzare nr. 111/23.01.2006, Tribunalul C-S, prin decizia civilă nr. 916 din 24 august 2006, admițând recursul creditoarei, a respins contestația la executare silită, obligând, totodată, debitoarea și la cheltuieli de judecată de 97,50 lei.
Instanța a constatat că Internațional a stăruit în executarea silită a cec-ului susarătat pentru suma de 650.000.000 lei (ROL), astfel că în cauză nu operează perimarea executării și în conformitate cu art. 389 din Codul d e procedură civilă a respins excepția invocată de contestatoare. De altfel, chiar și în situația în care ar fi operat perimarea executării silite, în raport de dispozițiile art. 389 alin. 3 din același cod, prin cererea creditoarei de la fila 20 din dosarul execuțional, pentru care s-au achitat taxele de timbru (cerere care, administrativ, s-a înregistrat de către executorul judecătoresc în același dosar de executare) aceasta a insistat tocmai pentru recuperarea debitului neachitat de, inclusiv penalitățile de întârziere, cheltuielile ocazionate de executarea silită, dar și suma menționată în decizia civilă nr. 916/2006 a Tribunalului C-
Astfel, instanța a apreciat că, întrucât societatea debitoare nu a plătit integral debitul datorat creditoarei, achitând doar sumele menționate în nr. 74/26.10. 2006, nr. 73/11.10.2006, nr. 15/26.10.2005, nr. 75, în total 400.000.000 lei (ROL), la care se adaugă suma de 11.900 lei (RON) reprezentând prețul bunului mobil scos la licitație, în mod corect, la data de 17 mai 2007 executorul judecătoresc a emis somația nr. 111/2007 pentru suma de 114.131,90 lei, cu respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, solicitând modificarea hotărârii atacate ca fiind netemeinică și în urma rejudecării cauzei admiterea contestației sale la executare, încetarea executării silite începute în dosarul execuțional și anularea actelor întocmite fără respectarea legii, în motivarea cererii arătând că titlul executoriu în baza căruia a fost somat nu cuprinde în dispozitiv nici o referire la obligarea de plată a sumei de 114.131,90 lei, somația emisă în dosarul execuțional nr. 111/2005 neîndeplinind condițiile prevăzute de pct. 25 lit. g) din Normele cadru nr. 6/1994 emise de, respectiv transcrierea exactă a cec-ului sau a protestului de neplată precum și a celorlalte acte din care rezultă suma datorată.
Tribunalul C-S a reținut că prin încheierea nr. 1149 din 23 mai 2005 Judecătoriei Oradeas -a învestit cu formulă executorie fila cec seria 303, nr. - emisă în favoarea intimatei la 28 aprilie 2005 de către contestatoare pentru suma de 650.000.000 lei, iar prin încheierea nr. 2379 din 28 iunie 2005 Judecătoriei Caransebeșa fost încuviințată executarea silită a titlului. În aceste condiții, executorul judecătoresc a început executarea prin emiterea somației nr. 111/2005 pentru debitul de 954.054.000 lei (ROL) reprezentând contravaloarea filă cec, penalități de 0,5%/zi calculate de la data de 28 aprilie 2005 și până la 5 iulie 2005, cheltuieli de executare și taxe de timbru.
Tribunalul, văzând prevederile art. 372, 3731și 379 din Codul d e procedură civilă, a constatat că executarea silită se efectuează numai în temeiul unei hotărâri judecătorești sau a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, după ce instanța învestește titlul cu formulă executorie și încuviințează executarea silită. În speță, titlul executoriu îl reprezintă fila cec seria 303, nr. - ce conține suma de 650.000.000 lei (ROL). Articolul 3712din Codul d e procedură civilă statuează că penalitățile se pot calcula de executorul judecătoresc dacă prin titlul executoriu au fost acordate penalități. Instanța, constatând că prin titlul executoriu învestit cu formulă executorie se prevede doar o sumă fixă, 650.000.000 lei (ROL), a apreciat că executorul judecătoresc nu putea face aplicarea art. 3712, el fiind obligat să respecte mențiunile din titlu, creditoarea putându-și realiza dreptul ce rezultă din contractul nr. 11-/03.2005, respectiv din clauza cu privire la penalități, doar în urma pronunțării unei hotărâri judecătorești, conform art. 372 din Codul d e procedură civilă și prin care debitorul să fie obligat la penalitățile de întârziere.
Față de cele arătate, Tribunalul C-S a constatat că somația nr. 111/2005, datorită faptului că executorul judecătoresc a inclus în cuprinsul acesteia și penalitățile, a fost emisă cu nerespectarea normelor arătate anterior, ceea ce face ca recursul declarat de contestatoarea împotriva sentinței civile nr. 1463 din 12 septembrie 2007 pronunțată de către Judecătoria Caransebeș în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata Internațional L O să fie întemeiat.
De asemenea, prin decizia civilă nr. 916 din 24 august 2006 pronunțată în dosarul nr. 3222/C/2006 același tribunal a admis recursul declarat de creditoarea Internațional împotriva sentinței civile nr. 736 din 23 februarie 2006 pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 470/2006, pe care a modificat-o în tot în sensul că a respins contestația la executare formulată de contestatoarea, respingând, totodată, și recursul înaintat de această societate împotriva aceleiași sentințe, reținând următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată la Judecătoria Caransebeș sub nr. 470/C/2006 debitoarea a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimata Internațional, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea publicației de vânzare nr. 111/23.01.2006 din dosarul nr. 111/2005 al Biroului Executorului Judecătoresc, în motivare arătând că întrucât intimata a solicitat punerea în executare silită a titlului executoriu - fila cec seria 303, nr. - emisă la 28 aprilie 2005 în valoare de 650.000.000 lei (ROL), prin procesul-verbal încheiat la data de 30 septembrie 2005 de organul de executare societatea fiind de acord să plătească de bunăvoie suma de 954.094.000 lei (ROL), potrivit graficului de eșalonare prevăzut în acest act, achitând prin ordine de plată 400.000.000 lei (ROL), debitoarea mai are de plătit doar suma de 554.094.000 lei (ROL), la care se adaugă și dobânda legală, potrivit ratei de referință a, în cuantum de 3.301.793 lei (ROL), totalul debitului ridicându-se la 557.395.793 lei (ROL).
În titlul executoriu nu s-a prevăzut acordarea de dobânzi, penalități sau alte sume care ar putea fi calculate potrivit art. 3712alin. 2 din Codul d e procedură civilă, iar în conformitate cu art. 43 din Codul comercial, datoriile comerciale produc dobândă de la data când devin exigibile, dobânda calculându-se potrivit ratei de referință a Mai mult decât atât, contestatoarea a precizat că nu i s-a comunicat modul de calcul al sumelor solicitate de către creditoare, motiv pentru care nu se poate explica de ce în publicația de vânzare s-a menționat că suma datorată este de 1.259.344.000 lei (ROL).
Prin întâmpinarea depusă intimata a solicitat respingerea contestației ca fiind netemeinică și nelegală și menținerea măsurilor și a actelor din dosarul execuțional 111/2005 al ca fiind legale deoarece contestatoarea datorează suma menționată în titlul executoriu, sumă, de altfel, necontestată de petentă.
Prin sentința civilă nr. 736/23.02.2006 a Judecătoriei Caransebeșa fost admisă contestația la executarea silită și, în consecință, a fost anulată publicația de vânzare nr. 111/23.01.2006, prima instanță reținând că actul contestat nu a fost întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 504 din Codul d e procedură civilă. Astfel, identificarea imobilului și descrierea lui nu a fost făcută în condițiile pretinse de pct. 6 al articolului menționat, în sensul că, deși textul de lege prevede expres ca descrierea să fie făcută sumar, totuși, în publicația de vânzare s-a trecut doar denumirea și culoarea sa, fără să se indice și celelalte mențiuni făcute cu privire la identificarea bunului în procesul-verbal de sechestru din 30 septembrie 2005, unde se precizează o serie de elemente care trebuiau aduse în mod obligatoriu la cunoștința solicitanților pentru ca această vânzare să fie finalizată în condiții optime. De asemenea, nu a fost respectată nici cerința prevăzută la punctul 7, în sensul că în publicația de vânzare a fost trecut doar prețul de strigare, în timp ce textul de lege se referă la "prețul la care a fost evaluat imobilul", lucru care nu s-a făcut.
În publicația de vânzare nu s-a menționat expres nici data afișării acesteia, cerință pretinsă de pct. 13, executorul judecătoresc limitându-se doar la precizarea că actul a fost comunicat creditorului, debitorului, Primăriei orașului și judecătoriei, pentru afișare. Instanța a considerat că înscrierea acestei date are o foarte mare importanță în procesul unei executări silite imobiliare dat fiind faptul că termenul stabilit pentru vânzare nu v-a fi mai scurt de 30 zile și nici mai de 60 zile de la afișarea publicației, prin neindicarea datei neputându-se calcula aceste termene, potrivit art. 504 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.
Cu privire la primul motiv de recurs invocat de societatea contestatoare, referitor la faptul că titlul executoriu, care este un cec, nu acordă dobânzi, penalități sau alte sume care ar putea fi calculate prin aplicarea art. 3712din Codul d e procedură civilă, tribunalul l-a considerat neîntemeiat întrucât în contractul nr. 11-/03.2005, în derularea căruia a fost emis cec-ul de către, la Cap., pct. 6 este trecută clauza penală conform căreia în situația întârzierilor de plată se percep penalități de 0,5/zi întârziere. Mai mult, din cuprinsul procesului-verbal din 30 septembrie 2005 rezultă că debitoarea a recunoscut suma integrală, cerând doar termene de eșalonare a plății, ea nesolicitând modul de calcul al debitului, împrejurare pe care o invocă pentru prima oară în fața instanței, fără a susține că nu cunoaște sau contestă compunerea sumei de 954.094.000 lei (ROL).
În ceea ce privește al doilea motiv de recurs privitor la faptul că International și terțul adjudecatar O au același sediu, iar administratorii lor sunt soți, instanța de control judiciar a reținut că acesta nu este de natură a atrage anularea executării silite. Dispozițiile art. 449 alin. 2 din Codul d e procedură civilă admit posibilitatea ca adjudecatar să fie chiar creditorul, iar vânzarea va putea fi desființată numai dacă există temei de nulitate, ceea ce nu s-a dovedit în cauză, împrejurarea că administratorii celor două societăți sunt soț și soție neconstituind fraudă în sensul alin. 1 al art. 449 devreme ce bunul poate fi adjudecat chiar de creditor.
Nu în ultimul rând, nici susținerile recurentei în sensul că prețul pentru care a fost adjudecat bunul mobil care a făcut obiectul executării silite este derizoriu nu sunt întemeiate în condițiile în care art. 443 alin. 3 din Codul d e procedură civilă permite vânzarea bunului la cel mai mare preț oferit dacă nu se obține prețul de începere a licitației, din procesul-verbal din 8 februarie 2006 rezultând că au fost respectate dispozițiile legale anterior menționate.
În schimb, recursul formulat de creditoarea Internațional a fost considerat fondat întrucât prima instanță a analizat executarea silită din dosarul execuțional nr. 111/2005 al Biroului Executorului Judecătoresc prin prisma dispozițiilor aplicabile urmăririi silite asupra bunurilor imobile, deși bunul supus executării silite - utilaj-linie automată tip este un bun mobil, ceea ce face ca în cauză să fie aplicabile prevederile art. 406-449 din Codul d e procedură civilă.
Examinând cererea de revizuire de față, prin prisma prevederilor art. 326 și 327, raportat la art. 322 pct. 7 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că aceasta nu este admisibilă, urmând să fie respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Potrivit pct. 7 al art. 322, revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, aceste dispoziții aplicându-se și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs. Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, avându-și suportul logic în respectarea principiului autorității lucrului judecat, impune anularea ultimei hotărâri pronunțate.
Din prevederile legale menționate rezultă că posibilitatea de a cere revizuirea unei hotărâri, atunci când există hotărâri potrivnice, este supusă, printre altele, condiției ca acestea să fie date în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, elemente caracteristice autorității lucrului judecat.
Rațiunea reglementării se găsește în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii lucrului judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având aceleași obiect, aceeași cauză și aceleași părți. În asemenea situații executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat.
Așadar, fundamentul acestui motiv de revizuire îl reprezintă instituția puterii lucrului judecat. Deși excepția autorității de lucru judecat are caracter absolut și, deci, poate fi invocată și din oficiu de către instanță, uneori este posibil ca în aceeași pricină două instanțe deosebite sau chiar aceeași instanță, în dosare diferite, să pronunțe hotărâri potrivnice, astfel încât fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă.
Una din condițiile de admisibilitate ale revizuirii întemeiate pe pct. 7 al art. 322 din Codul d e procedură civilă constă în aceea ca hotărârile să fie pronunțate în aceeași pricină, deci să fi existat tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză.
Creditoarea revizuientă susține că ar exista contrarietate de hotărâri între decizia civilă nr. 916 din 24 august 2006 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr. 3222/C/2006 și decizia civilă nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 aceluiași tribunal pronunțată în dosarul nr-, a cărei anulare solicitat-
Cu toate acestea, Curtea consideră că în speță nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru a se putea proceda la anularea celei din urmă hotărâri întrucât soluțiile tribunalului au fost pronunțate în pricini diferite, prin cele două decizii menționate deși s-au soluționat acțiuni ce au aceeași cauză juridică (contestații la executare silită propriu-zisă - art. 399 din Codul d e procedură civilă), cererile au avut un alt temei de fapt.
Astfel, prin decizia nr. 916 din 24 august 2006 Tribunalul C-S a respins recursul formulat de debitoarea, admițându-l, însă, pe cel al creditoarei International și a modificat hotărârea Judecătoriei Caransebeș (sentința civilă nr. 736/23.02.2006) în sensul că a respins ca neîntemeiată contestația la executare prin care societatea debitoare a solicitat anularea publicației de vânzare nr. 111/23.01.2006 întocmită de executorul judecătoresc, constatând că în mod greșit prima instanță a analizat executarea silită contestată prin prisma dispozițiilor aplicabile urmăririi silite imobiliare cu toate că bunul în litigiu este unul mobil, ceea ce face ca în cauză să fie incidente prevederile art. 406-449 din Codul d e procedură civilă.
În schimb, prin decizia nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 aceluiași tribunal a fost admis recursul promovat de debitoarea împotriva sentinței civile nr. 1463/12.09.2007 a Judecătoriei Caransebeș dispunându-se modificarea în tot a acesteia în sensul admiterii contestației societății debitoare și anularea somației de plată nr. 111/17.05.2007 emisă de executorul judecătoresc în dosarul execuțional nr. 111/2005.
În aceste condiții nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză, cerința enunțată fiind fundamentală, căci finalitatea revizuirii este aceea de a remedia erorile determinate de nesocotirea principiului autorității lucrului judecat.
Este adevărat că în considerentele celor două hotărâri irevocabile (știut fiind faptul că în materie de contestație la executare silită sentințele judecătoriilor sunt supuse doar căii extraordinare de atac a recursului), Tribunalul C-S a reținut, pe de o parte, că motivul de recurs invocat de contestatoarea, referitor la faptul că titlul executoriu, care este un cec, nu acordă dobânzi, penalități sau alte sume care ar putea fi calculate prin aplicarea art. 3712din Codul d e procedură civilă, este neîntemeiat întrucât în contractul nr. 11-/03.2005, în derularea căruia a fost emis cec-ul de către această societate, la Cap., pct. 6 este trecută clauza penală conform căreia în situația întârzierilor la plată se percep penalități de 0,5/zi de întârziere (decizia civilă nr. 916/24.08.2006). Pe de altă parte, prin cealaltă hotărâre (decizia civilă nr. 1246/R/20.12.2007) aceeași instanță a arătat că rt. 3712din Codul d e procedură civilă statuează că penalitățile se pot calcula de executorul judecătoresc dacă prin titlul executoriu au fost acordate. Or, în cec-ul învestit cu formulă executorie se prevede doar o sumă fixă, 650.000.000 lei (ROL) și atâta timp cât prin acest titlu nu se menționează penalități, executorul judecătoresc nu putea face aplicarea art. 3712, el fiind obligat să respecte mențiunile din titlu, creditoarea putându-și realiza dreptul ce rezultă din contractul nr. 11-/03. 2005, respectiv din clauza cu privire la penalități, doar în urma pronunțării unei hotărâri judecătorești conform art. 372 din Codul d e procedură civilă și prin care debitorul să fie obligat la acestea.
Însă, atâta timp cât pretinsa încălcare a autorității de lucru judecat nu rezultă din dispozitivul celor două hotărâri, ci din considerente, în speță nu sunt îndeplinite condițiile cerute de pct. 7 al art. 322 din același cod, deoarece acest caz de revizuire se întemeiază pe autoritatea de lucru judecat și are în vedere situația în care prin cea de a doua hotărâre, pronunțată în una și aceeași pricină, între aceleași persoane și având aceeași calitate, se încalcă cele definitiv stabilite printr-o hotărâre anterioară, cu precizarea faptului că încălcarea principiului autorității de lucru judecat trebuie să rezulte din dispozitivul hotărârilor invocate, care se execută, neavând nici o relevanță considerentele. Cu alte cuvinte, revizuirea poate fi cerută numai dacă există hotărâri ale căror dispozitive conțin prevederi de neconciliat, care nu se pot executa simultan, iar hotărârile sunt date în aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, puterea lucrului judecat reieșind din dispozitivul hotărârii, iar nu din considerente, care participă doar la lămurirea dispozitivului.
Pe de altă parte, posibilitatea de a cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este condiționată de împrejurarea ca, în cadrul celui de al doilea proces, să nu se fi invocat prima hotărâre sau, chiar dacă aceasta a fost invocată, instanța să fi omis soluționarea obiecțiilor ridicate în legătură cu existența acelei hotărâri. Dacă s-ar admite interpretarea contrară și s-ar considera că cererea de revizuire pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă în orice situație, ar însemna să se nesocotească puterea lucrului judecat rezultând din cea de a doua hotărâre, ceea ce ar fi împotriva finalității urmărite de lege.
Așa fiind, întrucât în instanța de recurs, în cadrul celui de al doilea proces (dosarul nr-) s-a invocat prima hotărâre, copia acesteia fiind depusă la dosar (filele 16-22), prin întâmpinarea formulată (filele 9-10) creditoarea intimată arătând că în ceea ce privește cuantumul creanței menționată în somație Tribunalul C-S s-a pronunțat deja prin decizia civilă nr. 916/24.08.2006, partea nemulțumită nu mai poate cere revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, deoarece în această situație nu poate fi vorba decât de o eventuală greșeală de judecată ce nu poate fi îndreptată, însă, pe calea revizuirii, care este o cale de retractare, prin intermediul căreia nu se poate critica soluția dată de judecător.
Ca atare, Curtea apreciază că cererea de revizire formulată de revizuienta International și întemeiată pe acest motiv nu poate fi primită, hotărârile invocate fiind pronunțate în cauze diferite.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuiei de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuienta Internațional, cu sediul în loc. O, Calea Clujului, nr. 199, jud. B în contradictoriu cu intimata, cu sediul în loc.,-, jud. C-S împotriva deciziei civile nr. 1246/R din 20 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
u opinie separată în sensul admiterii
cererii de revizuire și a anulării deciziei
civile nr. 1246/R/20.12.2007
Tribunalului C-S
GREFIER
Red. - 02.06.2008
Tehnored. - 04.06.2008
4 ex./2 com.
OPINIE SEPARATĂ
Consider că în cauză erau îndeplinite condițiile art. 322 pct. 7 Cod procedură civilă, potrivit cărora revizuirea se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, aceste dispoziții aplicându‑se și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs, întrucât a fost încălcat principiului autorității lucrului judecat și, în consecință se impunea anularea ultimei hotărâri pronunțate, deoarece:
Soluțiile invocate, definitive, date de către aceeași instanță de recurs, au fost pronunțate în cadrul unor acțiuni purtate între aceleași persoane, având aceeași calitate, care au avut aceeași cauză juridică, respectiv contestații la executare silită bazate pe dispozițiile art. 399 din Codul d e procedură civilă, vizând atât acte de executare silită distincte dar și, în măsura în care s‑a contestat cuantumul sumei ce trebuie executată, executarea silită însăși, aspect comun ambelor cauze, cu privire la care instanțele s‑au pronunțat în mod diferit;
Aceste soluții sunt potrivnice și aceasta rezultă nu numai din considerente ci și din dispozitiv, întrucât prin decizia nr. 916 din 24 august 2006, Tribunalul C‑S a respins recursul formulat de debitoarea și l‑a admis pe cel al creditoarei International, a modificat în tot sentința civilă nr. 736/23.02.2006 a Judecătoriei Caransebeș și a respins contestația la executare prin care societatea debitoare a solicitat anularea publicației de vânzare din data de 23.01.2006 prin care au fost adăugate creanței urmărite accesoriile calculate conform art. 3712Cod procedură civilă, stabilindu‑se că acestea sunt datorate potrivit clauzei penale existente în contractul pe baza căruia a fost emis CEC‑ul ce constituie titlu executor iar, prin decizia civilă nr. 1246/R/20.12.2007 a aceluiași tribunal, a fost admis recursul aceleiași debitoare împotriva sentinței civile nr. 1.463/12.09.2007 a Judecătoriei Caransebeș, dispunându-se modificarea în tot a acesteia în sensul admiterii în parte a contestației, respectiv a anulării somației de plată nr. 111/2005, emisă în același dosar execuțional, stabilindu‑se că nefiind prevăzute penalități prin titlul executor, executorul judecătoresc nu poate face aplicarea art. 3712Cod procedură civilă, astfel că acestea nu pot fi urmărite silit;
Este adevărat că în instanța de recurs, în cadrul celui de al doilea proces s-a invocat excepția autorității lucrului judecat, prima hotărâre fiind depusă în copie la dosar, însă instanța a omis să se pronunțe asupra acesteia, situație în care cererea de revizuire este, și din acest punct de vedere, admisibilă.
Judecător,
- -
Red. /Tehnored.
4.06.2008
Președinte:Maria Ofelia GavrilescuJudecători:Maria Ofelia Gavrilescu, Mircea Boar, Csaba
