Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 460/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Număr în format vechi 2016/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA A V-A COMERCIALĂ
Decizia comercială nr.460
Ședința publică de la 9.11.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Speranța Cornea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Roșu
Grefier - -
*************
Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta - SRL, în contradictoriu cu intimatele ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR și IMOBILIARA REGIA AUTONOMĂ DE INVESTIȚII ȘI ADMINISTRARE LOCATIVĂ - prin lichidator judiciar, MUNICIPIUL B - prin primarul general și DE CALCUL - din cadrul, împotriva sentinței comerciale nr.8818/4.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta prin avocat cu împuternicire avocațială la dosar, intimatele ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR, MUNICIPIUL B - prin primarul general și DE CALCUL - din cadrul prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefier, care învederează Curții faptul că intimata a depus la dosar întâmpinare.
Se comunică apelantei copia întâmpinării.
Apelanta prin avocat solicită acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de întâmpinare.
Curtea respinge cererea de amân are și lasă cauza la ordine pentru a da posibilitate apelantei să ia cunoștință de conținutul întâmpinării.
La a doua strigare a cauzei, Curtea invocă excepția inadmisibilității cererii de revizuire în raport de disp.art. 322 al.1,civ.p. având în vedere că revizuirea este formulată împotriva unei sentințe aflate în apel.
Intimata prin consilier juridic solicită respingerea excepției.
Apelanta prin avocat solicită admiterea excepției.
Curtea deliberând, unește excepția inadmisibilității cererii de revizuire cu fondul și acordă cuvântul părților.
Apelanta prin avocat solicită admiterea apelului astfel cum a fost motivat, respingerea excepției lipsei capacității de folosință, fără cheltuieli de judecată, învederând că personalitatea juridică încă subzistă.
Intimata prin consilier juridic solicită admiterea excepției lipsei capacității de folosință a -, având în vedere că lichidatorul numit nu poate face decât acte de lichidare și respingerea apelului ca nefondat, conform întâmpinării, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului de față.
Prin sentința comercială nr. 818 din 4.06.2009 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială a respins excepția lipsei calității procesuale active și a inadmisibilității cererii ca neîntemeiată.
A admis cererea de revizuire formulată de revizuenta ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR - CONSILIUL GENERAL AL MUNICIPIULUI B în nume propriu și pentru Municipiul B prin Primarul General și de Calcul din cadrul împotriva sentinței comerciale nr.4072 din 20.03.2008 a Tribunalului București - Secția a VI a Comercială pronunțată în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatele - SRL și IMOBILIARA REGIA AUTONOMĂ DE INVESTIȚII ȘI ADMINITRAȚIE LOCATIVĂ.
A schimbat în tot sentința comercială nr. 4972 din 20.03.300 și a respins acțiunea formulată de - SRL ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit articolului 3 din nr. 72/16.10.1992 Imobiliara RA și-a încetat activitatea prin reorganizare și trecerea la. iar potrivit articolului 5 alineat 1 din nr.66/15.07.1993 și-a încetat activitatea la 31.07.1993, activitatea acesteia și patrimoniul regiei urmând a fi preluate de Direcția de Administrare a Fondului Imobiliar, Direcția de Investiții și de Calcul, conform dispoziției Primarului General al Municipiului B nr. 461/7.10.1993.
Ulterior, a mai reținut instanța de fond, prin 101/209.05.2001 se înființează iar, din 1.06.2001 Direcția de Administrare a fondului Imobiliar și-a încetat activitatea, revizuenta justificând calitatea procesuală și interesul, iar parte din angajații acesteia își desfășoară activitatea în imobilul din nr. 2K.
Instanța de fond a respins ca neîntemeiată susținerea intimatei în sensul că Imobiliara RA a dobândit personalitate juridică odată cu înmatricularea în Registrul Comerțului, nefiind radiată, întrucât a ființat prin Hotărârea nr. 1201/1990, iar revizuenta este succesoarea Regiei prin și dobânditor cu titlu particular al bunurilor individual determinate, dizolvarea regiei fiind sancțiune prevăzută de articolul 23 din Legea nr.359/2004.
S-a mai reținut de către instanța de fond că revizuenta invocă fraudarea legii prin numirea unui lichidator pentru o regie care nu mai există de aproximativ 12 ani și judecarea procesului în contradictoriu cu o astfel de parte, situație de natură a produce o vătămare în sensul articolului 105 alineat 1 Cod procedură civilă având în vedere și faptul că s-a numit un lichidator incompatibil, situație recunoscută de către acesta prin cererea formulată.
Astfel, regia avea personalitate juridică limitată numai pentru operațiunile spcifice lichidării.
Instanța de fond a arătat că intimata nu a probat calitatea de proprietar din sentința civilă nr. 3661/2006 a Judecătoriei Sectorului 3 B, constatându-se nulitatea absolută a contractelor de încheiere nr. 180/1996 și 183/1996, iar prin sentința comercială nr. 54/2006 s-a reținut lipsa calității procesuale pasive a Municipiului
Nu se poate reține că intimata ar fi deținut spațiile în calitate de proprietar, a arătat instanța de fond, având în vedere contractul de prestări de servicii încheiat cu la 11.04.1994 și la 15.12.1997, precum și din 21.03.1994 privind cota de proprietate și neprezentat instanței, situație necontestată cu probe contrare de către intimata, ca și celelalte înscrisuri privind situația imobilelor depuse la dosar.
Cererea revizuentei, a mai arătat instanța de fond, este considerată înregistrată în termen, raportat la data la care aceasta a luat cunoștință de hotărârea atacată în cadrul dosarului nr- și admisibilă în condițiile articolului 322 punctele 5 și 6 Cod procedură civilă, în raport de situația reală a imobilelor, nefiind asigurată o apărare corespunzătoare pentru Regie, persoană juridică de interes local, înființată prin hotărârea Consiliului Local.
S-a mai precizat de către instanța de fond că sentința îndeplinește condițiile de admisibilitate urmare a fraudării legii, a prevederilor Legii nr. 26/1990, Legii nr. 359/2004, cu incompatibilitatea reprezentantului legal al Regiei de natură a prejudicia bugetul general consolidat prin imposibilitatea încasării sumelor din chirii și prin neprezentarea unor înscrisuri determinate care ar fi influențat soluția.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimata - SRL, apelul fiind înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a Va Comercială sub nr- din 6.08.2009.
În motivarea apelului s-a susținut că sentința atacată este nulă conform articolului 261 Cod procedură civilă, practicaua acesteia necuprinzând numele, domiciliul sau reședința părților, după cum nu cuprinde nici obiectul acțiunii, iar hotărârea nu este motivată, motivele fiind generale sau de principiu și de cele mai multe ori lipsite de logică.
A mai susținut apelanta că instanța de fond nu s-a pronunțat pe excepția tardivității cererii de revizuire și a respins în mod neîntemeiat excepția inadmisibilității și lipsei calității procesuale a revizuentelor, deoarece revizuentele nu au fost părți în litigiul care s-a purtat, acestea putând ridica doar problema opozabilității.
Neînregistrarea actelor adoptate de autoritățile locale, respectiv 72/6.10.1992, 66/15.07.1993 și Dispozițiile Primarului General nr. 461/7.10.1993 face ca revizuenta să își invoce propria culpă și nu frauda la lege reținută de către instanța de fond și le face inopozabile terților.
Un al treilea motiv de apel vizează faptul că revizuentele nu au dovedit calitatea de succesor cu titlu particular al bunurilor individuale determinate,respectiv al imobilelor din nr. 2K și - - nr.5 care aparțin apelantului - din 1992, conform protocoalelor existente la dosar.
Cum Regia Imobiliară, potrivit hotărârilor municipalității mai sus amintite și-a încetat activitatea și s-a reorganizat, a arătat apelanta, reorganizarea s-a produs nu la data adoptării hotărârii de reorganizare, ci la data înregistrării acesteia în Registrul Comerțului.
Aceasta deoarece, susține apelanta, suntem în prezenta unei excepții de la regula conform căreia înregistrările la Registrul Comerțului au efect doar de opozabilitate, aceea potrivit căreia înregistrarea la Registrul Comerțului face ca însăși operația de reorganizare să existe sau nu, măsură de natură a proteja interesele terților.
Din acest punct de vedere, apelanta a precizat că nu se poate vorbi despre succesori, articolul 49 din Decretul nr. 31/1954 făcând distincție între efectele reorganizării în funcție de faptul dacă persoanele juridice sunt sau nu supuse înregistrării, astfel încât nr.71/16.10.1992 conform căreia Regia Imobiliară își încetează activitatea prin reorganizare și trecerea sa la. și Dispozițiile Primarului General nr. 461/7.10.1993 care prevede cine urmează să preia activitatea Regiei Imobiliare și cine urmează să preia patrimoniul acesteia nu au produs încă efecte juridice.
Apelanta a mai susținut că între revizuente și Imobiliara Regia Autonomă de Investiții și Administrare Locativă nu a existat și nu există un protocol () de preluare a imobilelor situate în,nr.2K și - - nr.5, imobile care sunt deținute de către apelant, revizuentele neavând evidență și nepreluând aceste imobile niciodată, după cum nu au fost parte în protocolul prin care apelantul a dobândit imobilele.
A mai susținut apelanta că este administrator al imobilelor municipalității și nu este îndreptățită să exercite acțiuni în justiție decât în limita dreptului de administrare și nu pentru imobile care nu sunt ale municipalității, atât acțiunile, cât și căile de atac, neputând fi exercitate pentru dreptul de proprietate mai ales că Municipiul B are cunoștință de foarte mult timp despre hotărârile judecătorești ce formează obiectul revizuirii și nu a înțeles să o conteste.
Intimatele ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR (I) și MUNICIPIUL B prin Primar General au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat și scoaterea din caută a pentru lipsa capacității de folosință a acesteia.
Au arătat intimatele că - SRL s-a judecat în contradictoriu cu pentru ca instanța să constate prin hotărârea pronunțată dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilelor situate în B, sector 3, 2K și - - nr.5, cerere admisă de către instanță.
Numai că nu are capacitate de folosință, Regia fiind dizolvată prin încheiere a judecătorului delegat în luna februarie 2005.
Deși în februarie 2006 s-a numit lichidator pentru Regie, aceasta are personalitate juridică numai pentru nevoile lichidării, lichidatorii neputând întreprinde operațiuni comerciale noi care nu sunt necesare lichidării și sunt păgubitoare pentru patrimoniul societății (regiei).
Prin nr.72/16.10.1992, au arătat intimatele, Regia Autonomă de Investiții și Administrația Locativă "Imobiliara RA" și-a încetat activitatea prin reorganizare și trecerea sa la. prin Hotărârea nr.66/15.07.1993 s-a prevăzut că pe data de 31 iulie 1993 își încetase activitatea.
În baza acestor hotărâri coroborate cu nr. 83/19.08.1993 care a modificat nr.66/1993, a fost emisă Dispoziția Primarului General al Municipiului B nr 461/7.10.1993 potrivit căreia, în articolul 1 se prevede că" activitatea Imobiliara RA se preia de către: 1)Direcția de Administrare a Fondului Imobiliar; b) Direcția de Investiții; c) de Calcul", iar, la punctul 2 din Dispoziția Primarului general, se prevede că patrimoniul se preia de către unitățile prevăzute la articolul 1, corespunzător obiectului de activitate.
De asemenea, prin nr. 101/29.05.2001 s-a înființat ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR (I) începând cu data de 1.06.2001, dată de la care Direcția Generală de Administrare a Fondului Imobiliar și-a încetat activitatea.
Așa fiind, rezultă că regia de interes local, înființată pentru administrarea, întreținerea locuințelor și a altor clădiri, a fost reorganizată prin hotărâri a organelor municipale ale administrației locale și chiar dacă nu ar fi fost reorganizată, s-ar fi aflat în curs de transformare, potrivit OUG nr. 30/1997.
Referitor la criticile aduse hotărârii apelate, intimatele au susținut că sunt nefondate, hotărârea apelată este motivată, erorile semnalate de către apelantă sunt doar erori de tehnoredactare și nu greșeli de judecată, iar nearătarea în hotărâre a domiciliului sau reședinței părților nu poate atrage nulitatea hotărârii când nu există îndoială asupra identității părților.
Au susținut intimatele că - SRL nu poate fi proprietarul imobilelor în litigiu, întrucât această societate a fost organizată prin decizie a organelor administrative publice locale ca societăți pe acțiuni, dar acțiunile aparțin statului, ca unic proprietar, iar capitalul social nu se confundă cu patrimoniul societății comerciale, bunurile din patrimoniul societății comerciale cu capital de stat făcând parte din domeniul privat al statului.
Aceste aspecte au fost reținute și de către Judecătoria Sectorului 3 B în Dosarul nr. 7346/2005 în care s-a pronunțat sentința civilă nr. 3661/19.04.2006, rămasă irevocabilă, prin care nu s-a recunoscut calitatea de proprietar a - pentru imobilele în litigiu, instanța arătând că nu se poate reține susținerea - SRL că ar fi prorietara spațiilor pentru care au fost încheiate contractele de închiriere nr. 180/1.08.1996 și 183/1.08.1996 cu privire la imobilele din 2K și - - nr. 5 sector 3 B, aceste aspecte intrând în puterea lucrului judecat.
- SRL (fost SA) nu avea decât calitatea de prestator de servicii imobiliare pentru care primea un comision, potrivit contractelor de prestări servicii încheiate cu prin și prelungite prin acte adiționale.
La momentul expirării termenelor contractelor de prestării servicii imobiliare Istoric a procedat la predarea imobilelor pe care le-a administrat, fapt ce rezultă din procesele verbale de predare - primire însoțite de anexele nr. 29 și nr.32 semnate de apelantă, predarea efectuându-se către antecesoarea care și-a încetat existența pe anul 2001 prin nr. 101care a fost și actul înființării al intimatei
Nu au fost solicitate probe în apel.
Curtea a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii de revizuire față de faptul că hotărârea revizuită se află în apel, excepție pe care a respins-o față de faptul că sentința comercială nr. 4072 din 20.03.2008 poartă mențiunea "Definitivă și irevocabilă prin neapelare" (fila 148).
Pe fond, Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma dispozițiilor articolului 295 Cod procedură civilă, constată apelul nefondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire, Curtea constată că în mod corect instanța de fond a considerat că acestea sunt întrunite.
Astfel, potrivit dispozițiilor articolului 322 alineat 1 Cod procedură civilă "Revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri date de o instanță de recurs atunci când evocă fondul - se poate cere în cazurile prevăzute expres la punctele 1-9 ale articolului 322 Cod procedură civilă".
Cererea de revizuire se promovează de către persoanele care au avut calitatea de părți în litigiu în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită, precum și de procuror, de creditorii și de succesorii în drepturi, iar revizuenții trebuie să justifice un interes în promovarea cererii de revizuire.
Aceasta înseamnă că cererea de revizuire nu se poate promova de partea care a obținut câștig de cauză, ci doar de cel vătămat prin soluția pronunțată.
În speță, după cum a reținut și instanța de fond, revizuentele au probat interesul prin însăși soluția vătămătoare a cărei revizuire o solicită în calitate de succesoare cu titlu universal a fostei Regii, atât fosta regie, cât și și de Calcul fiind înființate prin acte administrative individuale ale autorităților administrației publice locale, în subordinea acesteia.
Din actele dosarului rezultă fără dubiu faptul că a fost înființată prin Decizia nr. 1201/10.12.1990 a în baza prevederilor Legii nr. 15/1990 urmare a transformării Direcției Generale pentru Dezvoltarea Construcțiilor de Locuințe, Social Culturale și Administrației Locativă în Regia Autonomă, sub denumirea "Imobiliara" RA", (filele 12-13 dosar -), având în componența sa 8 sucursale teritoriale fără personalitate juridică rezultate prin transformarea celor 8 întreprinderi de construcții, reparații și administrație locativă ("-urile "Herăstrău", "", "", "", "", "", "" și "") care și-au încetat activitatea, activul și pasivul acestora fiind preluat de către regia autonomă.
Prin decizia nr. 480/4.06.1991 a Regia Autonomă Imobiliara RA s-a reorganizat în:
"a)Regia autonomă cu caracter economic ce gestionează fondurile bănești și mijloacele fixe ca reprezentant al statului pentru activitatea de investiții, administrare, întrețineri și vânzarea locuințelor;
b)Societăți comerciale de prestări servicii în domeniul administrării, întreținerii și vânzării locuințelor;
c)Societățile comerciale de reparații și construcții.
Potrivit articolului 2 din această decizie, societățile comerciale prevăzute la articolul 1 literele b,c se vor constitui din sucursale teritoriale din cadrul "Imobiliara"RA (filele 18-19 dosar nr. -).
Apelanta intimată - SRL (fostă SA) a fost una dintre sucursalele "Imobiliara" RA care a fost desființată alături de celelalte 8 sucursale teritoriale prin Decizia nr.545/2.07.1991 a (filele 16-17 dosar nr. -) și înființată ca societate comercială de prestări servicii în domeniul administrării, fondului locativ și vânzarii locuințelor cu denumirea " Istoric" SA prin Decizia nr. 583/17.07.1991 (filele 14-15 dosar nr. -).
Ulterior, "Imobiliara"RA și-a încetat activitatea prin reorganizarea și trecerea sa la Consiliul Local al Municipiului B, conform nr. 72/16.12.1992, articolul 3(filele 18-19 dosar nr- ).
Imobiliara RA și-a încetat activitatea la data de 31.07.1993 prin Hotărârea nr. 66/1993 și Hotărârea nr. 83/1993 care a modificat hotărârea nr.66/1993.
În baza acestor hotărâri Primarul General al Municipiului Bae mis Dispoziția nr.461/7.10.1993 (filele 15-17 dosar nr- ) prin care, potrivit articolului 1, activitatea "IMOBILIARA"RA a fost preluată de către:
a)Direcția de administrare a fondului imobiliar; b)Direcția de Investiții; c) de Calcul,toate unitățile fără personalitate juridicăși care au preluat patrimoniul fostei regii autonome.
În fine, prin hotărârea nr. 101/29.05.2001 (fila 11 dosar nr-), începând cu data de 1.06.2001 a încetat activitatea și, potrivit articolului 2, s-a înființat Administrația Fondului Imobiliar (), instituție publică de interes local cu personalitate juridică, sub autoritatea ", având ca obiect de activitate administrarea, vânzarea, repararea, întreținerea fondului imobiliar aflat în patrimoniul
Între și apelanta - Istoric SA au fost încheiate două contrate de închiriere nr. 180/1.08.1996 și nr. 183/1.08.1996 având ca obiect spațiile cu altă destinație decât cea de locuință situate în B, sector 3, nr. 2K și-, spații pentru a căror locație apelanta a fost obligată prin hotărâri judecătorești să plătească intimatei chirie restantă, și majorări, instanțele reținând că imobilele respective suntproprietatea statuluiși la data întocmirii evidențelor figurau în administrarea fostei sucursale "", ulterior intrând în administrarea și gestiunea - SA,și nu în proprietatea acesteia(filele 43-50 dosar nr-).
De asemenea, între prin PG și Istoric SA a fost încheiat contractul de prestări servicii de administrare imobiliară nr. 2/11.04.1994 (filele 36-42 dosar nr-), iar între și SA s-a încheiat Contractul de prestări servicii de administrare imobiliară nr. 7473/15.12.1997, avizat de (filele 25-35 dosar nr-).
În această situație este evident atât faptul că revizuentele au calitate procesuală în promovarea cererii de revizuire, în calitate de succesoare ale "Imobiliara"RA, după cum s-a demonstrat, iar Municipiul B în calitate de proprietar al imobilelor în litigiu, imobile aflate în administrarea I urmare a reorganizărilor succesive mai sus menționate; precum și faptul că apelanta - SRL (fostă SA) cunoștea situația de fapt și de drept, fiind ea însăși una dintre societățile înființare în urma acestor reorganizări, transformări ale regiei autonome Imobiliara RA și a succesoarelor acesteia, respectiv prin desființarea Sucursalei A:, înființându-se societățile comerciale: - SA, - Istoric SA și - Al SA.
Așa fiind, apelanta intimată - SRL cunoștea că nu mai exista din anul 1991, urmare a Hotărârii, iar calitatea de succesoare a era, de asemenea, cunoscută și recunoscută, atâta timp cât între părți se purtaseră diverse litigii în legătură cu imobilele ce fac și obiectul prezentului litigiu,
Potrivit dispozițiilor articolului 43 din Decretul nr. 31/1954 "întreprinderea și organizația economică de stat create prin actul unui organ local al puterii de stat - ori al administrației de stat locale încetează de a avea ființă prin actul organului care le-a creat sau al organului ierarhic superior".
În ceea ce privește dispozițiile articolului 49 din Decretul nr. 31/1954, invocate de către apelantă, acestea nu sunt incidente întrucât nu ne regăsim în prezența unei "fuziuni, absorbții sau divizări" și nici de "desprindere și transmitere", ci în cazul unei încetări a persoanei juridice prin actul organului local care a și înființat-o, iar entitățile nou înființate nu mai trebuia să fie înregistrate în registrul Comerțului deoareceerau instituții publice lipsite de personalitate juridică( a se vedea Hotărârea nr. 83/1993, Dispoziția nr. 462/1993, Anexa mr.1 și protocolul încheiat la 7.10.1993 (filele 14-17 dosar nr-), ce făceau parte din structura
De altfel, preluarea Imobiliara RA de către avusese loc deja prin Hotărârea nr. 72/16.12.1992 carea abrogatDecizia de înființare a regiei nr. 1201/1991 (articolul 7), prin articolul 3 menționându-se expres că Regia Autonomă Imobiliara RA "își încetează activitatea".
Față de cele reținute mai sus, nu era necesar ca regia autonomă "IMOBILIARA" să intre în lichidare, lichidarea aplicându-se doar ca urmare a dizolvării și nu ca urmare a încetării regiei prin abrogarea actului de înființare.
De altfel, relativ recenta OUG nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome conformă tendințe legislative, inaugurată prin Legea nr. 15/1990, consacrând in terminis, noțiunea de "transformare" a unor persoane juridice (în speță regii autonome) prin acte administrative individuale ale autorităților administrației centrale sau locale.
Aceasta denotă faptul că Decretul nr. 31/1954 nu este aplicabil și nu acoperă toarte situațiile practice apărute după anul 1990, regiile autonome, spre exemplu, fiind o invenție legislativă de după 1990, căror activitate, înființare și desființare, reorganizare și transformare trebuie privite prin prisma actelor normative specifice, Legea nr.15/1990 și OUG nr. 30/1997 modificată prin Legea nr.207/1997, dată fiind importanța deosebită a acestora pentru stat.
Cum actele organelor locale ale administrației de stat se publică, trebuia ca la cerere, sau din oficiu, de la data publicării hotărârii de încetare a ființei regiei autonome Imobiliara RA, aceasta să fie radiată din registrul Comerțului și nu supusă unei lichidări fără obiect, dată fiind inexistența patrimoniului regiei.
În acest context, reaua credință a apelantei care în loc să solicite, eventual, radierea "Imobiliara" din registrul Comerțului, a solicitat prin intermediul avocatei sale numirea unui lichidator pentru aceasta pentru ca, ulterior, să se judece formal cu aceasta în scopul obținerii dreptului de proprietate asupra unor imobile aparținând statului (Municipiul B) este evidentă.
Întreaga activitate a apelantei intimate denotă intenția acesteia de fraudare a legii în scopul constituirii titlului de proprietate asupra imobilelor în litigiu, apelanta chemând în instanță o regie autonomă "fantomă" a cărei existență a încetat, după cum am arătat, în 1991, prin actul organului administrației locale care o și înființase.
Frauda la lege a fost reținută corect și de către instanța de fond.
În ceea ce privește motivul de revizuire prevăzut de articolul 322 punctul 6: "dacă statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică - nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie de cei însărcinați să-i apere", motiv pe care apelanta îl consideră nedovedit în cauză, acesta este un motiv fondat, de natură a atrage revizuirea hotărârii atacate.
Astfel, motivul de revizuire prevăzute de articolul 322 punctul 6 Cod procedură civilă se întemeiază pe lipsa totală de apărare sau apărarea defectuoasă a unor persoane precis determinate, statul, persoane juridice de drept public sau de utilitate publică care au fost părți în hotărâre a cărei revizuire se cere.
În speță, fosta Imobiliara RA nu a fost reprezentantă pe tot parcursul procesului de așa-zisul lichidator numit la cererea d-nei avocat, (reprezentanta reclamantei - SA în litigiul inițiat) în calitatea invocată de aceasta, de persoană interesată, (iar lichidatorul nu a primit niciodată "însărcinarea" Registrului Comerțului dată prin încheierea judecătorului delegat nr. 7089/15.02.2008 (filele 5,7 dosar - -), lichidatorul declinându-și compatibilitatea și refuzând să efectueze "lichidarea" regiei autonome ( a se vedea declarația depusă la data de 10.10.2006 de către prin care aceasta solicită "înlocuirea"datorită "incompatibilității" - fila 52 dosar nr. -).
Rezultă că în perioada 20.06.2006-în prezent, - SRL (fost SA) s-a judecat în contradictoriu cu o regie autonomă inexistentă, citată prin afișare la o adresă unde figura "loc viran" și la domiciliul unui lichidator numit de Registrul Comerțului dar care nu a înțeles vreodată să își exercite mandatul (!?).
În practica judecătorească s-a statuat că lipsa totală de apărare a persoanelor menționate în articolul 322 punctul 6 Cod procedură civilă constituie motiv de revizuire, independent de cauza care a determinat-o, deci chiar și în cazul unei lipse nejustificate, deoarece legea nu distinge din acest punct de vedere.
Curtea constată astfel că în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de articolul 322 punctul 5 și punctul 6 Cod procedură civilă și a admis cererea de revizuire, cerere pe care a apreciat-o ca fiind introdusă în termen, raportat la data la care statul sau persoana juridică de drept public sau de utilitate publică au luat cunoștință de hotărârea definitivă.
A apreciat instanța de fond că - SRL trebuia să se judece cu revizuientele și nu cu prin lichidator, deoarece regia, chiar dacă i se numise un lichidator, avea capacitatea de folosință limitată, numai pentru nevoile lichidării, adică pentru realizarea activului și plata pasivului (dacă existau!?).
Față de cele reținute mai sus, Curtea constată că admiterea cererii de revizuire a sentinței comerciale nr. 4072/20.03.2008 a Tribunalului București. Secția a VI - a Comercială s-a efectuat în mod legal și temeinic, criticile aduse prin motivele de apel fiind nefondate.
Pe fondul cauzei, în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut netemeinicia cererii de chemare în judecată formulată de către reclamanta - SRL, din toate probele dosarului rezultând că imobilele ce fac obiectul litigiului sunt "proprietate de stat" și la data întocmirii evidențelor se aflau în administrarea,conform declarațiilor date în 1986 ("posesor de parcelă").
Se reține că -urile (cele 8 ), printre care și, erau succesoarele fără personalitate juridică ale Imobiliara RA (filele 25,26, 50,51 dosar -).
Deși susține, în mod nejustificat, că a primit "în proprietate" respectivele imobile (construcții și terenuri aferente) ce au aparținut fostului, în baza Anexei încheiată la Protocolul de divizare a patrimoniului Sucursalei încheiat la data de 31.08.1991, - SRL a avut contracte de închiriere încheiate cu pentru imobilele respective (contract nr. 180/1.08.1996 și nr. 183/1.08.1996), prin încheiat la data de 21.03.1994 la sediul - aceasta a recunoscut că imobilul din 2K (fost nr. 1 bis) este "proprietatea. (86,52%) aflat în administrarea - SA și proprietatea - PROIECT SA (13,48%)", iar în contractele de colaborare/asociere încheiate pe spații situate în cadrul imobililor în litigiu, figurează în calitate de asociat, locator, sau administrator.
Și prin Decizia nr.I/24/17.07.1996 a Curții de Conturi (fila 61) și Procesul - Verbal încheiat la 15.05.1996 de către Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Municipiului B se reține că - SA, înființat prin Decizia nr. 583/17.07.1991 a își desfășoară activitatea în două imobile cu o suprafață de 1235. aparținând -, fără a achita chiria, iar parte din suprafața respectivă, 285.p, a fost pusă la dispoziția unor societăți comerciale sau persoane fizice în baza unor contracte de colaborare fără acordul proprietarului.
Explicația conducerii societății pentru neplata chiriei către proprietar a fost "situația grea a unității datorită stabilirii arbitrare a coeficientului de prestări servicii și administrare" (filele 66 dosar B-).
Așa fiind, apelanta intimată nu numai că nu a probat în vreun fel că ar fi proprietara imobilelor în litigiu, dar nu a probat nici că le-ar deține (în tot sau în parte), în posesie în temeiul vreunui titlu legal sau convențional, cererea sa fiind neîntemeiată.
Pentru aceste considerente, Curtea față de dispozițiile articolului 296 Cod procedură civilă, respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire.
Respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire.
Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta - SRL, cu sediul în B, sector 3, nr. 2K, în contradictoriu cu intimatele ADMINISTRAȚIA FONDULUI IMOBILIAR și IMOBILIARA REGIA AUTONOMĂ DE INVESTIȚII ȘI ADMINISTRARE LOCATIVĂ - prin lichidator judiciar, cu sediul în B, sector 3,--5 și ales în B, sector 3,-,. 1B,. A,. 19, MUNICIPIUL B - prin primarul general, cu sediul în B, sector 5, bd. - -, nr. 47 și DE CALCUL - din cadrul, cu sediul în B, sector 3, bd. - -, nr. 16, împotriva sentinței comerciale nr.8818/4.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VI-a Comercială, în dosarul nr-.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 9.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.Jud.
Tehnored.
7 ex.
Tribunalul București - Secția a VI a Comercială
Judecător fond:
Președinte:Maria Speranța CorneaJudecători:Maria Speranța Cornea, Elisabeta Roșu
