Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 5/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA nr. 5
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 2: Teodor Nițu
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de pârâta-Societate Cooperatistă, cu sediul în B,-, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1179 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul-, domiciliat în B, str. -. 5 A. 1. 1 județul B, intervenienții în nume propriu, domiciliat în B, str. -. 5 A. 1. 1, județul B, domiciliată în B, str. -. 5 A,. 1,. 1, județul B, domiciliată în B, str. -,. 5 A,. 1. 1 județul B și intervenientul în interesul reclamantei, Asociația de Proprietari. 5A, cu sediul în B, str. -. 5 A,. 1, județul
Apelul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4.00 lei, conform chitanței nr. - și timbru judiciar de 0,15 lei, acestea fiind anulate și atașate la dosarul cauzei.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta-pârâtă -Societate Cooperatistă, reprezentată de avocat din cadrul Baroului B, intimatul-reclamant -, intimații-intervenienți în nume propriu, și intimata intervenientă în interesul reclamantei, Asociația de Proprietari. 5A, toți reprezentați de avocat din cadrul aceluiași barou.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, aducându-se la cunoștința instanței stadiul pricinii, modul de îndeplinire a procedurii de citare și a timbrării apelului, după care,
Părțile, având cuvântul prin apărătorii lor, menționează că nu au alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicită acordarea cuvântului în susținerea, respectiv combaterea apelului.
Curtea, luând act că părțile nu au cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Avocat, având cuvântul pentru apelanta- pârâtă, critică sentința apelată pentru nelegalitate, deoarece instanța care a soluționat pricina nu era competentă material să judece o astfel de cerere.
Astfel, susține că o asemenea cerere, prin care se tinde la constatarea nulității
actelor care autorizează desfășurarea unei activități comerciale sau la anularea acestora, dacă au fost obținute cu încălcarea dispozițiilor legale, trebuia soluționată, potrivit dispozițiilor art. 10 raportat la art. 1 și urm. din Legea nr. 554/2004, de instanța de contencios administrativ; instanța de fond trebuia să constate că reclamantul nu a făcut dovada vătămării drepturilor sale subiective și nici a parcurgerii procedurii prealabile prevăzută de Legea nr. 554/2004 și, în această situație, completul de judecată trebuia să fie compus din doi membri.
Mai susține că hotărârea este criticabilă și prin aceea că instanța de fond nu a sancționat nedovedirea interesului în promovarea unuei acțiuni care, chiar dacă era corect calificată ca fiind contencios administrativ, a fost formulată de o persoană fizică fără calitate procesuală activă.
Depune la dosar acte care se află în dosarul de fond, respectiv procesul-verbal nr. 1151- 247/10.03.2008,adresa nr. 195/22.02.2001 eliberată de Ministerul Apelor și Protecției Mediului- Inspectoratul de protecție a Mediului și anexa la certificatul de înregistrare seria A -.
Se mai susține că s-au efectuat verificări și nu s-a constatat că ar exista un nivel de vibrații de natură să afecteze sănătatea, dar și rezistența locuinței reclamantului și intervenienților și, în cauză, nu s-a făcut nicio probă din care să rezulte că a fost depășit nivelul de vibrații.
Pentru motivele expuse pe larg în cererea de apel, solicită admiterea apelului și anularea hotărârii atacate, iar, în subsidiar, solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul pentru toți intimații, susține că, în mod corect, instanța fondului a apreciat că cererea de chemare în judecată este una în materie comercială, neevaluabilă în bani, deoarece reclamanții nu au solicitat niciodată anularea actelor administrative și nici nu poate fi vorba de acte administrative, câtă vreme cererea vizează aspecte care țin de desfășurarea nelegală a unei activități industriale de producție,într-un spațiu comercial d e la parterul unui bloc de locuințe care, prin destinație, nu putea fi exploatat decât prin prezentarea și desfacererea articolelor de confecții și tricotaje, activitate impusă prin proiectul de execuție a construcției.
Cererea de chemare în judecată nu este lipsită de interes,deoarece atât reclamanții, cât și intervenienții, au justificat pe deplin interesul promovării unei astfel de cereri, datorită disconfortului la care sunt supuși, afectarea sănătății și afectarea rezistenței apartamentelor.
Mai arată că, hotărârea apelată este temeinică, deoarece apelanta desfășoară activitate la nivel industrial( croitorie export, articole sport, lenjerie bărbați, potrivit codului 1822) iar la momentul începerii acestei activități de producție la nivel industrial, nu a fost solicitat acordul vecinilor pe veriticală, deoarece,la acel moment, pârâta nu desfășura o activitate în regim industrial.
În mod corect,prima instanță a reținut că activitatea industrială rezultată din certificatul de înscriere mențiuni 1822 presupune zgomot continuu, dar și vibrații de
natură să afecteze sănătatea, dar și rezistența locuințelor intimaților, iar, în proiectul de execuție al blocului, acest spațiu comercial era destinat pentru magazin de prezentare și desfacere articole de confecții și tricotaje, nu pentru activitate industrială.
Pentru motivele expuse pe larg în concluziile scrise pe care le depune la dosar, solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Societate Cooperatistă B pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună interdicția desfășurării activității de producție industrială în cadrul sediului secundar din B, -, bloc 5, parter, județul B, iar în subsidiar să fie obligată pârâta să reducă zgomotele și vibrațiile determinate de activitate industrială desfășurată la limita maximă admisă într-un bloc de locuințe, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat faptul că este proprietarul apartamentului nr. 2 din blocul 5, etaj 1, -, B, iar imobilul din care face parte și apartamentul în care locuiește este în fapt un bloc de locuințe - clădire - condominiu conform art. 31din regulamentul cadru al asociației de proprietari, construcție alcătuită din spații de locuit, apartamente proprietate privată, dar și cu spații cu altă destinație decât cea de locuință, acesta fiind cazul întregului parter al construcției, care este proprietatea pârâtei Societate Cooperativă, apartamentul său fiind situat la etajul 1 și toată suprafața se întinde peste spațiul comercial al pârâtei.
A mai arătat că, pârâta, începând cu 07.09.2005, potrivit mențiunilor de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău, și-a deschis un sediu secundar la această adresă și desfășoară activitate la nivel industrial, croitorie export, articole sport, lenjerie bărbați, potrivit codului 1822.
Întreaga suprafață a parterului blocului condominiu este afectată fabricării, la nivel industrial, a articolelor de îmbrăcăminte pentru export, pârâta fiind dotată cu un număr de peste 30 de mașini de cusut industriale, mașini de festonat, mașini de călcat cu aburi, în care sunt încorporate compresoare, mașini mobile de debitat, întregul proces de fabricație, de la croit și până la ambalarea produselor finite.
În acest spatiu, la nivelul parterului, activitatea industrială se desfășoară în două schimburi, începând cu ora 6,30 până la ora 23,00, de un număr de peste 40 de angajați.
În final, reclamantul a susținut că zgomotele produse de această activitate industrială sunt de nesuportat, cu consecința afectării stării sănătății sale, că mașinile de debitat și mașinile de călcat cu compresorul încorporat produc vibrații deosebit de mari, de natura celor produse de cutremure și, în plus, datorită acestei activități industriale
fost afectată, în parte, fațada blocului condominiu, o porțiune destul de mare din tencuiala dintre parter și nivelul apartamentului său fiind căzută.
Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, deoarece obiectul de activitate al societății este încadrat în clasa - 1822, fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjerie de corp), în sediul secundar de la parterul blocului 5 din B, -, unde funcționează, încă din anul 1990, o secție de
croitorie - serie. La acea dată, nu exista obligația legală pentru a obține acordul proprietarilor apartamentelor din imobil pentru desfășurarea activității, de altfel, la data când a început activitatea de producție, aceștia nici nu locuiau aici, mutându-se ulterior.
Pârâta a mai precizat că reclamantul i-a notificat intenția de a acționa în justiție dacă nu înlătură aceste zgomote și vibrații, notificare față de care și-a exprimat disponibilitatea și dorința de a rezolva incidentul pe cale amiabilă, astfel încât a cerut acordul reclamantului (adresa nr. 135/06.02.2008) de a se efectua, în prezența Gărzii de mediu și de o firmă autorizată, o măsurătoare a nivelului de zgomot din apartamentul său, iar, în urma efectuării măsurătorii, dacă se constată o depășire a limitei admise a nivelului acustic din locuința reclamantului, urma să procedeze la izolarea fonică a secției, care, însă, trebuie să respecte anumiți parametri (nivelul acustic determină tipul izolației), altfel scopul inițial neputând fi atins, însă reclamantul nu a răspuns solicitării sale, următorul demers făcut de acesta fiind prezenta acțiune.
Pârâta a mai arătat că a obținut toate autorizațiile necesare în acest scop, inclusiv autorizația de mediu nr. 572/09.07.2002, eliberată de Ministerul Apelor și Protecției Mediului, așa cum rezultă din Anexa la certificatul de înregistrare seria - și, față de dispozițiile invocate prin cererea reclamantului - art. 15, lit. e, Legea 359/2004- a arătat că această lege are o dată ulterioară începerii activității sale, fiind, astfel, respectate toate condițiile de la data înființării, dar și cele care au fost adoptate după acest moment, efectuând demersurile în acest scop.
Pârâta a mai precizat că, anual, are obligația de a efectua măsurători cu privire la nivelul zgomotului produs de utilaje în incinta spațiului de producție, în acest sens, la data de 03.02.2007, a fost determinat nivelul acustic, așa cum rezultă din Buletinul de analiză nr. 10 din aceeași dată, stabilindu-se că nu se depășește limita maximă admisă de lege.
În cauză, au formulat cereri de intervenție, în interes propriu, interveienții -, cereri ce au același obiect și motive din acțiunea principală.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acestora pentru aceleași motive invocate pentru respingerea acțiunii principale.
Asociația de proprietari Bloc 5 - Baf ormulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, prin care se arată că cererea de chemare în judecată este pe deplin întemeiată față de faptul că întregul spațiu afectat de activitatea comercială industrială desfășurată de pârâtă nu a avut această destinație de la momentul edificării construcției, pentru simplul fapt că această construcție în ansamblu reprezintă un bloc de locuințe, situație de fapt în raport de care nu poate fi admisă desfășurarea unei activități industriale de natura celei în discuție, întregul spațiu ocupat de pârâtă având, așa cum rezută din proiectul de execuție a construcției, destinația de "Magazin de prezentare și desfacere articole de confecții și tricotaje", iar schimbarea destinației spațiului comercial s-a realizat în condiții nelegale, cu încălcarea afectației inițiale stabilită în documentația tehnică ce stă la baza edificării construcției, avizată în condițiile legii.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri și efectuarea unei expertize tehnică - judiciare de către expert, ce a avut ca obiectiv determinarea nivelului de zgomot și de vibrații din apartamentele reclamantului și intervenienților
pentru activitatea din perioada ianuarie - februarie 2008, ținându-se cont de gradul de ocupare al utilajelor folosite în procesul de producție, de numărul acestora aflate efectiv
în funcțiune, de încadrarea cu personal, în funcție de rapoartele de lucru și normele metodologice.
Prin sentința nr. 1179 din 13.10.2009, instanța de fond a admis, în parte, acțiunea principală formulată de reclamant și cererile de intervenție formulate de intervenienții în nume propriu, și intervenient în interesul reclamantului ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - 5, a obligat pârâta să desfășoare activitate comercială în spațiul situat în B, b-dul -, bloc 5, parter, în raport de destinația inițială a spațiului, rezultat din proiectul de execuție - acela de Magazin de prezentare și desfacere articole de confecții și tricotaje, obligând-o totodată, și la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamantul și intervenienții locuiesc la etajul I al blocului 5 din - B, spațiul ocupat de aceștia fiind suprapus pe întreaga suprafață a parterului ocupat de pârâtă, iar întregul parter al construcției este proprietatea pârâtei Societate Cooperativă.
Potrivit mențiunilor de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău, începând cu 07.09.2005, pârâta și-a deschis un sediu secundar la această adresă și desfășoară activitate la nivel industrial croitorie export, articole sport, lenjerie bărbați, potrivit codului 1822, iar, la momentul începerii acestei activități de producție de nivel industrial, nu a fost solicitat acordul vecinilor întrucât, până la acea dată, pârâta nu a desfășurat o astfel de activitate în regim industrial, în sensul prevăzut de art. 64 din Legea locuinței nr. 114/2006.
S-a mai reținut că, potrivit dispozițiilor art. 15 lit. e din Legea 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor juridice, la data eliberării certificatului de înscriere de mențiuni, sau înainte de începerea unei activități care necesită autorizare, solicitantul are obligația de a cere obținerea mai multor autorizații, printre care actul de autorizare de mediu emis de autoritățile publice teritoriale de protecția mediului din subordinea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor, iar eliberarea certificatului de înscriere mențiuni cu privire la începerea activității de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte în regim industrial era obligatorie la momentul solicitării înscrierii acestor mențiuni cu privire la activitatea autorizată desfășurată în sediul secundar din strada -, bloc 5, parter,
Instanța fondului a mai reținut că activitatea industrială rezultată din certificatul de înscriere mențiuni 1822- fabricarea altor articole de îmbrăcăminte, croitorie export, articole sport, lenjerie bărbați, presupune un zgomot continuu, dar și vibrații, de natură să le afecteze sănătatea, dar și rezistența locuinței reclamantului și intervenienților.
Față de proiectul de execuție al construcției, întreg parterul blocului era destinat pentru magazin de prezentare și desfacere articole de confecții și tricotaje și nu pentru activitate industrială, iar schimbarea destinației spațiului din magazin de prezentare și desfacere în punct de lucru cu activitate industrială este nelegală, fiind încălcate dispozițiile Ordinului 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă și
recomandărilor privind mediul de viață al populației.
S-a mai reținut că, potrivit art. 4 din acest act normativ, unitățile de mică industrie, în categoria cărora intra și pârâta (Ordonanța 27/26.01.2006), nu pot fi amplasate decât în clădiri separate, la o distanță de minim 15 metri de ferestrele locuințelor, iar, potrivit art. 5 din același ordin, la parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unități comerciale și de prestări servicii care, prin funcționarea lor, nu constituie riscuri pentru sănătatea populației sau să nu creeze disconfort.
Instanța de fond a mai reținut că pârâta, în condițiile în care ar fi respectat destinația din proiectul de execuție, ar fi desfășurat o activitate comercială în condițiile legii, însă activitatea industrială în nici un caz nu poate fi desfășurată în acest spațiu; mai mult, autorizația de funcționare cu nr. /21.03.2002, depusă de pârâtă la fila 24 dosar, este eliberată pentru fabricarea altor articole de îmbrăcăminte cod 1822, însă pentru spațiul din strada -, bloc 3 și nu pentru desfășurarea activității industriale în sediul secundar din strada -, bloc 5
Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat apel pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea în tot a acesteia și, pe fond, respingerea acțiunii și a cererilor de intervenție.
Pârâta critică sentința instanței de fond pe următoarele aspecte de nelegalitate:
Instanța de fond nu avea competența materială de soluționa cauza. Competența aparținea instanței de contencios admistrativ, deoarece se tinde la constatatrea nulității unor acte administrative, prin care s-a autorizat funcționarea activității comerciale a societății.
Cauza fiind una de contencios administrativ, trebuiau respectate dispozițiile speciale ale Legii 554/2004, atât în ceea ce privește procedura de urmat, cât și compunerea completului de judecată.
Instanța de judecată nu a verificat calitatea procesuală activă în ceea ce privește promovarea acțiunii sub aspectul interesului pe care trebuia să îl dovedească, atât reclamantul, cât și intervenienții.
Cererile de intevenție au fost admise fără a fi puse în discuția părților, iar la cea promovată de Asociația de Propietari, nu s-a făcut dovada mandatului special pentru a putea fi reprezentată în justiție potrivit Legii 114/1996 și a Normelor metodologice privind organizarea și funcționarea asociațiilor de propietari.
Instanța, prin hotărârea pronunțată, se competențelor unor autorități de autorizare și anulează acte administrative deși, din probe, rezultă că nu se aduce vreo vătămare reclamantului.
Sentința instanței de fond este criticată și pe aspecte de netemeinicie, în sensul că, prin soluția pronunțată, se ignoră proba cu expertiză dispusă în cauză și din care rezultă că, prin activitatea care se desfășoară la parterul blocului, nu se aduce atingere niciunui drept al copropietarilor și nici vreunei alte persoane de drept privat sau public.
Prin sențința pronunțată, mai susține apelanta, instanța interpretează greșit probele administrate în cauză, motivând, pe de o parte, că societatea nu era obligată la momentul deschiderii punctului de lucru cu activitatea pe care o desfășoară, să solicite acordul vecinilor în conformitate cu dispozițiile art.64 din Legea 114/2006, iar, pe de altă parte, că activitatea industrială rezultată din certificatul de înscriere mențiuni croitorie - presupune un zgomot contiuu, dar și vibrații de natură să afecteze sănătatea și rezistența locuinței reclamantului și intervenienților, contrazicând, în felul acesta, proba cu expertiză tehnică.
Mai susține apelanta și faptul că sentința este motivată contradictoriu și deficitar în ceea ce privește interpretarea dată art.4 și 5 din 536/1997.
In final, critica apelantei se referă la aspectul de nelegalitate, privind
competența materială a instanței în ceea ce privește soluționarea cauzei, aspect menționat și în primul motiv de nelegalitate.
Curtea, analizând sentința instanței de fond prin prisma criticilor formulate de apelantă, având în vedere actele dosarului si dispozitiile legale în materie, constată că apelul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente;
Analizând sentința apelată pe aspectele de nelegalitate invocate de pârâtă,
rezultă că motivele invocate sunt neîntemeiate.
Cu privire la competența materială de soluționare a cauzei, aceasta aparține tribunalului ca instanță de fond, potrivit art.2 alin.1 lit.a din pr.civ, în raport cu care -tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie comercială al căror obiect are o valoare de 100.000 lei, precum și procesele și cererile în această materie al căror obiect este neevaluabil în bani.
Cum, obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie " obligația de a face în sensul că reclamantul solicită ca, în contradictoriu cu pârâta apelantă, să se dispună interzicerea acesteia de a mai desfășura activitate de producție industrială în sediul secundar din B, bd. -, 5A, parter, și nu anularea unor acte administrative, respectiv autorizații, așa cum susține apelanta, care să atragă competența de soluționare a instanței de contencios administrativ, cauza a fost soluționată corect, din punct de vedere al competenței materiale, de către tribunal, aceasta fiind de natură comercială, neevaluabilă în bani.
Referitor la calitatea procesuală activă a reclamantului și intevenienților, aceasta derivă din interesul promovării acestei acțiunii, respectiv asigurarea confortului de locuit în apartamentele pe care le ocupă și care se află în imediata vecinatate a spațiului în discuție cât și protejarea propietăți acestora, atât asupra bunurilor mobile, cât și imobile, a siguranței structurii apartamentului în sine.
Aceasta, având în vedere faptul că prin acțiune și cererile de intervenție se invocă zgomotele produse de activitatea industrială, a utilajelor care se folosesc și care au dus atât la starea de disconfort a locatarilor cât și la deteriorarea fațadei blocului, respectiv a apartamentului în care locuiește reclamantul.
Cererile de intervenție în nume propriu și în interesul reclamantului,au fost
comunicate părților, inclusiv pârâtei apelante, puse în discuția părților și admise în principiu, așa cum rezultă din încheierile de ședință -fila 53 și 182 din dosarul de fond.
Ca atare, în cauză au fost respectate dispozițiile art.129 alin.4 din pr.civ. motiv pentru care, din acest punct de vedere, sentința este una legală.
Nici ultima critică de nelegalitate, invocată de apelantă, nu este întemeiată, deoarece nu rezultă că instanța s-a subrogat competențelor altor autorității, întrucât nu a anulat autorizațiile de funcționare ale societății, ci a dispus ca societatea să intre în legalitate cu privire la desfășurarea activității în spațiul ce il deține în B, Bulevardul - 5A parter.
.//.
Cu privire la netemeinicia sentinței, crticile sunt, de asemenea, nefondate, deoarece instanța de fond a avut în vedere toate probele administrate în cauză și le-a dat o interpretare corectă.
Din expertiza efectuată în cauză și actele dosarului rezultă, cu certitudine, că societatea apelantă desfășoară, în spațiul în discuție, activitate industrială încadrată în clasa - 1822, respectiv activitate de croitorie, după ce, anterior anului 2005, acest spațiu funcționa ca magazin de prezentare și desfacere conform proiectului de execuție, situație de fapt necontestată de apelantă, nici în fața instanței de fond și nici în apel.
In aceasta situație, instanța de fond a reținut corect că sunt încălcate
dispozițiile Ordinului 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă și recomandărilor privind mediul de viață al populației.
Potrivit art. 4 din acest act normativ, unitățile de mică industrie, în categoria cărora intră și pârâta (Ordonanța 27/26.01.2006), nu pot fi amplasate decât în clădiri separate, la o distanță de minim 15 metri de ferestrele locuințelor, iar, potrivit art. 5 din același ordin, la parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unități comerciale și de prestări servicii care, prin funcționarea lor, nu constituie riscuri pentru sănătatea populației sau să nu creeze disconfort.
Autorizația de funcționare emisă sub nr. 01091 seria - /21.03.2002
privește protecția muncii, și nu are importanță în soluționarea cauzei, iar autorizația de mediu nr. 571/09.07.2002 aferentă punctului de lucru din spațiul în discuție a avut valabilitate o perioadă de 5 ani și nu s-a făcut dovada reînoirii acesteia, ceea ce denotă că societatea apelantă nu deține o asemenea autorizație pentru activitatea de croitorie ce se desfășoară în sediul din B, Bulevardul -, 5A parter.
Față de toate considerentele de mai sus, Curtea constată că apelul declarat
de pârâtă este nefondat, motiv pentru care, în raport cu art 296 pr.civ, urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâta-Societate Cooperatistă, cu sediul în B,-, județul B, prin reprezentanții săi legali, împotriva sentinței nr. 1179 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamantul-, domiciliat în B, str. -. 5 A. 1. 1 județul B, intervenienții în nume propriu, domiciliat în B, str. -,. 5A,.1,.1, județul B, domiciliată în B, str. -. 5A,.1,. 1, județul B, domiciliată în B, str. -,. 5 A,. 1. 1 județul B și intervenientul în interesul reclamantei, Asociația de Proprietari. 5A, cu sediul în B, str. -. 5 A,. 1, județul
Obligă apelanta-pârâtă să plătească intimatului-reclamant -
.//.
suma de 1200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
red.AU
tehnored MC
8 ex/03.02.2010
f- Trib.
operator de date cu caracter personal
notificare nr. 3120
Președinte:Alexandrina UrlețeanuJudecători:Alexandrina Urlețeanu, Teodor Nițu
