Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 6/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 6
Ședința publică de la 26 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
Judecător I -
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea cauzei comerciale privind pe apelant SC "" SRL în contradictoriu cu intimat AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B, intimat SC DE SA V, intimat SC SRL V, intimat SC SRL V PRIN LICHIDATOR JUDICIAR CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ, având ca obiect alte cereri litigiu comercial REJUDECARE, apel formulat împotriva sentinței nr. 1298/12.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că intimatele SC DE SA V și SC SRL V au depus concluzii scrise, precum și faptul că dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19.01.2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, la solicitarea intimatelor SC DE SA V și SC SRL V prin apărător, a amânat pronunțarea la data de astăzi 26.01.2009, când:
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 2558/2004, reclamanta "" V cu sediul în comuna de, județul Vas olicitat în contradictoriu cu pârâții Agenția Domeniilor Statului B, " DE " V, "" V și " " V să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 4451/14.11.2002 încheiat între "" V și " DE " V, fiind lovit de nulitate absolută, anularea contractului de concesiune atribuire directă nr. 49/04 decembrie 2003 între ADS B în calitate de concedent și " DE " V în calitate de concesionar, cât și a actelor subsecvente încheiate în baza acestuia ca fiind lovite de nulitate absolută, anularea parțială a procesului-verbal de predare-primire nr. 64/19 decembrie 2002 încheiat între " " V și "" V în sensul radierii din acest act a pozițiilor 14,16,17,18,19,20,21,22,23, 24 și anularea procesului-verbal de punere în posesie din 14.01.2004 a " DE " V asupra 53,54 ha livadă, proces-verbal încheiat în executarea contractului de concesiune nr. 49/2003.
S-a reținut că, prin sentința civilă nr. 814/15.05.2006 Tribunalul Vasluia respins acțiunea reclamantei, iar prin decizia nr. 86/25.09.2006 a Curții de Apel Iași, irevocabilă prin decizia nr. 664/13.02.2007 a s-a admis apelul formulat de reclamanta "" de, cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Procedând la rejudecarea cauzei, Tribunalul Vaslui, prin sentința civilă nr. 1298/12.11.2007 a respins acțiunea reclamantei, reținând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru admisibilitatea acțiunii în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4451/14.11.2003 și pe cale de consecință,s-au respins și celelalte capete de cerere.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta "" de, județul V, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că s-au apreciat trunchiat și greșit probele administrate, ignorându-se adevăratele raporturi juridice dintre părțile semnatare ale contractului nr. 4451/2003 a cărui nulitate se solicită, care au fost de rea credință, având cunoștință de faptul că tranzacționează bunul altuia, cu scopul de a facilita cumpărătorului " DE " posibilitatea de a obține concesionarea directă, fără licitație, a terenului pe care se afla plantația ADS.
Arată apelanta că semnatarii contractului nr. 4451/2003 erau asociați ai " DE " V cunoscând situația juridică a plantației în suprafață de 53,54 ha, iar între "" și " DE " se mai încheiase un contract având ca obiect vânzarea-cumpărarea aceleiași suprafețe de livadă la 14.02.2002.
Precizează apelanta că, la încheierea celor două contracte având ca obiect vânzarea-cumpărarea a 53,54 ha plantație, vânzătorul "" nu a dovedit că este proprietarul plantației ce a făcut obiectul vânzării.
Susține apelanta că, în realitate, așa cum a declarat și reprezentantul " ", "" L nu a cumpărat niciodată plantația și deci nu avea ce vinde, plantația, cunoscută sub denumirea de Ferma fiind vândută de " " către "" conform contractului nr. 100/17.05.2003.
Arată apelanta că, aceasta rezultă din faptul că, prin sentința civilă nr. 233/E/2005 a Tribunalului Neamț, s-a dispus anularea contractului nr. 100/17.05.2003 și repunerea părților în situația anterioară, "" fiind obligată să restituie către " " suprafața de 173 ha plantație, în care era inclusă și suprafața de 53,54 ha, înscrisă în fals în contractul nr. 4451/2003 ca proprietatea vânzătorului ""
Analizând actele și lucrările dosarului, motivele de apel formulate de reclamanta-apelantă, instanța de prim control judiciar reține că apelul este nefondat și urmează a se respinge pentru următoarele considerente:
La data de 17 mai 2003, prin contractul nr. 100, reclamanta "" Vac umpărat de la " " suprafața de 173,05 ha plantație de măr, vișin, prun, și nuci, încheierea nr. 348/25.02.2004 a autentificând actul adițional în care se consemna că suprafața de 117 ha livadă este situată pe teren proprietate privată, iar diferența de 173,05 ha pe terenul ADS
Atât contractul, cât și actul adițional sus-menționat, ca de altfel și contractele de vânzare-cumpărare subsecvente au fost anulate prin sentința civilă nr. 233/E/30.03.2005 a Tribunalului Neamț, dispunându-se repunerea părților în situația anterioară.
Astfel, vânzătorii au fost obligați la restituirea prețului către cumpărători, iar aceștia la predarea bunurilor vândute care au revenit în proprietatea "COM" V P-N, soluție rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1870/29.11.2005 a Curții de Apel Bacău.
Judecătoria Vasluia respins acțiunea "" de împotriva pârâților, Anela-, G, G și Comisiile de aplicare a Legii nr. 18/1991.
Acțiunea formulată de reclamanta "" de împotriva "" V și "" V privind suprafața de 15.634,05. livadă a fost respinsă de Judecătoria Vaslui prin sentința civilă nr. 27/11.01.2006.
Tribunalul Neamța dispus, prin sentința civilă nr. 233/30.03.2005, anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. 4451/14.11.2003 încheiat între "" V și " DE " V, factura nr. -/14.03.2003 și contractul de vânzare-cumpărare nr. 662/18.04.2003 și factura nr. -/18.10.2002.
Prima instanță a respins acțiunea reclamantei, reținând corect că, în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege privind admisibilitatea acțiunii în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4451/14.11.2003.
Reclamanta invocă nulitatea actului susținând că s-a vândut bunul altuia, însă această susținere nu are suport în materialul probator administrat, nefăcându-se nici o dovadă că părțile care au încheiat actul aveau cunoștință de faptul că, bunul ce a făcut obiectul tranzacției este proprietatea altuia.
Corect s-a apreciat că, doar vânzarea lucrului altuia, de care părțile ar fi avut cunoștință are o cauză ilicită și lovită de nulitate absolută, conform art. 984 Cod civil.
În mod corect a conchis instanța de fond că, asociatul unic al "" Vav ândut pentru societate plantația către " DE " V, însă nu se poate concluziona că, actul s-a încheiat de vânzător în frauda dreptului proprietarului și pe riscul cumpărătorului, ce ar fi lovit de nulitate absolută. Ca o consecință a respingerii capătului de cerere privind anularea contractului de vânzare-cumpărare, corect s-a respins și capătul de cerere privind anularea parțială a procesului-verbal de predare-primire nr. 64/19.12.2002 încheiat între " " V și ""
De asemenea, corect s-a reținut că, în speță, contractul de concesiune atribuire directă nr. 49/04 decembrie 2003 între ADS B și " DE " V ca și convenția din 04 decembrie 2003, au fost încheiate cu respectarea dispozițiilor legale privitoare la concesiune.
În consecință, corect s-a respins și capătul de cerere privind anularea procesului-verbal de punere în posesie din 14.01.2004, act încheiat în baza contractului de concesiune nr. 49/2003.
Față de considerentele sus-menționate, urmează a se respinge apelul formulat de reclamantă și a se păstra sentința instanței de fond, fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de "" de, județul V împotriva sentinței civile nr. 1298/12.11.2007 a Tribunalului Vaslui pe care o păstrează.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 26 ianuarie 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Iulia Miler
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
06.03.2009
2 ex.-
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Iulia Miler