Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 799/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 799/2008
Ședința publică din data de 26 MARTIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Simona Szabo
JUDECĂTOR 3: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva încheierii comerciale nr. 409/22.02.2008, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC S & - SRL, având ca obiect interdicție de înstrăinare patrimoniu.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă avocat, pentru reclamant, cu împuternicirea avocațială la dosarul cauzei la fila 75 și avocat, pentru pârâtă, cu împuternicirea avocațială la dosarul cauzei la fila 144.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat nu este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, deși reclamantul a fost citat cu această mențiune.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2. proc. civ. la data de 14.03.2008 reclamantul a depus un set de înscrisuri, filele 79 - 142 iar la data de 25.03.2008 pârâta a depus întâmpinare și înscrisuri - filele 144 - 212 din dosar.
Reprezentanta reclamantului depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, sens în care Curtea constată că recursul este legal timbrat.
Curtea comunică către reprezentantul pârâtei înscrisurile depuse de către reclamant iar reprezentantei reclamantului i s-a comunicat în sală înscrisurile depuse de către pârâtă, nici o parte nesolicitând termen pentru studierea actelor comunicate.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea recursului așa cum a fost acesta formulat și acordarea cheltuielilor de judecată pentru fond și pentru recurs și reprezentate de taxele judiciare de timbru și onorariu avocațial. Susține admiterea recursului pentru motivele arătate prin motivele de recurs.
Reprezentantul pârâtei solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 25.03.2008 și acordarea cheltuielilor de judecată, sens în care depune un înscris.
Reprezentanta reclamantului solicită ca instanța să analizeze și dosarele depuse de către pârâtă.
CURTEA
Prin încheierea comercială nr. 409/2008 s-a respins cererea formulată și precizată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC S & - SRL, având ca obiect instituire sechestru judiciar, reclamantul fiind obligat să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 4325,53 lei.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut că cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor ce alcătuiesc patrimoniul pârâtei nu este admisibilă cât timp procesul ce se poartă între părți nu are ca obiect tranșarea dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra acestor bunuri, dreptul de creanță ce s-a născut odată cu cesiunea părților sociale neputând fi confundat cu dreptul de proprietate asupra imobilelor ce alcătuiesc patrimoniul persoanei juridice.
Prima instanță a reținut că procesul ce se poartă în dosarul nr- nu vizează proprietatea asupra bunurilor imobile ce se doresc a fi sechestrate, ci părțile sociale și calitatea de asociat pe care reclamantul le-a deținut anterior încheierii contractului.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs recurentul, solicitând reformarea încheierii nr. 409/2008 în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată și precizată.
În motivarea cererii de recurs, recurentul a relevat că prima instanță a realizat o greșită aplicare a prevederile art. 598.pr.civ. respingând cererea privitoare la instituirea sechestrului judiciar asupra bunurilor imobile aflate în patrimoniul pârâtei, ca inadmisibilă.
În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că aceste bunuri imobile constituie elemente ale fondului de comerț, iar urmare a cesiunii părților sociale pe care le-a deținut în această societate, structura participației la capitalul social s-a modificat, voința socială fiind în speță voința asociatului unic care poate decide neconstrâns asupra valorificării fondului de comerț în detrimentul politicii sociale.
În esență s-a susținut că prin exercitarea abuzivă a dreptului său de vot, asociatul unic poate acționa în contra interesului social și în contra interesului fostului său asociat, care printr-o procedură judiciară distinctă a solicitat constatarea nulității contractului de cesiune și repunerea cedentului și cesionarului în situația anterioară.
S-a arătat că indisponibilizarea acestor bunuri are ca unic scop protejarea drepturilor patrimoniale ale reclamantului, indiferent că acestea se vor regăsi în natură, prin rămânerea bunurilor în patrimoniul persoanei juridice sau în echivalent bănesc, situație în care s-ar asigura dreptul reclamantului de a încasa eventualele dividende.
Intimata prin întâmpinarea formulată s-a opus admiterii recursului.
În susținerea poziției sale procesuale a relevat că prima instanță a realizat o corectă aplicare a prevederile art. 598.pr.civ. respingând cererea de instituire a sechestrului asigurator asupra imobilelor ce alcătuiesc fondul de comerț al pârâtei, ca inadmisibilă, pe considerentul că procesul asupra legalității cesiunii nu poate fi asimilat cu procesul asupra dreptului de proprietate pe care entitatea îl are asupra fondului de comerț.
Deliberând asupra cererii de recurs, Curtea reține următoarele:
Reclamantul a solicitat să se dispună instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor proprietatea pârâtei până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr- al Tribunalului Comercial Cluj, bunuri identificate după cum urmează: CF nr.- C, nr. cadastral 7670/1, nr.top.16321/1, 16321/2, 16321/3, 16321/4, 16321/5; CF nr.- C, nr. cadastral 7671/4, 7671/6, 7671/7, nr.top.163 12/2, 16313/2, 16314/2/2, 16314/2/2, 16314/3/2, 16314/4/2; CF nr.- C, nr. cadastral 7678/1, nr. top.16287, 16288, 16289, 16290, 16291; CF nr.- C, A +6, nr. cadastral 7668/1, nr.top.16297, 16298, 16299, 16300; CF nr.- C, nr. cadastral 7686, nr.top.16401, 16402, 16403; CF nr.- C, nr. cadastral 7679/2, nr.top.16339, 16340; CF nr.- C, nr. cadastral 7680, nr.top.16341; CF nr.- C, nr. cadastral 7681, nr.top.16342; CF nr.- C, nr. cadastral 7683/1, nr.top.16343; CF nr.- C, nr. cadastral 8235/1, nr.top.16347; CF nr.- C, nr. cadastral 8025, nr.top.16349; CF nr.- C, nr. cadastral 7667/1/1; CF nr.- C, și, nr. cadastral 8234/1; CF nr.- C, nr. cadastral 8234/2; CF nr.- C, nr. cadastraI8234/3; CF nr.- C, nr. cadastral 8234/4 și 8234/5; CF nr.- C, nr. cadastral 8230, nr.top.16406/1/2; CF nr.- C, nr. cadastral8231, nr.top.16406/1/4; CF nr.- C, nr. cadastral 8232, nr.top.16406/1/5; CF nr.- C, nr. cadastral 8229/1, nr.top.16405/1/1, 16406/1/1, 16407/1, 16408/1, 16409/1/1-16409/21/1, 16410/1, 16411/1, 16412/1/1-16412/5/1, 16413/1, 16420/1, -/1/1--/3/1, 16422/1, 16423/1/1-16423/10/1, 16424/-/1, 16433/2/1, 15898/2/7/2/1; CF nr.- C, nr. cadastral 7672, nr.top.16320, nr.top.16315/2/1, 16316/2/1, 16317/2/1, o 16318/2/1, 16319/2/1; CF nr. - C, nr.top.15893/2/2; CF nr.- C, nr. cadastral 8026, nr.top.16322; CF nr.- C, nr. cadastral 7673, nr.top.16315-16319/2/3; CF nr.- C, nr. cadastral 7673/1/4, nr.top.16315-16319/2/3/1/4; CF nr.- C, nr. cadastral 7673/1/11b; CF nr.- C, nr. cadastral 7673/I/1/c; CF nr.- C, nr. cadastral 7673/I/1/d; CF nr.- C, 5, nr. cadastral 8022/3, nr.top.16351; CF nr.- C, nr. cadastral 7677/1/3; CF nr.- C, nr. cadastral 7671/3 și 7671/5; CF nr.- C, nr. cadastral 7679/1, nr.top.16339, 16340; CF nr.- C, 7, nr. cadastral 7675, nr.top.16353; CF nr. - C, A+ 19 și 4, nr. cadastral 7677/4, nr.top.16355, 16356/1/1, 16356/2/1, 16356/3/1; CF nr.- C, nr. cadastral 7667/1/6; CF nr.- C, nr. cadastral8229/2 și 8229/7, nr.top.16405/1/1, 16406/1/1, 16407/1, 16408/1, 16409/1/1-16409/21/1, 16410/1, 16411/1, 16412/1/1-16412/5/1, 16413/1-16420/1, 16421/1/1-16421/3/1, 16422/1, 16423/1/1-16423/1 0/1, 16424/1-16430/1,16433/2/1,15898/2/7/2/1; CF nr.- C, 0, nr. cadastral 8027/1, nr.top.16346; CF nr.- C, nr.top.16323, nr.top.16324, nr. top.16325, nr.top.16333/1, 16333/2; CF nr.- 5, nr. cadastral 8022/4; CF nr.- C, 5, nr. cadastral 8022/1; CF nr.- C, nr.top.15880/1/1/2, 15880/2/2/2/2, 15880/1/2/2/2, 15880/5/1/2.
S-a arătat că la data cesiunii pârâta era proprietara bunurilor identificate în acțiune, urmare declarării sale ca adjudecatară a acestora în cadrul falimentului societății inițial deținătoare a bunurilor. Prin cesiune, unic asociat al pârâtei a rămas numitul. Pentru dovedirea admisibilității cererii reclamantul a anexat copia acțiunii ce formează dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, precum și extinderea și completarea acesteia, din cuprinsul cărora ar rezulta aparența de nelegalitate a cesiunii în discuție. De asemenea, reclamantul arată că se impune admiterea cererii raportat la faptul că în dosarul nr- se pune în discuție însăși dreptul de proprietate asupra bunurilor a căror indisponibilizare se solicită și prin prisma faptului că dreptul de dispoziție asupra acestora aparține în mod exclusiv unicului asociat al pârâtei, persoană care în orice moment poate înstrăina aceste bunuri, aspect care ar conduce la prejudiciere a reclamantului cu privire la drepturile aferente părților sociale discutate.
Reclamantul susține că asociatul unic al pârâtei a înstrăinat deja o mare parte a bunurilor mobile preluate către o societate ă al cărui asociat este. De altfel, asociatul unic al pârâtei este și administratorul cu puteri depline, fapt care îi permite să efectueze orice act de înstrăinare, iar odată efectuate astfel de acte, având în vedere că asociatul unic și administratorul pârâtei este cetățean cu domiciliul în străinătate, reclamantului i-ar fi foarte greu să obțină eventuale hotărâri judecătorești de desființare a acestor posibile acte. Mai mult, dacă aceste potențiale înstrăinări ar fi făcute de către pârâtă în favoarea societății care a cumpărat și bunurile mobile, societate ce aparține tot asociatului unic al pârâtei, reclamantul s-ar găsi în aceeași situație a citării unei persoane juridice cu sediul în străinătate.
Potrivit prevederilor art. 598.pr.civ. "ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau a altui drept real principal - sau administrării unui bun proprietate comună, instanța competentă pentru judecarea cererii principale, va putea să încuviințeze la cererea celui interesat punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv".
Reclamantul a justificat luarea măsurii privind indisponibilizarea elementelor corporale ale fondului de comerț al pârâtei, prin aceea că a contestat valabilitatea contractului de cesiune, act juridic prin care și-a pierdut calitatea de asociat, solicitând repunerea sa în situația anterioară.
În opinia reclamantului, procesul ce are ca obiect desființarea actului juridic al cesiunii și restabilirea situației anterioare, trebuie asimilat unui proces asupra proprietății bunurilor ce alcătuiesc fondul de comerț, fiindcă numai în acest mod ar deveni aplicabil principiulrestitutio in integrumca mijloc de asigurare a eficienței practice a unui alt principiu cum este cel al retroactivității efectelor nulității.
Conform alegațiilor recurentului prin indisponibilizarea elementelor corporale care alcătuiesc fondul de comerț al entității în care a avut calitatea de asociat se asigură premisa aplicării efective și reale a principiului retroactivității efectelor nulității, precum și a principiului legalității în sensul restabilirii legalității încălcate la încheierea actului juridic contestat în dosar nr. nr-.
Curtea constată însă că aceste apărări nu pot fi primite.
Procesul ce se poartă asupra legalității actului juridic prin care reclamantul și-a cesionat părțile sociale în favoarea actualului asociat unic al pârâtei nu poate fi asimilat unui proces asupra proprietății bunurilor imobile ce alcătuiesc fondul de comerț, patrimoniul pârâtei.
Deși argumentele invocate de recurent, privind conservarea dreptului subiectiv dedus judecății în dosar nr- din perspectiva principiilor care guvernează efectele nulității și a mijloacelor de asigurare a eficienței lor practice, sunt seducătoare, ele nu pot fi primite.
Nu se poate face abstracție în rezolvarea acestei probleme de elementele definitorii ale personalității juridice a societății comerciale.
Societatea comercială din momentul constituirii dobândește personalitate juridică.
Ea are elemente constitutive impuse de lege, organizare de sine stătătoare, un patrimoniu propriu și un scop determinat.
personalității sale juridice, participă în nume propriu la raporturile juridice și răspunde pentru obligațiile asumate.
Legea atribuie persoanei juridice voința persoanelor fizice care o compun în măsura în care aceste acționează pentru realizarea scopului persoanei juridice.
Dar voința persoanei juridice nu este suma voințelor persoanelor fizice, ci este o calitate nouă.
La baza formării voinței sociale stă principiul majorității.
Prin excepție, la baza formării voinței sociale a unei societăți comerciale cu răspundere limitată, cu asociat unic, stă voința asociatului unic.
Dar hotărârile luate de asociatul unic trebuie să se înscrie în limitele legii și să corespundă scopului social, să nu fie contrare statutului societății.
Cauzele de nulitate absolută pot fi invocate de părțile interesate.
Un alt element distinctiv îl constituie caracterul autonom al patrimoniului societății, iar autonomia patrimoniului față de patrimoniile proprii ale asociaților determină anumite consecințe juridice.
Bunurile aflate în patrimoniul social constituie proprietatea entității. Asociații nu au nici un drept asupra acestora, deținătorii părților sociale sunt titularii unui drept de creanță împotriva societății, de o natură specială, cu caracter social, printre care și dreptul la împărțirea activului social în caz de lichidare, precum și dreptul la dividende.
Răspunderea societății pentru obligațiile sociale este asigurată grație patrimoniului propriu asupra căruia creditorii sociali au un drept de gaj.
Din toate acestea rezultă fără putință de tăgadă că un proces purtat între asociați privitor la constatarea nelegalității unui contract de cesiune a părților sociale, nu poate fi asimilat unui proces asupra proprietății bunurilor ce alcătuiesc patrimoniul societății, întrucât deținătorii părților sociale au doar un drept de creanță împotriva entității.
Or, efectele nulității ce se solicită a fi constatată prin procedura înregistrată sub nr- s-ar concretiza tocmai în redobândirea de către reclamant a calității sale de asociat, fapt care i-ar conferi un drept de creanță împotriva societății și un drept la împărțirea activului social în caz de lichidare.
Nu aceasta este modalitatea în care reclamantul poate conserva dreptul său de creanță asupra societății, drept pe care l-a invocat în dosar nr- și pentru a cărui realizare a declanșat acea procedură.
S-a încercat să se inducă ideea că prin neinstituirea acestei măsuri conservatorii demersul judiciar inițiat în dosar nr-, ar putea deveni teoretic și iluzoriu, ar putea fi golit de conținut câtă vreme nu s-ar lua toate măsurile de asigurare a eficienței practice în ceea ce privește principiul retroactivității efectelor nulității și principiulrestituio in integrum.
Cu alte cuvinte, dacă la momentul constatării nulității și repunerii părților în situația anterioară, situația patrimonială a societății ar fi alta, reclamantul ar fi grav prejudiciat.
garanție a creditorilor societății o reprezintă patrimoniul societății, fondul social. Reclamantul însă nu este singurul dintre creditorii sociali, iar regimul elementelor corporale ale fondului de comerț nu poate fi stabilit funcție numai de interesul unuia din potențialii creditori sociali.
Exploatarea fondului de comerț trebuie hotărâtă ce factorii îndreptățiți să exercite voința socială.
Iar politica managerială a acestora nu poate fi fixată funcție de interesul unui singur creditor.
Singurele condiții care trebuie să fie prezente în actele juridice privind fondul de comerț sunt condiția legalității acestora, precum și condiția circumscrierii lor necesității realizării obiectului social.
Într-un astfel de proces s-ar putea discuta despre oportunitatea instituirii sechestrului judiciar.
Dată fiind natura juridică a dreptului subiectiv dedus judecății în dosar nr. nr-, reclamantul ar putea să asigure conservarea acestuia printr-o altă măsură asiguratorie cum este cea reglementată de art. 591 alin. 2.pr.civ.
De asemenea, o conservare eficientă a dreptului său de creanță ar putea fi realizată prin notarea în cartea funciară a procesului ce se poartă între părți asupra părților sociale, precum și în legătură cu factorii îndreptățiți să exercite puterea de reprezentare pe seama entității.
Chiar menționarea în registrul de publicitate a existenței procesului declanșat în legătură cu părțile sociale și cu puterea de reprezentare poate avea aptitudinea de a atrage atenția terților care intenționează să intre în raporturi juridice cu societatea.
Numai despre aceste mijloace preventive de conservare poate fi vorba pentru ca reclamantul să aibă posibilitatea de a-și realiza dreptul de creanță invocat.
Nu vom face aici analiza mijloacelor reparatorii, fiind că obiect al procesului l-a constituit exercitarea unei acțiuni menite să conserve patrimoniul societății.
Pentru toate aceste considerente, întemeiat pe dispozițiile art. 312.pr.civ. Curtea va aprecia recursul exercitat de către recurent drept nefondat, motiv pentru care urmează să-l respingă.
Totodată va respinge a nedovedită cererea formulată de intimată privind obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată, înscrisurile depuse la dosarul cauzei nefăcând dovada că suma pretinsă a fost ocazionată de promovarea prezentului proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva încheierii comerciale nr. 409 din 22.02.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.
Respinge cererea formulată de pârâtul SC S & - SRL privind obligarea reclamantului la cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din data de 26 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SS/dact.
2 ex.
Jud.primă instanță::
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Simona Szabo, Floarea Tămaș