Practica judiciara comerciala diversa. Decizia 94/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
DECIZIA nr. 94/Ap DOSAR nr-
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Carmen Bujan judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Laura Fețeanu
- - - - grefier
Pentru astăzi este amânată pronunțarea asupra apelului declarat de reclamanta "" B împotriva sentinței civile nr.1279/C din 30 iunie 2009, pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarul nr.-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 8 octombrie 2009, conform încheierii din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 15 octombrie 2009.
CURTEA
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brașov la data de 03.04.2009 reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, radierea ipotecii și a interdicțiilor de înstrăinare înscrise în CF nr. 3916 asupra nr. top 2421/2 - teren grădină în suprafață de 5.558,4 mp, ca urmare a prescrierii obligației principale.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că sarcinile constituite asupra imobilului menționat anterior s-au născut ca urmare a încheierii unei convenții de credit.
În data de 30.08.2001 s-a încheiat între pârâta - Sucursala B și Instalații, actualmente IT, contractul de credit nr. 11816.
Restituirea împrumutului a fost garantată prin încheierea între pârâta din prezenta acțiune și reclamantă a contractului de garanție imobiliară nr. 3791/30.08.2001, cu instituirea unei ipoteci de I și interdicții de înstrăinare și grevare asupra bunului imobil - teren - grădină în suprafață de 5558,4 mp, înscris în nr. 23916 B top nr. 2421/2.
Ipoteca, ca și celelalte sarcini - interdicția de înstrăinare și de grevare - s-au stins pe cale accesorie, ca urmare a stingerii raportului de obligație garantat prin prescrierea obligației principale.
Astfel, după cum s-a reținut în mod corect în cadrul sentinței civile nr. 4857/07.06.2006 a Judecătoriei Brașov - hotărâre rămasă irevocabilă prin pronunțarea deciziei nr. 854/R/12.12.2006 a Tribunalului Brașov -, ultima plată efectuată de debitoarea IT aferentă contractului de împrumut nr. 11816/2001 a fost făcută la data de 22.12.2004, iar ultimul act de executare a avut loc în data de 17.08.2005.
Prin urmare, termenul de prescripție de trei ani a dreptului la promovare a unei eventuale acțiuni în justiție a expirat la data de 17.08.2008 - raportul obligațional principal stingându-se ca efect al prescripției extinctive, ceea ce duce în mod direct la stingerea dreptului de a cere executarea garanției.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 1800 și următoarele din Codul civil, art. 3, 6 din Decretul nr. 167/1958, art. 27, 34, 37 din Legea nr. 7 /1996.
Prin întâmpinare, pârâta a invocat excepția inadmisibilității acțiunii raportat la dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996 referitoare la rectificarea înscrierilor în cartea funciară.
Pe fond s-a solicitat respingerea acțiunii, pârâta arătând că la data de 30.08.2001 s-a încheiat Contractul de împrumut prin cont separat de împrumut nr. 11816, între - Sucursala B și IT (fosta Instalații B) pentru un credit în sumă de 170.000 RON.
creditului a fost garantată prin perfectarea Contractului de garanție imobiliară autentificat sub nr. 3791 din 30.08.2001 de, contractul prin care garantul consimte înscrierea unei ipoteci în valoare de 191.300 lei prin care reclamanta a garantat creditul în sumă de 170.000 lei RON asupra imobilului înscris în CF nr. 23916 B cu nr. top 2421/2 teren - grădină în suprafață de 5558,4 mp.
Contractul de credit bancar nr. 11816/30.08.2001 și Contractul de garanție imobiliară autentificat sub nr. 3791/30.08.2001 au fost investite cu formula executorie și au făcut obiectul dosarului execuțional nr. 005/NT/2005 al executorului bancar, executare contestată de către și soluționată prin Sentința civilă nr. 4857/07.06.2006 a Judecătoriei Brașov - hotărâre rămasă irevocabilă prin pronunțarea Deciziei nr. 854/12.12.2006 a Tribunalului Brașov.
Referitor la susținerea contestatorilor, că dreptul la executare silită al pârâtei societăți bancare ar fi prescris raportat la dispozițiile art. 3 și 6 din Decretul nr. 167/1958, având în vedere faptul că ultima plată efectuată de către debitoarea IT aferentă contractului de împrumut nr. 11816/2001 a fost făcută la data de 22.12.2004, iar ultimul act de executare silită a avut loc la data de 17.08.2005, se arată că aceasta este total eronată deoarece imobilul asupra căruia pârâta societate bancară are înscris un drept de ipotecă până la concurența sumei de 191.300 lei RON identificat în CF nr. 23916 B cu număr cadastral 2421/2 face obiect al executării silite a Direcției Generală a Finanțelor Publice B pentru suma de 457.554 lei, sumă pentru care Direcția Generală a Finanțelor Publice B și-a înscris în cartea funciară mai sus-arătată ipoteca legală.
În sensul celor arătate mai sus se arată de către pârâtă că, în conformitate cu dispozițiile art. 133 pct. 8 Cod procedură fiscală, în cazul în care asupra acelorași bunuri ale debitorului a fost pornită executarea atât pentru realizarea titlurilor executorii privind creanțe fiscale cât și titluri ce se execută în condițiile prevăzute de alte dispoziții legale, executarea silită se face potrivit codului d e procedură fiscală, de către organele prevăzute de către acesta. Având în vedere aceste dispoziții legale precum și faptul că pârâta societate bancară a formulat cerere de înscriere la masa credală în cadrul executării silite a Direcției Generale a Finanțelor Publice B, consideră că dreptul la executare silită a creanței IT nu este prescris.
Cu atât mai mult se arată că în conformitate cu încheierea din 15.11.2005 a Tribunalului Brașov, IT (fost și Instalații ) se află în procedura de reorganizare judiciară și faliment conform Legii nr. 85/2006, dosar nr. 314/F/2005 al Tribunalului Brașov, astfel încât orice acțiune judiciară și extrajudiciară în vederea recuperării creanțelor asupra averii debitoarei falite este suspendată de drept de la data deschiderii procedurii de reorganizare judiciară și faliment, conform art. 36 din Legea nr. 85/2006. În consecință, termenul de prescripție este întrerupt conform art. 16 lit. b și art. 17 alin.2 din Decretul nr. 167/1958.
Chiar și în ipoteza în care dreptul la executare silită al pârâtei societăți bancare ar fi prescris, nu poate fi reținută afirmația conform căreia obligația principală s-a stins deoarece acesta subzistă până la data la care creanța societății bancare este stinsă prin plată, astfel încât nu poate fi solicitată radierea ipotecii pe cale accesorie.
De asemenea, se arată că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 1786 cod civil care arată că inscripțiile conservă dreptul de privilegiu și de ipotecă în curs de 15 ani din ziua în care s-au făcut inscripțiile. Efectul lor încetează dacă inscripțiile nu au fost reînnoite înaintea expirării acestui termen.
Reclamanta a arătat că pârâta nu s-a înscris la masa credală în cadrul procedurii falimentului pornite împotriva debitorului principal IT
Prin sentința civilă nr. 1279/30.06.2009 Tribunalul Brașova respins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta ca neîntemeiată și a respins cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată ca nedovedită.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Între pârâtă, în calitate de bancă, și debitorul principal Instalații, în prezent IT, în calitate de împrumutat, a fost încheiat la data de 30.08.2001 contractul de credit nr. 11.816 (filele 5 - 7 din dosarul Judecătoriei Brașov ).
Respectivul împrumut a fost garantat prin încheierea de către pârâtă cu reclamanta a contractului de garanței imobiliară nr. 3.791/30.08.2001, prin care reclamanta ipoteca imobilul în discuție în prezentul litigiu (filele 8 - 9 din dosarul Judecătoriei Brașov ).
La data de 15.11.2005, prin încheierea judecătorului - sindic pronunțată în dosarul nr. 314/F/2004 al Tribunalului Brașov, împotriva debitorului principal IT, împrumutat în contractul de credit de mai sus, a fost deschisă procedura falimentului (fila 41 din dosarul Judecătoriei Brașov ).
Din niciun înscris depus la dosar nu rezultă închiderea procedurii falimentului deschisă împotriva debitorului principal, sentința civilă nr. 913/sind/04.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov referindu-se doar la respingerea contestației formulată de creditoarea Post, pârâtă în litigiul de față, împotriva tabelului definitiv al creditoarei debitoarei IT (filele 55- 57 din dosarul Judecătoriei Brașov ).
Reclamanta susține că ipoteca s-ar fi stins pe cale accesorie, ca urmare a stingerii raportului de obligație garantat, prin intervenția prescripției obligației principale care a început să curgă la data de 17.08.2005, atunci când a avut loc ultimul act de executare al pârâtei împotriva debitorului principal.
Instanța reține că, potrivit art. 1800 Cod civil ipoteca se poate stinge indirect pe cale accesorie, ca urmare a stingerii raportului de obligație garantat și direct, pe cale principală, când se stinge numai ipoteca, raportul principal de obligație rămânând în vigoare.
De altfel, ipoteca conferind un drept real accesoriu titularului său, aceasta nu poate fi stinsă pe cale principală decât prin intervenția prescripției achizitive asupra imobilului ipotecat, art. 1800 pct. 4 Cod civil referindu-se la prescripția achizitivă și nu la cea extinctivă. Chiar dacă s-ar avea în vedere o asemenea din urmă prescripție, fiind vorba de un drept real, termenul de prescripție este, conform art. 1890 Cod civil, de 30 de ani.
Trecând peste faptul că prescripția extinctivă nu este un mod de stingere a obligației garantate, ci doar unul de transformare al conținutului raportului juridic, obligația garantată devenind din perfectă, imperfectă, naturală, instanța constată că în speță nu este îndeplinit termenul de prescripție extinctivă de 3 ani aplicabil obligației garantate.
Obligația principală nu este prescrisă extinctiv pentru a se considera ca stinsă și ipoteca.
Astfel, la data de 15.11.2005, așa cum s-a arătat mai sus, împotriva debitorului principal IT, a fost deschisă procedura falimentului.
Potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006 republicată, respectiv art. 42 din Legea nr. 64/1995 republicată, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Creditorilor le este interzis așadar să înceapă ori să continue o urmărire silită individuală asupra debitorului. Conform art. 40 din Legea nr. 85/2006 republicată, respectiv art. 44 din Legea nr. 64/1995 republicată, deschiderea procedurii suspendă orice termen de prescripție a acțiunilor prevăzute la art. 36 respectiv 42. Se suspendă inclusiv curgerea termenelor de prescripție extinctivă a acțiunilor care nu erau înregistrate la instanță.
Or, în condițiile în care termenul de prescripție extinctivă față de debitorul principal IT ar fi început să curgă la data de 17.08.2005, așa cum susține reclamanta, la data de 15.11.2005, prin deschiderea procedurii falimentului IT, acest termen a fost suspendat potrivit textelor de lege de mai sus.
Este adevărat că suspendările despre care s-a făcut vorbire nu au efect față de persoanele care au garantat obligația principală, astfel încât împotriva acestor garanți creditorul poate exercita în continuare acțiunea în realizarea garanțiilor în cadrul termenului de prescripție extinctivă al respectivelor garanții, care nu este suspendat, însă acest aspect nu interesează în cauza de față, întrucât reclamanta a invocat stingerea ipotecii pe cale accesorie, ca urmare a pretinsei prescripții extinctive a obligației garantate (de altfel, prescripția nici nu a intervenit cu privire la ipotecă, ca drept real accesoriu).
Față de împrejurarea că a operat suspendarea cursului prescripției și ținând seama că în cauză nu s-a făcut dovada închiderii procedurii falimentului față de debitorul principal IT, pentru a se putea considera ca fiind reluat cursul prescripției extinctive a delegației garantate, nu poate fi admisă susținerea reclamantei că ipoteca ar fi stinsă pe cale accesorie, ca urmare a stingerii delegației garantate prin împlinirea termenului de prescripție.
Deși reclamanta nu a invocat în mod expres, în temeiul art. 76 din Legea nr. 85/2006 republicată, decăderea pârâtei creditoare din dreptul de a-și realiza creanța împotriva debitorului principal IT, ulterior închiderii procedurii, în concluziile scrise, reclamanta a arătat că pârâta nu s-a înscris la masa credală în cadrul procedurii falimentului.
Instanța reține că acest aspect este irelevant atâta vreme cât în speță debitor principal aflat în procedura falimentului este o societate cu răspundere limitată, iar decăderea de care vorbește art. 76 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2006 republicată are în vedere debitorul persoană fizică sau membrii societăților cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare și nu debitorul persoană juridică, fapt subliniat în doctrină și jurisprudență.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 137 alin.1 din Legea nr. 85/2006 republicată, referitoare la descărcarea de obligații ale debitorului persoană fizică ori a membrilor - asociaților cu răspundere nelimitată ai persoanei juridice debitoare, după data închiderii procedurii falimentului.
De altfel, cu privire la acest ultim aspect, așa cum s-a arătat, în cauză nici nu s-a făcut dovada închiderii procedurii falimentului față de IT
Ținând seama de prevederile art. 137 alin.4 din Legea nr. 85/2006 republicată, care vorbește de descărcarea de datorii a debitorului persoană fizică, debitorul persoană juridică nefiind descărcat de datorii prin închiderea procedurii falimentului, rezultă că opțiunea între înscrierea la masa credală, pentru realizarea creanței sale împotriva debitorului ori acționarea pe calea dreptului comun a debitorului ulterior închiderii procedurii aparține creditorului.
De altfel, chiar și în ipoteza la care face trimitere alin. 1 al art. 137 din Legea nr. 85/2006 republicată, persoanele care au garantat obligația debitorului principal nu sunt descărcate de propriile obligații, așa cum prevede alin. 2 al aceluiași articol.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel la data de 11.09.2009, solicitând schimbarea acesteia în sensul admiterii cererii privind radierea înscrierii ipotecare asupra bunului imobil teren grădină în suprafață de 5.558,4 mp înscris în CF 23916
În motivarea apelului se arată următoarele:
Instanța, deși a interpretat corect cererea în sensul că se cere radierea înscrierii ipotecare datorită stingerii ipotecii pe cale accesorie ca urma a stingerii obligației garantate prin prescripție, nu a interpretat corect art. 36 din Legea nr.85/2006, n-a ținut cont că la data deschiderii procedurii insolvenței - 15.11.2005 - nu era formulată nicio acțiune judiciară sau extrajudiciară și nu se luase nicio măsură de executare silită de către
Intimata a solicitat doar executarea silită a garanției aparținând, cerere ce i s-a respins irevocabil de instanțe, iar conform art. 405 indice 2 prescripția nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsă anulată perimată sau s-a renunțat la ea.
Din moment ce pârâta nu a efectuat niciun demers judiciar sau extrajudiciar nu poate beneficia de art. 36 din Legea specială nr.85/2006 referitoare la întreruperea cursului prescripției.
Pârâta deși notificată cu privire la deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei IT nu s-a înscris la masa credală în termen legal, declarația sa de creanță fiind respinsă de către instanță irevocabil.
Nu se aplică suspendarea prescripției. Instanța nu a observat că, cu privire la obligația principală de plată născută în urma încheierii contractului de împrumut 1816/2001, apelanta precizat că aceasta s-a prescris prin scurgerea termenului general de prescripție, ultima plată efectuată de debitoare fiind făcută la data de 22.12.2004. Prin urmare, termenul de prescripție față de debitorul principal IT a început să curgă la această dată și nu la data de 17.08.2005.
Examinând sentința atacată, în raport cu probele dosarului, cu motivele de recurs formulate, Curtea constată apelul nefondat.
Potrivit art. 1800 Cod civil, ipotecile se pot stinge fie pe cale principală, fie pe cale accesorie prin stingerea obligației principale.
Potrivit art. 36 din Legea nr.85/2006 de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, iar conform art. 40 din aceeași lege deschiderea procedurii suspendă orice termene de prescripție a acțiunilor prevăzute la art. 36.
Drept urmare, se suspendă inclusiv curgerea termenelor de prescripție extinctivă a acțiunilor care nu erau înregistrate la instanță.
Susținerea apelantei în sensul că la data deschiderii procedurii insolvenței debitoarei nu era formulată nicio acțiune judiciară sau extrajudiciară și nu se luase măsura executării silite de către creditoare, este nerelevantă.
Dacă IT Laf ăcut ultima plată în data de 22.12.2004, ca și debitor principal a recunoscut debitul prin plata făcută, iar de la data de 15.11.2007 prin intrarea debitoarei în faliment s-au suspendat toate acțiunile contra debitorului în dosarul nr. 314/2004 debitorul principal a intrat în faliment.
Creditoarea are opțiunea de a se înscrie la masa credală, ceea ce a și făcut în speță, însă declarația sa de creanță s-a respins irevocabil, sau are posibilitatea de a acționa debitoarea pe dreptul comun după închiderea procedurii.
Procedura falimentului asupra debitoarei nu s-a închis până în prezent.
Executarea silită a garanției respinsă irevocabil nu are relevanță față de obiectul cauzei care este stingerea ipotecii pe cale accesorie.
În concluzie, termenul de 3 ani nu era împlinit la data deschiderii procedurii falimentului și nu este împlinit nici în prezent în condițiile în care nu s-a făcut dovada închiderii procedurii falimentului față de debitorul principal.
Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 296 Cod procedură civilă Curtea va respinge apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1279/ 30.06.2009 pronunțate de Tribunalul Brașov, pe care o păstrează.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 1279/30.06.2009 pronunțate de Tribunalul Brașov, pe care o păstrează.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 15.10.2009.
Președinte JUDECĂTOR 3: Liliana Dobrogeanu
- - - -
Grefier
- -
Red.LF/ 16.10.2009
Dact.LD/21.10.2009/5 ex.
Jud.sindic
Președinte:Carmen BujanJudecători:Carmen Bujan, Laura Fețeanu, Liliana Dobrogeanu
