Procedura insolventei practica judiciara. Decizia 100/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA
SECȚIA COMERCIAL
Operator date 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL NR. 100/
Ședința public din data de 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Anca Buta
Judector: - -
Judector: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței comerciale nr. 1018/15.05.2008 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimat - SRL prin lichidator judiciar TI & KV Insolvency, creditorii intimați Administrația Finanțelor Publice a Municipiului T, Direcția General a Finanțelor Publice T, Direcția Fiscal a Municipiului T, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal fcut în ședinț public se prezint pentru creditoarea Direcția Fiscal a Municipiului T consilier juridic, lips fiind celelalte prți.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Dup deschiderea dezbaterilor s-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care, reprezentantul creditoarei Direcția Fiscal a Municipiului T arat c nu mai are alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acord cuvântul prților în dezbaterea recursului.
Reprezentantul creditoarei Direcția Fiscal a Municipiului T solicit admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin sentința comercial nr. 1018/15.05.2008 pronunțat în dosarul nr-, Tribunalul Timi ș dispus: închiderea procedurii insolvenței faț de debitoarea - SRL și radierea debitoarei - SRL din Registrul Comerțului; descrcarea lichidatorului judiciar TI & KV Insolvency de orice îndatoriri și responsabilitți cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, precum și notificarea acestei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice și Oficiului Registrului Comerțului de pe lâng Tribunalului Timi ș, pentru efectuarea mențiunii de radiere și publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvenț.
Pentru a hotrî astfel, prima instanț a constatat c la data de 28.02.2008 lichidatorul judiciar TI & KV, desemnat s administreze procedura insolvenței debitorului - SRL, a solicitat s se dispun închiderea procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor din averea debitorului, c procedura concursual a fost deschis prin sentința nr. 358/27.06.2007, c s-au întocmit și comunicat notificrile în condițiile art. 61 din Legea privind procedura insolvenței și c notificarea a fost publicat, conform art. 61 alin. 3 din Legea privind procedura insolvenței.
Astfel, în temeiul art. 131 din legea privind procedura insolvenței, având în vedere c nu au fost identificate în averea debitoarei bunuri prin valorificarea crora s poat fi îndestulat creanța creditoarei, lipsa actelor contabile, precum și faptul c în speț, creditorii nu s-au oferit s avanseze sumele necesare continurii procedurii, a dispus încheierea procedurii insolvenței și radierea debitoarei din registrul comerțului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMI ȘOARA sub nr-, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În motivarea recursului, recurenta a artat c fiind îndreptat împotriva unei hotrâri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel, recursul su nu este limitat la motivele prevzute de art. 304 Cod procedur civil, instanța de recurs având posibilitatea examineze cauza sub toate aspectele, conform art. 304¹ Cod procedur civil, respectiv când prin hotrârea dat instanța a înclcat formele de procedur prevzute sub sancțiunea nulitții de art. 105 alin. 2 Cod procedur civil (art. 304 pct. 5 Cod procedur civil).
Se mai arat c închiderea procedurii s-a realizat cu înclcarea dispozițiilor art. 129 din Legea 85/2006, potrivit cruia: "Dup ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judectorului-sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afișate la ușa tribunalului. Judectorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afișarea raportului final. Creditorii pot formula obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocrii." Astfel, judectorul sindic s-a pronunțat pe închiderea procedurii ce se derula în cauz, fr a se pronunța în prealabil asupra obiecțiunilor la raportul final, așa cum prevede art. 129 alin. 2 din Legea 85/2006 și fr a convoca adunarea creditorilor, conform art. 129 alin. 1 teza final din Legea 85/2006.
AVAS susține c nerespectarea procedurii cade sub incidența prevederilor art. 105 alin. 2 Cod procedur civil potrivit crora întocmirea de acte procedurale cu neobservarea formelor legale atrage dup sine nulitatea respectivelor acte, dac prin aceasta s-a adus prților o vtmare, considerând c în cauz vtmarea este evident, cu atât mai mult cu cât din toate rapoartele lichidatorului rezult c nu s-au depus documentele contabile ale debitoarei.
Creditoarea recurent arat c potrivit art. 138 lit. d din Legea 85/2006 - dispoziții aplicabile în speț, rspunderea administratorilor se poate dispune dac aceștia au ținut o contabilitate fictiv, au fcut s dispar unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. Se mai arat c potrivit aceluiași text normativ, simplul fapt c administratorul falitului nu a ținut contabilitatea conform legilor contabile, atrage rspunderea acestuia, deoarece nu exist posibilitatea de a se analiza activul patrimonial, modul cum fost gestionat acesta, dac debitorul a respectat dispozițiile legale privind inventarierea bunurilor, dac a efectuat transferuri patrimoniale și în ce condiții, precum și felul în care administratorul folosit veniturile obținute.
În acest sens s-a artat faptul c potrivit teoriei și practicii juridice în dreptul civil și în cel comercial opereaz dou reguli principale: prima c rspunderea delictual opereaz pentru cea mai ușoar culp și a doua c indiferent de gravitatea vinovției obligația de reparare a prejudiciului cauzat este integral, în sensul c cuantumul despgubirii depinde de cantitatea prejudiciului și nu de gravitatea vinovției.
În cazul de faț indiferent de faptul c administratorul falitului a înclcat din culp sau cu intenție normele de drept care îi impuneau ținerea corect a contabilitții și gestionarea cu atenție a patrimoniului și activitții, acesta se face vinovat de înclcarea legii (contabilitții în cazul de faț) situație care a determinat prejudicierea creditorilor.
Obligația administratorilor de a ține evidența contabil conform legii și de a prezenta lichidatorului și experților contabili desemnați de instanț reiese cu claritate din dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. c și alin. 2, art. 134 alin. 1 și 2, art. 181 din Legea nr. 31/1990 - Legea societților comerciale, ale art. 11 alin. 4 din Legea nr. 82/1991 republicat - Legea contabilitții.
Solicit s se aib în vedere faptul c potrivit art. 73 alin. 1 lit. c din Legea nr. 31/1990, administratorii sunt solidar rspunztori faț de societate pentru existența registrelor cerute de lege, iar potrivit art. 73 alin. 2, acțiunea în rspundere împotriva administratorilor aparține și creditorilor societții, îns aceștia o vor putea exercita numai în caz de faliment a societții. Art. 11 alin. 4 din Legea 85/1991 republicat arat c rspunderea pentru organizarea și ținerea contabilitții, potrivit prevederilor prezentei legi, revine administratorilor, care au obligația gestionrii patrimoniului.
Se mai arat c potrivit art. 72 din Legea 31/1990, obligațiile și rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, și c potrivit art. 1540 Cod civil, mandatarul este rspunztor nu numai pentru dol, dar și de culpa comis în executarea mandatului, precum și c potrivit alin. 2 al aceluiași ultim articol, conform cruia în cazul în care mandatul are caracter oneros, rspunderea mandatarului se apreciaz cu mai mult rigurozitate. Se mai arat c potrivit art. 374 Cod comercial, mandatul comercial este prezumat a fi cu caracter oneros, iar în speț administratorul nu a fcut dovada contrar.
Se mai arat c rspunderea membrilor organelor de conducere ale societților ajunse în încetare de plți, așa cum este reglementat de prevederile art.138 din Legea nr.85/2006, este o rspundere special care pune la îndemâna creditorilor mijloace juridice adecvate pentru a asigura bunuri necesare acoperirii pasivului debitoarei aflate în insolvenț.
AVAS a suferit un prejudiciu a crui existenț cert s-a stabilit prin constatarea de ctre judectorul sindic nu numai a faptului c societatea a ajuns în încetare de plți, ci și a împrejurrii c obligațiile faț de creditori nu pot fi pltite din averea debitorului.
Recurenta invoc faptul c dispozițiile art. 35 alin. 3 și 4 din Decretul nr. 31/1954 prevd c faptele ilicite svârșite de organele sale oblig însși persoana juridic, dac au fost îndeplinite cu prilejul exercitrii funcției lor și c faptele ilicite atrag și rspunderea personal a celui care le-a svârșit, atât faț de persoana juridic, cât și faț de cel de-al treilea.
Se mai arat c pe trâmul rspunderii contractuale, culpa administratorului falitei este prezumat potrivit art. 1082 cod civil raportat la art.138 din Legea nr.85/2006, c rspunderea trebuie apreciat in abstracto, cu mai mult rigurozitate, întrucât administratorul a acționat în temeiul unui mandat comercial.
În conformitate cu dispozițiile art. 1080 alin. 1 Cod civil coroborate cu art. 1600 Cod civil devine operativ criteriul obiectiv, care presupune compararea activitții mandatarilor respectivi cu activitatea unei persoane diligente, care își subordoneaz msurile luate exigențelor impuse de regulile de conviețuire social.
Prejudiciul produs exist, constând în însși creanța cedat de CAS T ctre AVAS, aceasta având un caracter cert și nefiind recuperat.
Art. 138 din Legea nr. 85/2006 stabilește c prin svârșirea de ctre administrator a uneia dintre faptele prevzute la acest articol s-a angajat rspunderea civil a acestuia, raportul de cauzalitate dintre fapt și prejudiciul creat creditorilor fiind prezumat.
Cabinet Individual de insolvenț, pentru lichidatorul TI & KV, a formulat concluzii scrise, prin care a apreciat c recursul AVAS este neîntemeiat, solicitând respingerea acestuia, artând c instanța nu a înclcat normele de procedur prevzute de art. 105 alin. 2 Cod procedur civil, c atât creditorii cât și debitoarea falit au fost citați conform Legii 85/2006, iar recurenta avea depus declarație de creanț și avea termen în cunoștinț. Se mai arat c și susținerile recurentei cu privire la înclcarea dispozițiilor art. 129 din Legea 85/2006 nu sunt întemeiate, solicitând respingerea acestora, întrucât textul de lege invocat reglementeaz încheierea procedurii insolvenței și întocmirea unui raport final dup ce bunurile din averea debitoarei au fost lichidate, dar în speț judectorul sindic a închis procedura la propunerea lichidatorului, în baza art. 131 din Legea 85/206, motivat de faptul c nu au fost gsite bunuri în averea debitoarei și nici un creditor, inclusiv AVAS, nu s-a oferit s avanseze sumele corespunztoare continurii procedurii. Arat c acest articol prevede închiderea procedurii în acest stadiu fr a condiționa, așa cum face art. 129 alin. 1, acest fapt de convocarea adunrii creditorilor în termen de 30 de zile și întocmirea unui raport final, lichidatorul considerând c acest motiv de recurs este strin de natura pricinii.
Lichidatorul consider c tot strin de natura pricinii este și motivul de recurs potrivit cruia în speț sunt aplicabile dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea 85/2006 privind rspunderea administratorului societții aflate în insolvenț pentru simplul fapt c nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea, atâta timp cât recurenta AVAS nu a formulat o cerere pentru atragerea rspunderii în baza art. 138 alin. 3 dup obținerea în prealabil a autorizației dat de ctre judectorul sindic, așa cum prevd dispozițiile legale.
Analizând recursul de faț, prin prisma criticilor formulate de recurent și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304¹ Cod procedur civil, Curtea constat c acesta este nefondat, judectorul sindic pronunțând o hotrâre temeinic și legal, conform cu probele de la dosar.
Astfel, în cauz închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit cruia "în orice stadiu al procedurii prevzute de prezenta lege, dac se constat c nu exist bunuri în averea debitorului ori c acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se ofer s avanseze sumele corespunztoare, judectorul-sindic va putea da o sentinț de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Acesta a fost temeiul juridic care a stat la baza pronunțrii sentinței recurate, fapt care rezult și din motivarea judectorului sindic. Din acest motiv, nu se punea problema convocrii adunrii generale a creditorilor în termenul fixat de art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 și nici a comunicrii cu creditorii a raportului final, dat fiind c nu erau aplicabile în cauz prevederile art. 129 din Legea insolvenței.
Pe de alt parte, creditoarea critic în esenț sentința recurat și pentru motivul c nu a fost atras rspunderea administratorului social al debitoarei și c nu a avut posibilitatea formulrii unei cereri de autorizare a introducerii unei acțiuni în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În ceea ce privește cererea creditoarei de a fi angajat rspunderea administratorului debitoarei, potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 aceasta se poate face ca regul numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului și numai ca excepție în condițiile art. 138 alin. 3 din lege (conform cruia comitetul creditorilor poate cere judectorului-sindic s fie autorizat s introduc acțiunea prevzut la alin. 1, dac administratorul judiciar sau lichidatorul a omis s indice, în raportul su asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvenț a patrimoniului debitorului persoan juridic ori dac acesta a omis s formuleze acțiunea prevzut la alin. 1 și rspunderea persoanelor la care se refer alin. 1 ameninț s se prescrie).
Întrucât potrivit art. 138 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judectorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoan juridic, ajuns în stare de insolvenț, s fie suportat de membrii organelor de supraveghere din cadrul societții sau de conducere, precum și de orice alt persoan care a cauzat starea de insolvenț a debitorului", iar creditorii nu mai au potrivit actualei reglementri calitatea procesual activ de a solicita aplicarea prevederilor art. 138 faț de membrii organelor de conducere ai debitoarei, criticile recurentei legate de problema aplicrii art. 138 din lege sunt nefondate, având în vedere și temeiul închiderii procedurii, respectiv art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se s avanseze sumele corespunztoare continurii procedurii, în condițiile în care s-a constatat c nu exist bunuri în averea debitoarei.
Așa fiind, constatând c nu exist motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedur civil, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței comerciale nr. 1018/2008, pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 26.01.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
GREFIER,
Red./03.02.2009
Dact./04.02.2009/2 ex.
Prim instanț: Tribunalul Timi
Judector-sindic:
Președinte:Anca ButaJudecători:Anca Buta, Florin Moțiu, Petruța Micu
